Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te parabole o te mau mina

Te parabole o te mau mina

Pene 100

Te parabole o te mau mina

TEI te fare o Zakaio noa râ paha o Iesu, i reira to ˈna faaearaa i to ˈna haereraa ˈtu i Ierusalema. Te tiaturi nei ta ˈna mau pǐpǐ e ia tapae atu ratou i Ierusalema, e faaite oia e o ˈna te Mesia e e haamau atu ai i to ˈna Basileia. No te faaafaro i teie nei manaˈo e no te faaite e mea atea roâ te Basileia, ua horoa ˈtura o Iesu i te hoê parabole.

Te faatia ra oia e: “Haere atura te hoê taata mana i te fenua roa ia noaa ia ˈna te toroa arii ra, e a hoˈi mai ai.” O Iesu te “taata mana” ra, e o te raˈi ïa te “fenua roa”. Ia tae atu o Iesu i reira, e faatoroa to ˈna Metua ia ˈna i te mana arii.

Hou râ oia e reva ˈi, ua pii aˈera te taata mana ra i ta ˈna mau tavini e hoê ahuru ra e ua horoa ˈtura i te hoê mina na ratou tataitahi i te na ôraa ˈtu e: “E hoo outou, e ia hoˈi mai au ra.” I roto i te tupuraa matamua o te parabole, te faahohoˈa ra te mau tavini e hoê ahuru ra i te mau pǐpǐ matamua a Iesu. I roto i te tupuraa rahi, te faahohoˈa ra ratou i te feia atoa o te nehenehe e riro ei feia aiˈa e o ˈna i roto i te Basileia o te raˈi ra.

E moni faufaa rahi te mau mina, inaha, e tuea te hoê mina i te moni no e toru avaˈe ohipa a te hoê taata faaapu. Teie râ, eaha ta teie mau mina e faahohoˈa ra? E eaha te hoo ta te mau tavini e rave e teie mau mina?

Te faahohoˈa ra te mau mina i te mau faufaa ta te mau pǐpǐ faatavaihia i te varua e nehenehe e faaohipa ia rahi atu â te feia aiˈa o te Basileia i te raˈi ra e tae roa ˈtu i te haeraa mai o Iesu ei Arii o te Basileia i tǎpǔhia maira. I muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raa e to ˈna faraa mai i ta ˈna mau pǐpǐ, ua horoa ˈtu oia i te mau mina taipe ia faariro ratou i te mau taata e rave rahi ei pǐpǐ e amuihia ˈtu i roto i te pǔpǔ o te Basileia o te raˈi ra.

Te na ô faahou ra o Iesu e: “Te riri ra râ to to ˈna ra fenua ia ˈna [te taata mana], e ua tono atura i te vea na muri ia ˈna ei parau e, Eiaha tena na taata ei arii no matou.” Te feia no to ˈna ra fenua, o te mau ati Iseraela ïa, aore ra te mau ati Iuda, taa ê atu i ta ˈna mau pǐpǐ. I muri aˈe i te revaraa o Iesu i nia i te raˈi, ua faaite teie mau ati Iuda e aita ratou e hinaaro ra ia ˈna ei arii no ratou na roto i te hamani-ino-raa i ta ˈna mau pǐpǐ. Na roto i teie huru raveraa, ua ohipa ratou mai te mau taata o te fenua ra o tei tono atu i te mau vea.

Mea nafea te mau tavini hoê ahuru ra i te faaohiparaa i ta ratou mau mina? Te faataa ra o Iesu e: “E hoˈi maira oia ma te toroa arii atoa i nia ia ˈna, ua faaue atura oia e tii i taua mau tavini ta ˈna i tuu atu i te moni ra, ia ite oia i te huru o te taoˈa i noaa ia ratou i te hooraa ra. Ua haere maira te hoê, na ô maira, E te fatu, hoê ahuru mina i noaa i te mina na oe ra. Ua parau atura oia ia ˈna, Ua tia, e tavini rave maitai oe; no te mea ua haapao maitai oe i tena na mea iti haihai, ei tavana oe e ia hoê ahuru o oe oire. Ua haere maira te toopiti, na ô maira, E te Fatu, e pae mina i noaa i te mina na oe ra. Ua parau atoa ˈtura oia ia ˈna, Ei tavana atoa oe i na oire e pae ra.”

