Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hoˈiraa mai i Kaperenaumi

Te hoˈiraa mai i Kaperenaumi

Pene 26

Te hoˈiraa mai i Kaperenaumi

UA PARARE roa te roo o Iesu i teie nei i roto i te fenua taatoa, e e rave rahi mau taata teie e haere mai nei i te mau vahi moe roa i reira oia e faaea ˈi. Teie râ, i muri aˈe i te tahi tau mahana, ua hoˈi faahou atura oia i Kaperenaumi na te Miti o Galilea atu. Ua parare oioi atura te parau apî no to ˈna hoˈiraa mai i te oire, e e rave rahi mau taata o tei haere atu i te fare tei reira oia. Ua haere mai te mau Pharisea e te feia haapii ture mai Ierusalema roa mai.

No te rahi o te tiaa taata, ua apǐapǐ roa te pae opani, e eita ˈtura e nehenehe e tomo atu i roto. E tupu hoi te tahi ohipa faahiahia mau. E ohipa faufaa roa o te tupu i taua taime ra, no te mea e faaite mai te reira e e mana to Iesu no te faaore roa i te tumu o te mau ati o te taata e no te horoa mai i te oraora-maitai-raa no te feia atoa o ta ˈna e maiti.

A haapii noa ˈi Iesu i te tiaa taata, ua aratai maira e maha taata i te hoê hapepa e tarava noa ra i nia i te roi. Te hinaaro ra ratou ia faaora Iesu i to ratou hoa, eita râ ta ratou e nehenehe e tomo mai no te rahi o te taata. Peapea roa ˈˈera hoi ratou! Aita râ ratou i tuu. Ua paiuma ˈtura ratou i nia i te tapoˈi fare, ua hamani ihora i te tahi apoo, e ua tuu ihora i taua hapepa i nia i te roi ra i raro i pihai roa ˈtu ia Iesu.

Ua riri anei o Iesu no te mea ua tâpûhia te ohipa o ta ˈna e rave ra? Aita roa ˈtu! Ua putapû roa râ oia i to ratou faaroo. Ua na ô atura oia i te hapepa ra e: “Ua faaorehia ta oe hara.” E nehenehe mau anei râ ta Iesu e faaore i te hara? E ere ïa te reira te manaˈo o te mau papai parau e o te mau Pharisea. Te na ô noa ra hoi ratou i roto i to ratou mafatu e: “E tia ia vai ia faaore i te hara maori râ i te Atua anaˈe ra?”

Ua ite râ Iesu i to ratou manaˈo, e ua na ô atura ia ratou: “Eaha ta outou i feruri noa i roto i to outou aau na? Teihea te mea rave ohie, o te parau anei, Ua faaorehia ta oe hara, e o te parau anei, A tia, a haere?”

I reira, ua faaite aˈera o Iesu i te tiaa taata, e tae noa ˈtu i te feia e faahapa ra ia ˈna, i te hoê haapapuraa faahiahia mau o te faaite e e mana to ˈna no te faaore i te mau hara i nia i te fenua nei e o o ˈna mau â te taata faahiahia roa ˈˈe tei ore i itehia aˈenei. Ua fariu atura oia i nia i taua hapepa ra e ua faaue atura: “A tia, a rave i to roi, a hoˈi i to utuafare.” Ua tia aˈera oia i reira, haere atura ma te rave i to ˈna roi i mua ia ratou paatoa! Ma te maere rahi, ua arue anaˈe ihora te taata i te Atua e ua na ô aˈera: “E mea huru ê rahi ta tatou i ite iho i teie nei mahana”!

Ua tapao anei outou e ua haamau o Iesu i te hoê auraa i rotopu i te mau hara e te maˈi e ua ati maite te faaoreraa hara i te oraora-maitai-raa o te tino? Te faataa maira te Bibilia e, ua hara o Adamu, to tatou metua matamua, e ua noaa-paatoa-hia tatou i te mau faahopearaa o taua hara ra, oia hoi, te maˈi e te pohe. I raro aˈe râ i te faatereraa a te Basileia o te Atua, o Iesu e faaore ai i te hara a te feia atoa mea here na ratou i te Atua e teie e tavini nei Ia ˈna, e i reira te mau maˈi atoa e ore roa ˈi. Auê ïa te oaoa e! Mareko 2:1-12; Luka 5:17-26; Mataio 9:1-8; Roma 5:12, 17-19.

▪ Eaha te taime i tupu ai te hoê ohipa maere mau?

▪ Mea nafea to te hapepa tae-roa-raa ˈtu i mua ia Iesu?

▪ No te aha tatou i roo-paatoa-hia ˈi i te hara, e mea nafea to Iesu horoaraa mai i te tiaturiraa e e faaorehia ta tatou mau hara e e fanaˈo tatou i te oraora-maitai-raa tia mau?