Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoê tere aroha i Iudea

Te hoê tere aroha i Iudea

Pene 89

Te hoê tere aroha i Iudea

TAU hebedoma na mua ˈˈe, i te taime a tupu ai te oroa o te Faahouraa i Ierusalema, ua tamata te mau ati Iuda i te haapohe ia Iesu. Ua tere tia ˈtura oia i te pae apatoerau, e mea papu e, no te haere atu i te hoê tuhaa fenua tei ore i atea roa i te Miti o Galilea.

Aita i maoro roa ˈˈenei, ua tere faahou oia i Ierusalema, i te pae apatoa, ma te poro haere i nia i te eˈa i roto i te mau oire rii no Perea, tuhaa fenua i te pae hitia o te râ no Ioridana. I muri aˈe i to ˈna horoaraa i te parabole o te taata taoˈa rahi e o Lazaro, ua faahaamanaˈo atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te mau mea o ta ˈna i haapii na a vai ai oia i Galilea.

Ei hiˈoraa, ua parau oia e e mea maitai aˈe no te hoê taata ia “taamuhia te hoê ofai oro i nia i tana aˈî, e ia taorahia oia i raro i te tai” i te faahape i te hoê i teie nei “mau taata rii” a te Atua ra. Ua haapapu atoa oia i te faufaaraa ia tatarahapa ma te faataa ˈtu e: “E ia hitu noa ˈtu o [to taeae] hamani-ino-raa ia oe i te mahana hoê ra, e e hitu hoi fariuraa mai i te mahana hoê ra e te parauraa mai e, Ua tatarahapa vau, e faaore â oe i ta ˈna hapa.”

A parau mai ai te mau pǐpǐ ia Iesu ra e: “E faarahi mai i to matou faaroo,” ua pahono atura oia: “Ahiri e faaroo to outou e mai te huero sinapi noa iho â i te rahi, e parau noa ˈtu ïa outou i teie nei sukamino, Ia mahiti tumu oe, e ia tanuhia oe i raro i te tai, na ˈna ïa e faaroo mai.” No reira, e nehenehe te faaroo iti noa e faatupu i te mau mea rarahi.

I muri aˈe, ua faatia aˈera Iesu i te hoê huru tupuraa no roto mai i te oraraa i te mahana tataitahi no te faahohoˈa i te huru feruriraa e au i te hoê tavini no te Atua Mana hope ra. Ua faataa ˈtura Iesu e: “O vai to outou e tavini to ˈna te arote ra, e te faaamu ra i te mamoe, e hoˈi maira mai roto mai i te aua, e parau vave atu, A haere oe, a taoto i te amuraa maa? E ore anei e parau atu e, A faanahonaho i te amuraa maa na ˈu, a tatua na ia oe, a rave mai i te maa ia amu vau e ia inu hoi; e i muri aˈe, a amu ai oe e a inu ai hoi? E parau anei oia, e hamani maitai hau to taua tavini ra ia ˈna, oia i rave i tei faauehia ˈtu ia ˈna ra? Te manaˈo nei au, e ore. Oia atoa outou, ia ravehia e outou te mau mea atoa i faauehia ˈtu ia outou na, e na ô outou, Aita a matou faufaa, a to mau tavini nei i hopoi atu; o tei au mau ia matou ra, o ta matou ïa i rave iho nei.” Eita roa e tia i te mau tavini a te Atua ia manaˈo e te rave ra ratou i te ohipa no te maitai o te Atua na roto i te taviniraa ia ˈna. E tia râ ia haamanaˈo noa ratou i te maitai taa ê ta ratou e fanaˈo ra i te haamoriraa Ia ˈna mai te hoê o te mau melo tiaturihia o to ˈna utuafare.

Peneiaˈe paha, tau taime rii i muri aˈe i to Iesu faatiaraa i teie parabole, ua tae maira te hoê vea. Ua tonohia maira oia e Maria e o Mareta, na tuahine o Lazaro, tei faaea i Iudea, i Betania ra. Ua na ô maira teie vea e: “E te Fatu, inaha, te taata here na oe ra ua pohe i te maˈi.”

Ua pahono atura Iesu: “E ore te reira maˈi e riro ei maˈi pohe, ia haamaitaihia râ te Atua, e ia haamaitaihia hoi te Tamaiti a te Atua i te reira.” Ua parahi ihora Iesu e piti mahana i reira, e ua parau atura oia i ta ˈna mau pǐpǐ: “Mai haere â tatou i Iudea.” Tera râ, ua faahaamanaˈo faahou maira ratou ia ˈna: “E Rabi, i titau iho nei hoi te ati Iuda ia oe e pehi i te ofai, e te haere faahou nei â hoi oe i reira?”

“E ere anei hoê ahuru ma piti hora i te ao hoê nei,” o ta Iesu ïa i ani atu ia ratou ei pahonoraa. “E ia haere hoi te taata i te ao ra e ore ïa e turori, no te mea ua ite oia i te maramarama o teie nei ao. Area ia haere ra oia i te rui ra, e turori ïa, no te mea aita e maramarama.”

E au ra e, ua hinaaro o Iesu e parau e aitâ i hope atura te tau aore ra te “hora i te ao hoê nei,” ta te Atua i faataa no te taviniraa a Iesu i nia i te fenua, e mai te peu aitâ i oti, eita te taata e nehenehe noa ˈtu e faaino ia ˈna. E tia ia ˈna ia faaitoito hua i roto i te taime poto e toe ra i “te ao nei,” no te mea i muri aˈe e tae mai ai te “rui,” ia haapohe anaˈe to ˈna mau enemi ia ˈna.

Ua parau faahou ˈtura Iesu e: “Ua taoto to tatou hoa o Lazaro, te haere nei râ vau e faaara ia ˈna.”

Ma te manaˈo e ua taoto mau o Lazaro e e tapao maitai te reira e e ora ˈtu oia, ua parau maira ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna: “E te Fatu, te taoto ra oia e ora ïa.”

E ua pahono atura Iesu ia ratou ma te huna ore e: “Ua pohe roa Lazaro. Te oaoa nei au ia outou i te mea aore au i reira ia faaroo hoi outou; mai haere râ tatou ia ˈna ra.”

Ua haamanaˈo râ o Toma e e riro paha o Iesu i te haapohehia i Iudea, no reira, no to ˈna hinaaro e turu atu ia ˈna, ua faaitoito atura oia i te tahi atu mau pǐpǐ e: “Mai haere atoa tatou ia pohe atoa ˈtu.” No reira ˈtura, ma te nounou ore i to ratou ora, ua haere atura ratou na muri ia Iesu i roto i to ˈna tere aroha i Iudea. Luka 13:22; 17:1-10; Ioane 10:22, 31, 40-42; 11:1-16.

▪ Aita i maoro aˈenei, i hea o Iesu i te poro-haere-raa?

▪ Eaha te mau haapiiraa ta Iesu e horoa faahou nei, e eaha te huru tupuraa no te oraraa i te mahana tataitahi ta ˈna e faataa ra no te faahohoˈa i teie manaˈo?

▪ Eaha te parau apî tei faaitehia mai ia Iesu, e eaha ta ˈna e hinaaro ra e faataa na roto i te mau parau ra te “ao” e te “rui”?

▪ Eaha ta Toma e hinaaro ra e parau i te na ôraa e, ‘Mai haere tatou ia pohe atoa ˈtu’?