Te faahohoˈa ra te tavini e na mina e hoê ahuru, i te hoê pǔpǔ o te mau pǐpǐ mai te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau e tae roa mai i teie nei, tei roto atoa te mau aposetolo. Te faahohoˈa atoa ra te feia o tei noaa e pae mina i te hoê pǔpǔ i roto i te hoê â area taime o tei faarahi i te mau faufaa a to ratou arii i nia i te fenua nei ia au i ta ratou ravea e to ratou aravihi. Te poro nei na pǔpǔ toopiti nei i te parau apî maitai ma te itoito, e inaha, e rave rahi mau taata mafatu maitai o te riro mai nei ei kerisetiano. E iva o te mau tavini o tei rave maitai i te ohipa e o tei faarahi i ta ratou faufaa.

Te na ô faahou ra o Iesu e: “Ua haere maira hoi te tahi, na ô maira, E tau Fatu, inaha, tera mai te mina na oe, i vaiiho-maite-hia e au i roto i te vehî; i mǎtaˈu hoi au ia oe, no te mea e taata iria oe: e titau â oe i tei ore i vaiihohia e oe ra, e ooti hoi oe i tei ore i ueuehia e oe ra. Ua parau atura oia ia ˈna, E teie nei tavini ino e, e haava vau ia oe i te parau no roto i to oe iho vaha. Ua ite oe e, e taata iria vau, i te titauraa i tei ore i vaiihohia e au ra, e te ootiraa i tei ore i ueuehia e au: eaha ihora oe i ore i hopoi ai i tau moni i te hooraa ra, e ia hoˈi mai au ra noaa ihora ta ˈu ma te hoo? Ua parau atura oia i te feia i tia noa i pihai ihora, A rave atu i ta ˈna mina, e hopoi atu na te taata auahuru a ˈna mina ra.”

No te tavini ino ra, te ereraa i te mina taipe, o te ereraa ïa i te parahiraa i roto i te Basileia o te raˈi. Oia mau, mai te mea ra e ua erehia oia i te faufaa taa ê e faatere i nia i na oire e hoê ahuru aore ra e pae. A tapao atoa na râ e aita te tavini i parauhia e tavini ino no te tahi ohipa ino o ta ˈna i rave, teie râ, no te mea râ aita o ˈna i rave i te ohipa no te faarahi i te faufaa o te basileia o ta ˈna fatu.

Ia horoahia te mina o te tavini ino i te tavini matamua, ua parauhia ˈtura: “E te Fatu, auahuru hoi a ˈna mina.” Ua pahono atura Iesu e: “E taoˈa ta ˈna ra, e horoahia ˈtu â ta ˈna; e aita a ˈna ra, e ravea-ê-hia ïa ta ˈna. Area taua mau enemi no ˈu ra, o tei ore i farii mai ia ˈu ei arii no ratou, aratai mai na ïa i ǒ nei i mua i tau aro nei e taparahi.” Luka 19:11-27; Mataio 28:19, 20.

▪ Eaha tei turai ia Iesu ia faataa i te parabole no nia i te mau mina?

▪ O vai te taata mana ra, e eaha te fenua roa o ta ˈna e haere ra?

▪ O vai ma te mau tavini e eaha ta te mau mina e faahohoˈa ra?

▪ O vai ma te feia o te fenua ra, e mea nafea to ratou faaiteraa i to ratou riri?

▪ No te aha te hoê tavini i parauhia ˈi e tavini ino, e eaha te auraa o te parau ra e ua erehia oia i ta ˈna mina?