Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te parabole o te oroa faaipoiporaa

Te parabole o te oroa faaipoiporaa

Pene 107

Te parabole o te oroa faaipoiporaa

NA ROTO e piti parabole, ua faaite tahaa o Iesu i te huru mau o te mau papai parau e te mau tahuˈa rarahi, e ua hinaaro aˈera ratou e taparahi ia ˈna. Aitâ râ ta Iesu parau ia ratou i oti atura. Ua faatia faahou atura oia i te tahi atu parabole, i te na ôraa ˈtu e:

“E au te basileia o te ao i te hoê arii, o tei faatupu i te oroa faaipoiporaa na ta ˈna tamaiti. E ua tono atura i te mau tavini e tii i te feia i parauhia ra e haere mai i te oroa; e aita ratou i tae mai.”

O te Atua ra o Iehova te Arii o tei faaineine i te oroa faaipoiporaa no ta ˈna Tamaiti, o Iesu Mesia. E riro mau iho â te vahine faaipoipo, oia hoi na 144 000 pǐpǐ faatavaihia, i te taatihia ia Iesu i nia i te raˈi. Te mau tavini a te Arii ra, o te mau ati Iseraela ïa, o tei fanaˈo i te ravea no te riro mai “ei basileia tahuˈa”, e ua ô mai hoi ratou i roto i te faufaa a te Ture i te matahiti 1513 hou to tatou nei tau. I taua taime ra, ua faataehia ˈtu na mua roa ˈˈe i te titauraa i te oroa faaipoiporaa ia ratou ra.

Teie râ, aita te piiraa matamua i te feia i titau-manihini-hia i faataehia hou te tau haamârôraa raau o te matahiti 29 o to tatou nei tau, a haamata ˈi Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ (te mau tavini a te arii) i ta ratou ohipa pororaa i te Basileia. Teie râ, aita te mau Iseraela i te pae tino, o tei faaroo i teie piiraa tei haapurorohia e te mau tavini mai te matahiti 29 e tae atu i te matahiti 33, i farii e haere i taua titauraa ra. No reira, ua horoa ˈtura te Atua i te nunaa o te feia i titau-manihini-hia i te tahi atu ravea, mai ta Iesu e faatia ra:

“Ua tono atura oia i te tahi mau tavini ê â, na ô atura. A tao atu i te feia i parauhia ra, Inaha, ua nahonaho tau amuraa, ua tiapaihia tau mau puaatoro e tau mau puaa faaamu, ua nahonaho roa; a haere mai i te oroa faaipoiporaa.” Ua haamata te piti o te piiraa e te piiraa hopea atoa hoi i te feia e titauhia, i te Penetekose o te matahiti 33, a niniihia mai ai te varua moˈa i nia i te mau pǐpǐ a Iesu. Ua faatae-noa-hia teie piiraa e tae roa ˈtu i te matahiti 36 o to tatou nei tau.

Ua haafaufaa ore atoa râ te rahiraa o te mau ati Iseraela i taua piiraa nei. Te na ô ra o Iesu e: “Aita râ ratou i haapao mai, haere ê atura te tahi i ta ˈna ra aua, e te tahi i ta ˈna ra hooraa: haru maira te tahi pae i tana mau tavini ra, hamani ino maira; e taparahi pohe roa ihora.” Te na ô faahou ra o Iesu e: “Ia ite râ taua arii ra, riri roa ˈtura, tono atura i te mau taata tamaˈi no ˈna ra, taparahi pohe roa ˈtura i taua mau taparahi taata ra, tanina ˈtura i to ratou oire i te auahi.” O te ohipa ïa i tupu i te matahiti 70 o to tatou nei tau, i te taime a haamou-roa-hia ˈi o Ierusalema e to Roma, e a taparahihia ˈi taua feia hamani ino ra.

Ua faataa atura Iesu i te ohipa i tupu i roto i taua area taime ra: “Ua parau atura [te arii] i tana mau tavini, Ua nahonaho te oroa faaipoiporaa nei, area te feia i parauhia ra, aore ïa i au. E teie nei, a haere i te mau eˈa rarahi ra, e te feia atoa i itea ˈtu ia outou ra, e tao atu e haere mai i te oroa faaipoiporaa.” Ua na reira ˈtura taua mau tavini ra, “î roa aˈera taua oroa faaipoiporaa ra i te manihini.”

Ua haamata teie ohipa haaputuputuraa i te taata na te hiti purumu mai i rapaeau i te oire o te feia i titauhia, i te matahiti 36 o to tatou nei tau. O te raatira faehau roma ra o Korenelio e to ˈna utuafare, te feia matamua i rotopu i te feia peritome-ore-hia e ere i te ati Iuda, tei haaputuputuhia mai. Ua tamau noa teie haaputuputuraa i te feia e ere i te ati Iuda o tei mono hoi i te mau manihini matamua o tei patoi i te titauraa, e tae roa mai i te senekele 20.

I roto i te roaraa o te senekele 20 to te piha no te oroa faaipoiporaa haamataraa i te î. Ua faatia maira o Iesu i te ohipa e tupu i muri iho: “E ia haere maira taua arii ra i roto e hiˈo i te manihini, ite ihora oia i te hoê taata, aita o ˈna e ahu faaipoiporaa; ua parau atura oia ia ˈna, E hoa, eaha oe i tae mai ai i ǒ nei aore e ahu faaipoiporaa? Aita ˈtura a ˈna e parau. Ua parau atura taua arii ra i te mau tavini, A ruuruu ia ˈna i te rima e te avae, a hopara ˈtu i rapae i roto i te pouri; tei reira te oto e te auauraa niho.”

Te faahohoˈa ra te taata aita to ˈna ahu faaipoiporaa i te mau kerisetiano haavare o te amuiraa faaroo kerisetiano. Aita roa ˈtu te Atua i farii i teie mau taata mai te mau Iseraela mau i te pae varua. Aita roa te Atua i faatavai ia ratou i te varua moˈa ei feia aiˈa no te Basileia. E hurihia ïa ratou i rapaeau i roto i te pouri i reira ratou e haamouhia ˈi.

Ua faaoti aˈera Iesu i ta ˈna parabole i te na ôraa e: “E rave rahi hoi tei parauhia, e iti râ tei maitihia.” Oia mau, e rave rahi i rotopu i te nunaa o Iseraela o tei titauhia ia riro mai ei mau melo no te vahine faaipoipo a te Mesia, teie râ, mea iti roa râ te mau ati Iseraela i te pae tino tei maitihia. Te rahiraa o te mau 144 000 manihini o te fanaˈo i te haamaitairaa i nia i te raˈi, e ere ïa ratou i te Iseraela i te pae tino. Mataio 22:1-14; Exodo 19:1-6; Apokalupo 14:1-3.

▪ O vai tei titau-manihini-hia i te oroa faaipoiporaa i te omuaraa ra, e afea ratou i te titauraahia?

▪ Afea te piiraa matamua i te faataeraahia ˈtu i te feia manihini, e o vai te mau tavini tei faaohipahia no te pii i teie titauraa?

▪ Afea te piti o te piiraa i te faataeraahia, e o vai tei titau-manihini-hia i te pae hopea?

▪ O vai ta te taata aita to ˈna ahu faaipoiporaa e faahohoˈa ra?

▪ O vai ma te mau manihini e rave rahi tei piihia, e o vai te feia iti tei maitihia?