Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te mau tere i Ierusalema

Te mau tere i Ierusalema

Pene 10

Te mau tere i Ierusalema

UA TAE i te tau uaaraa tiare. E ua tae i te taime no te utuafare o Iosepha, e tae noa ˈtu te mau hoa e te mau fetii, ia rave i ta ratou tere matahiti i te tau uaaraa tiare, i Ierusalema no te faatupu i te oroa Pasa. A faarue ai ratou no te hoê tere fatata e 100 kilometera, ua oaoa ïa te taata atoa mai tei matauhia. E 12 matahiti to Iesu i teie nei, e te tiai nei oia i teie oroa ma te anaanatae rahi.

No Iesu e to ˈna utuafare, e ere ïa te Pasa i te hoê ohipa no te hoê anaˈe mahana. E faaea atoa ratou i muri iho no te Oroa o te pane faahopue ore e hitu mahana te maoro, tei amui-atoa-hia i roto i te tau o te Pasa. No reira, e piti hebedoma te maororaa o te tere taatoa mai te taime e faarue ai ratou i to ratou fare i Nazareta, e tae noa ˈtu i to ratou faaearaa i Ierusalema. I teie râ matahiti, e maoro rii aˈe ïa no te tahi ohipa tei roohia i nia ia Iesu.

E tupu te fifi i te taime hoˈiraa mai mai Ierusalema mai. Ua manaˈo o Iosepha e o Maria e ua haere o Iesu na muri iho i te mau fetii e te mau hoa tei ratere atoa mai. Teie râ, i to te pǔpǔ tapearaa no te po, aita o Iesu e itehia ra, e ua maimi aˈera raua ia ˈna i rotopu i te mau hoa ratere. Aita râ oia i itehia mai. Ua hoˈi aˈera o Iosepha e o Maria e imi ia ˈna i Ierusalema.

Hoê mahana taatoa to raua imiraa ma te ite-ore-hia oia. Aita atoa raua i itea mai ia ˈna i te piti o te mahana. I te pae hopea, i te toru o te mahana, ua haere atura raua i te hiero. I reira, i roto i te hoê piha, ua ite aˈera raua ia Iesu te parahi noa ra i rotopu i te mau orometua ati Iuda, ma te faaroo atu ia ratou e te uiui atu ia ratou.

“E tau tamaiti, eaha oe i na reira mai ai ia mâua?” o ta Maria ïa i parau atu. “Inaha i imi noa na mâua o to metua tane ia oe ma te oto.”

Ua maere roa ˈˈera o Iesu no te mea aita raua i ite teihea roa oia. Ua ani atura oia: “Eaha orua i imi ai ia ˈu? aita orua i ite, e ia haapao vau i ta tau metua e tia ˈi?”

Aita o Iesu e papu ra no te aha aita to ˈna mau metua i ite i te reira. I reira, ua hoˈi atura Iesu i te fare e to ˈna mau metua e ua tamau noa oia i te auraro ia raua. Ua haere noa ˈtura oia i mua i roto i te paari e i te pae tino, ma te auhia mai e te Atua e te taata. Oia mau, mai to ˈna iho vai-tamarii-rii-raa, ua horoa Iesu i te hiˈoraa maitai, eiaha noa i to ˈna anaanataeraa i te mau ohipa i te pae varua, i to ˈna atoa râ faaturaraa i to ˈna mau metua. Luka 2:40-52; 22:7.

▪ Eaha te tere ta Iesu e rave tamau i te tau uaaraa tiare e to ˈna utuafare, e eaha te maororaa o teie tere?

▪ Eaha tei tupu i roto i te tere ta ratou i rave i te 12raa o te matahiti o Iesu?

▪ Eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai no te mau taurearea i teie mahana?