Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te hopoia a te hoê pǐpǐ

Te hopoia a te hoê pǐpǐ

Pene 84

Te hopoia a te hoê pǐpǐ

I MURI aˈe i to ˈna faarueraa ˈtu i te fare o te Pharisea tiaraa teitei ra, e melo paha no te Sunederi, ua tere atura o Iesu i Ierusalema. E rave rahi mau taata o tei apee atu ia ˈna. Tera râ, eaha te mea e turai ra ia ratou? Eaha mau na te mea e titauhia ra no te riro ei pǐpǐ mau na ˈna?

A haere noa ˈi ratou, ua fariu atura Iesu i nia i te feia rahi e peneiaˈe paha ua hitimaue roa ratou i to ˈna parauraa ˈtu e: “O te taata e haere mai ia ˈu nei, e aore i haapae i tana metua tane e te metua vahine e te vahine iho, e te tamarii, e te mau taeae, e te mau tuahine, e ia ˈna atoa iho, e ore roa oia e tia i te pǐpǐ na ˈu.”

Eaha te auraa o te mau parau a Iesu? Aita hoi Iesu e parau ra i ǒ nei e eiaha ta ˈna mau pǐpǐ e aroha faahou, ia au i te auraa mau, i te mau melo o to ratou utuafare. Teie râ, e tia ia ratou ia haapae i to ratou fetii na roto i te faaitiraa mai i to ratou here ia ratou i to ratou iho here ia Iesu. Ua parauhia no Iakoba, te tupuna o Iesu, e e “riri rahi” to ˈna ia Lea e e here rahi to ˈna ia Rahela, oia hoi te auraa, ua iti aˈe to ˈna here ia Lea i to ˈna ra tuahine o Rahela.

E tapao atoa na râ e ua parau o Iesu e e tia i te pǐpǐ ia haapae “ia ˈna atoa iho,” aore ra i to ˈna ora. I reirâ, te faataa ra o Iesu e e tia ia hau atu te here o te pǐpǐ mau Ia ˈna i to ˈna iho ora. E, te haapapu maitai ra o Iesu e e hopoia rahi mau â ia riro ei pǐpǐ na ˈna. E ere i te hoê ohipa o te faaoti-noa-hia ma te ore e feruri maitai.

Te mau tamataraa e te hamani-ino-raa, e tuhaa atoa ïa no te oraraa o te hoê pǐpǐ a Iesu, mai ta ˈna e faaite ra: “E o te ore e hopoi i to ˈna iho [pou haamauiuiraa] a pee mai ai ia ˈu, e ore ïa e tia i te pǐpǐ na ˈu.” No reira, e tia i te hoê pǐpǐ mau ia farii i te amo i te hoê â faito faainoraa mai ta Iesu i faaoromai, e tae noa ˈtu, mai te peu e e titauhia, i te pohe na roto i te rima o te mau enemi o te Atua, mai ta Iesu hoi e fatata roa i te farii.

No reira, e tia i te mau taata e pee maira ia ˈna ia feruri maitai i te parau ra no te riroraa ei pǐpǐ na te Mesia. Ua haapapu o Iesu i teie parau na roto i te hoê parabole. Te na ô ra oia e: “O vai ïa taata i ǒ outou nei ia opua i te [pare] e faatia, e ore e mata na i te parahi i raro, a taio ai i te taoˈa e oti ai, i te navairaa ta ˈna taoˈa? o te haamau hoi oia i te niu, e aore aˈera i oti ia ˈna, o te na ô hoi te feia atoa i hiˈo ra i te tâhitohitoraa ia ˈna, I tamata iho nei teie nei taata i te faatia i te [pare], e aore aˈenei i oti ia ˈna.”

Oia mau, te faataa ra Iesu i te feia rahi e apee ra ia ˈna e, hou ratou e riro mai ai ei pǐpǐ na ˈna, e tia ia ratou ia papu maitai ahiri e e hope anei ia ratou i te faatupu i te ohipa e titauhia ra, mai te hoê taata e opua ra e patu i te hoê pare e haapapu na mua ˈˈe oia e haamata ˈi e, e navai anei ta ˈna taoˈa no te faaoti i ta ˈna opuaraa. Te horoa faahou ra o Iesu i te tahi atu parabole:

“E o vai hoi ïa arii ia haere e aro atu i te tahi arii, e ore e mata na i te parahi i raro, a feruri maite ai i te tiaraa ia ˈna e o ˈna tau taata hoê ahuru i te tausani, ia faafarerei atu i te tahi e haere mai e aro ia ˈna ra, ma to ˈna atoa ra taata e piti ahuru i te tausani? E e ore e tia ra, e vaiiho atea i te tahi a tono atu ai oia i te vea e ani i te hau.”

I reira, ua haapapu aˈera Iesu i te tumu o ta ˈna mau parabole i te na ôraa e: “Oia atoa hoi outou, o tei ore i faarue i te mau mea atoa na ˈna ra, e ore atoa oia e riro ei pǐpǐ na ˈu.” E tia i te feia rahi e apee ra ia ˈna, e oia mau, te taata atoa e haapii i te ite ia Iesu, ia opua e na reira. E tia ia ratou ia ineine i te faarue i te mau mea atoa e vai ra ia ratou—ta ratou mau faufaa atoa, e to ratou iho ora—mai te peu e e hinaaro ratou e riro ei pǐpǐ na ˈna. Ua ineine anei outou i te na reira?

Te parau faahou ra Iesu e: “E mea maitai te miti.” I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa ra, ua parau oia e, o ta ˈna mau pǐpǐ “te miti no te fenua,” oia hoi mai te miti mau e faaherehere i te taoˈa ra, e mana faaherehere atoa to ratou i nia i te taata. Ua faaoti aˈera Iesu e: “Ia riro râ te miti ei mea maˈaro, eaha te faataitai e taitai ai? Eita e tia i te fenua, e ore hoi e tia i te para, e faarue-roa-hia râ. E tariˈa to ˈna ei faarooraa ra, a faaroo mai oia.”

Te faaite ra Iesu e eita e tia i te feia tei riro ei pǐpǐ na ˈna mea maoro aˈenei, ia haaparuparu i roto i to ratou hinaaro e tamau â i te haere. Ia na reira ratou, eita ïa to ratou e faufaa faahou, e faaooohia ratou e to teie nei ao e eita ratou e tia i te Atua, oia hoi e riro ratou ei faainoraa i te Atua. Oia mau, mai te miti taitai e te viivii ra, e hurihia ratou i rapae au ra, e e haamouhia ratou. Luka 14:25-35; Genese 29:30-33; Mataio 5:13.

▪ Eaha te auraa o te parau ra e “haapae” i to ˈna mau fetii e ia ˈna atoa iho?

▪ Eaha na parabole e piti ta Iesu e horoa ra, e eaha to raua auraa?

▪ Eaha te haapiiraa i matara mai na roto i te mau parau hopea a Iesu no nia i te miti?