Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau pane e te faahopue

Te mau pane e te faahopue

Pene 58

Te mau pane e te faahopue

E MAU nahoa rahi taata tei haere mai ia Iesu ra i roto i te Dekapoli. E rave rahi o ratou o tei ratere mai mai te atea mai hou ratou a tae mai ai i roto i taua fenua ra e faaeahia ra e e rave rahi mau nunaa Etene, no te faaroo ia ˈna e no te faaora i to ratou mau maˈi. Ua tari atoa mai ratou e rave rahi mau ete, mai tei matarohia e ratou, no te farii i ta ratou maa ia ratere anaˈe ratou na roto i te mau fenua e faaeahia ra e te mau Etene.

Teie râ, i muri aˈe maa taime rii, ua pii atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ua parau atura ia ratou e: “Te aroha nei au i teie nei feia rahi, i te mea a rui toru aˈenei ratou ia ˈu nei, e aita a ratou maa ia amu; e ia tuu porori noa vau ia ratou i to ratou utuafare, e matapourihia ratou i te eˈatia; e vahi maoro hoi to te tahi pae.”

“Eihea ïa maa e noaa ˈi ia tatou i teie nei medebara, e ati ai teie nei feia?” o ta te mau pǐpǐ ïa i ani atu ia ˈna.

Ua ui maira Iesu ia ratou e: “E hea a outou pane?”

“E hitu,” ta ratou ïa i pahono atu, “e na iˈa rii.”

Ua faaue atura o Iesu ia ratou paatoa ia faanahonaho i raro. Ua rave ihora oia i na pane e na iˈa, haamaitai atura i te Atua, vavahi ihora e tuu atura i ta ˈna mau pǐpǐ ra. Ua opere atura ratou i te reira na te mau taata. Ua amu ihora ratou e paia roa ˈˈera. I muri aˈe i te reira, ia ohi ratou i te huˈahuˈa rii maa toea ra, e hitu ïa ete î maitai i toe mai, e 4 000 hoi tane i amu, e oia atoa te mau vahine e te mau tamarii!

I muri aˈera, ua tuu atura o Iesu i te taata ia haere na, ua haere atura oia e ta ˈna mau pǐpǐ atoa i nia i te hoê pahi i reira ra e reva ˈtura i te pae tooâ o te râ o te Miti o Galilea. I reira, to te mau Pharisea, apeehia i taua taime ra e te mau melo no roto mai i te mau Sadukea ra, tamataraa i te râmâ ia Iesu e ua titau maira ratou ia ˈna ia rave i te hoê semeio no te raˈi mai.

Ua ite o Iesu i ta ratou mau tutavaraa no te râmâ ia ˈna, ua parau atura oia e: “Ia tae i te ahiahi ra, te parau na outou e, E riro i te raumai, e raˈi uraura; e ia poipoi ra, E verohia auanei; te uraura nei hoi te raˈi e te rumaruma. E te mau haavare e, te ite na outou i te hiˈo i te huru o te raˈi, aita râ outou e ite i te mau tapao o teie nei anotau?”

I reira, ua faaau atura Iesu ia ratou i te ui ino e te faaturi e ua faaara ˈtura ia ratou, mai ta ˈna atoa i faaara na i mutaa ihora i te mau Pharisea e, aore e tapao e horoahia ˈtu, maori râ te tapao a Iona ra. E ua faarue ihora oia ia ratou e ua haere atura e ta ˈna mau pǐpǐ atoa ra i nia i te pahi o te reva ˈtu i Betesaida, i te tahi paeau hitia-apatoerau ra o te Miti o Galilea. Ia fano atu ratou, ite atura te mau pǐpǐ e hoê anaˈe pane ta ratou, ua aramoinahia e ratou i te hopoi atoa i te pane.

Ma te haamanaˈo i to ˈna farerei-aˈenei-raa i te mau Pharisea e te mau Sadukea, feia e turu ra ia Heroda, ua faaara ˈtura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “A haapao maitai na; e ara i te faahopue a te mau Pharisea e te faahopue a Heroda ra.” E mea papu e, ua manaˈo te mau pǐpǐ e ua faahiti Iesu i te faahopue no te mea ua moehia ia ratou te pane e ua haamata ihora ratou i te aimârô i nia i taua tumu parau ra. Te ite atura râ Iesu i to ratou hape, ua parau atura oia ia ratou e: “Eaha outou i parau ai e, no te mea aita a tatou maa?”

Aita i maoro aˈenei, hoê paha aore ra e piti anaˈe mahana i teie nei, ua faatupu Iesu i te hoê semeio e ua faaamu oia tau tausani taata i te pane. E tia hoi i te mau pǐpǐ ia feruri e eita o Iesu e tapitapi ia ore anaˈe te pane. “E aore anei o outou manaˈo?” ta ˈna ïa e haaferuri ra ia ratou, “Ia ˈu i vavahi i na pane e pae i na tausani e pae ra, ehia ete rarahi i î i te huˈahuˈa rii maa ta outou i rave ra?”

“Hoê ahuru ma piti,” o ta ratou ïa i pahono mai.

“A vavahi ai hoi i na pane e hitu i na tausani e maha ra, ehia ete i î i te huˈahuˈa rii maa ta outou i rave ra?”

Ua pahono maira ratou e: “E hitu.”

Ua ani maira Iesu ia ratou e: “Eaha ihora outou i ore i ite mai ai ia ˈu?” E ua parau faahou atura oia e: “Eaha hoi outou i ore i ite ai, e ere i to te maa te parau ta ˈu i parau atu ia outou na e, e ara i te faahopue a te mau Pharisea e te Sadukea?”

Ua papu aˈera te mau pǐpǐ i taua parau ra. Te faahopue, te hoê maa o te faatupu i te hopue e o te haamaraa i te pane, o te hoê ïa parau o tei ravehia no te faaite i te viivii. I teie nei, te ite ra te mau pǐpǐ e te faaohipa ra o Iesu i te hoê parau taipe, e te faaara ra oia ia ratou ia ara i “te parau râ a te mau Pharisea e te Sadukea,” parau [aore ra haapiiraa] o te nehenehe e haaviivii. Mareko 8:1-21; Mataio 15:32–16:12.

▪ No te aha te taata e tari ai e rave rahi mau ete rarahi?

▪ I muri aˈe i to ˈna faarueraa i te Dekapoli, eaha te mau tere pahi i ravehia e Iesu?

▪ Eaha te manaˈo tano ore i ô mai i roto i te feruriraa o te mau pǐpǐ i to Iesu parauraa no nia i te faahopue?

▪ Eaha ta Iesu e hinaaro ra e faataa na roto i te mau parau ra “te faahopue a te mau Pharisea e te Sadukea”?