Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau haapiiraa no nia i te faataaraa e te here i te mau tamarii

Te mau haapiiraa no nia i te faataaraa e te here i te mau tamarii

Pene 95

Te mau haapiiraa no nia i te faataaraa e te here i te mau tamarii

TE HAERE atura o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i Ierusalema no te faatupu i te Pasa o te matahiti 33 o to tatou nei tau. Ua haere atura ratou na roto i te anavai Ioridana e ua na nia ˈtura i te purumu na roto i te tuhaa fenua no Perea. Tei Perea o Iesu tau hebedoma na mua ˈtu, teie râ, ua titauhia ˈtura oia i Iudea no te mea ua pohehia to ˈna hoa o Lazaro i te maˈi. I to ˈna parahiraa i Perea, ua paraparau atura o Iesu i te mau Pharisea no nia i te faataaraa, e i teie nei, te faahiti faahou ra ratou i teie tumu parau.

I rotopu i te mau Pharisea, e rave rahi mau haapiiraa manaˈo taa ê no nia i te faataaraa. Ua parau o Mose e e nehenehe te hoê tane e taa i ta ˈna vahine no te tahi “ino i nia ia ˈna ra.” Te manaˈo ra vetahi e e tano noa teie parau no te peu viivii. Area vetahi ra, te faariro ra ratou i te mea “ino” ra mai te tahi hapa rii haihai roa. No reira, no te tamata ia Iesu, ua ani atura te mau Pharisea e: “E au anei i te ture ia haapae noa te tane i ta ˈna vahine i te mau hapa rii atoa nei?” Te tiaturi ra ratou e noa ˈtu eaha ta Iesu e parau, e haafifi te reira ia ˈna i mua i te mau Pharisea e manaˈo taa ê to ratou.

Ua pahono aˈera Iesu i te uiraa ma te aravihi mau, ma te ore e faahiti i te hoê noa ˈˈe manaˈo taata nei, ma te faahiti râ i te hohoˈa o te faaipoiporaa matamua. Ua ani atura oia: “Aita outou i taio e o tei hamani i te taata i te matamua ra, i hamani ïa i te tane hoê e te vahine hoê, e ua na ô aˈera, E faarue ai te taata i tana metua tane e tana metua vahine a ati atu ai i tana vahine; e riro hoi raua ei hoê? E teie nei, e ere atura raua i te toopiti, hoê râ. E ta te Atua i taati ra, eiaha te taata e faataa ê atu.”

Te faaite ra o Iesu e te opuaraa matamua a te Atua, oia hoi ia taati na hoa faaipoipo, ia ore raua ia faataa. Mai te peu e mai te reira ra, o ta te mau Pharisea ïa e pahono atu, “eaha hoi Mose i parau mai ai e ei parau haapae te hopoi atu a tuu atu ai ia ˈna?”

Pahono atura Iesu e: “No te mǎrû ore o to outou aau i tuu noa mai ai Mose ia outou i te haapae i ta outou mau vahine, aore râ i na reirahia i te matamua ra.” Oia mau, i to te Atua haamauraa i te hohoˈa mau no nia i te faaipoiporaa i roto i te ô i Edene ra, aita oia i faahiti i te parau no te faataaraa.

Ua na ô faahou atura o Iesu i te mau Pharisea e: “E teie nei, e parau atu vau ia outou, O te haapae noa i ta ˈna vahine, e ere i to te faaturi [na roto i te reo heleni, por·neiʹa], a faaipoipo ai i te tahi, ua faaturi ïa.” Te faaite ra ïa oia i reira e o te por·neiʹa anaˈe, oia hoi te peu viivii faufau mau i te pae taatiraa, te tumu hoê roa ta te Atua e farii no te faataaraa.

I to ratou papuraa e e taatiraa mure ore te faaipoiporaa e te reira anaˈe te tumu faataaraa, ua parau maira te mau pǐpǐ ia ˈna e: “O ta te tane ïa haapaoraa i tana ra vahine, e ere ïa i te mea maitai te faaipoipo.” Mea papu maitai e te taata e opua ra e faaipoipo, mea titauhia ïa ia feruri maitai oia i te taairaa tamau noa o te faaipoiporaa!

Te tamau faahou ra o Iesu i ta ˈna paraparauraa no nia i te faaea-taa-noa-raa. Te faataa ra oia e ua fanauhia vetahi mau tamaroa ei eunuka, eita ïa ta ratou e nehenehe e faaipoipo no te mea aita ratou i tupu maitai i te pae taatiraa. Area vetahi ra, ua faaeunukahia ïa ratou e te taata, ua paruparu ino roa ïa ratou i te pae taatiraa. I te pae hopea, ua haapae vetahi i te hinaaro e faaipoipo e e fanaˈo i te mau taatiraa i te pae tino ia nehenehe ratou e pûpû rahi atu â ia ratou iho no te mau ohipa i taaihia i te Basileia o te mau raˈi ra. “O te tia ia ˈna ia farii i teie nei parau [no te faaea-taa-noa-raa], a farii oia”, o te parau faaotiraa ïa a Iesu.

Ua hopoi maira te taata i ta ratou mau tamarii rii ia Iesu ra. Area te mau pǐpǐ ra, ua avau atura i te mau tamarii e ua tamata ˈtura i te tiahi ia ratou, eita e ore e no te paruru ia Iesu ia ore oia ia haapeapea-faufaa-ore-noa-hia. Teie râ, ua parau atura Iesu e: “A tuu mai i te tamarii rii ia haere noa mai ia ˈu nei, e eiaha e tapeahia ˈtu; mai ia ratou hoi to te basileia o te Atua ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, O te ore e farii i te basileia o te Atua mai te tamaiti aruaru ra, e ore roa ˈtu oia e ô i reira.”

Auê ïa haapiiraa faahiahia mau ta Iesu e horoa ra i ǒ nei! Ia noaa ia tatou i te Basileia o te Atua, e tia ia tatou ia pee i te haehaa e te haerea farii maitai i te haapiiraa o te mau tamarii apî. Teie râ, te faaite atoa ra te hiˈoraa o Iesu e mea faufaa roa, no te mau metua iho â râ, ia faaherehere i te taime no te mau tamarii. I teie nei, te faaite ra o Iesu i to ˈna here i te mau tamarii rii na roto i te raveraa mai ia ratou i roto ia ˈna e te haamaitairaa ia ratou. Mataio 19:1-15; Deuteronomi 24:1; Luka 16:18; Mareko 10:1-16; Luka 18:15-17.

▪ Eaha te mau manaˈo taa ê o te mau Pharisea no nia i te faataaraa, e mea nafea to ratou tamataraa ia Iesu?

▪ Mea nafea to Iesu faarururaa ˈtu i te tutavaraa a te mau Pharisea no te tamata ia ˈna, e eaha te tumu hoê roa o ta ˈna i horoa, e fariihia ˈi te faataaraa?

▪ No te aha te mau pǐpǐ a Iesu i parau ai e e ere i te mea maitai ia faaipoipo, e eaha te faaueraa ta Iesu i horoa?

▪ Eaha ta Iesu i haapii mai na roto i ta ˈna huru raveraa e te mau tamarii rii?