Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te parau no te tufaraa taoˈa

Te parau no te tufaraa taoˈa

Pene 77

Te parau no te tufaraa taoˈa

E AU ra e ua ite te taata e ua tamaa o Iesu i ǒ te hoê Pharisea. Ua haaputuputu maira tau tausani taata i pihai iho i te fare a tiai noa ˈtu ai ia haere mai Iesu i rapae. Taa ê atu i te mau Pharisea o tei patoi atu ia Iesu e o tei imi i te ravea ia hape oia i roto i ta ˈna parau, ua faaroo maite te taata ia ˈna ma te aau mehara.

Ma te fariu atu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ na mua roa, ua na ô atura o Iesu e: “E ara ia outou i te faahopue a te mau Pharisea, e haavare te reira.” Mai tei haapapuhia i te taime tamaaraa, ua î roa te haapaoraa taatoa a te mau Pharisea i te haavare. E noa ˈtu e ua tapoˈihia te ino o te mau Pharisea i te hoê hohoˈa paieti, e faaite-tahaa-hia te reira. Te na ô ra Iesu e: “Aore hoi e mea tapoˈihia, e ore e faaitehia; aore e mea moe, e ore i te itea.”

Ua faahiti faahou Iesu i te faaitoitoraa o ta ˈna i horoa ˈtu i na tino 12 a tono ai oia ia ratou ia poro haere i Galilea. Ua parau atu oia e: “Eiaha e mǎtaˈu i te taparahi mai i te tino nei e oti aˈera aita ˈtu a ratou e noaa.” I te mea hoi e eita e aramoinahia i te Atua te hoê noa ˈˈe manu rii, ua haapapu atoa ˈtu o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e eita ratou e aramoinahia i te Atua. Ua parau oia e: “Ia arataihia outou i mua i te aro o te mau sunago ra, e te mau haava, e te mau tavana, . . . na te [varua moˈa] hoi e haapii mai ia outou i te parau e tia ia parau atu i reira ra.”

Ua parau maira te hoê taata no roto mai i te tiaa taata ra i reira. Ua ani ihora: “E te orometua, parau na oe i tau tuaana, e tufa oia i ta mâua taoˈa.” Te faˈi ra te Ture a Mose e e tia ia horoahia e piti tuhaa i nia i te taoˈa e tufahia, na te tamaiti matahiapo, no reira, eita ïa e tumu no te faatupu i te peapea. Teie râ, e au ra e te titau hau atura teie taata i ta ˈna iho tuhaa o te taoˈa.

Ua patoi aturâ Iesu i te faaô atu ia ˈna i roto i teie ohipa. Ua ani atura oia: “E tera ra taata e, na vai au i faariro ei tufa taoˈa, ei auvaha i ǒ outou nei?” Ua horoa ˈtura oia i muri aˈe i teie faaararaa faufaa roa i te nahoa taata ra: “E ara ia outou i te nounou taoˈa, rahi noa iho hoi ta te taata nei taoˈa, e ere hoi tei taua taoˈa na ˈna ra to ˈna ora.” Oia mau, noa ˈtu te rahi o te faufaa a te hoê taata, e pohe iho â teie taata e e vaiiho mai oia i te taatoaraa o ta ˈna taoˈa. Ua rave atura o Iesu i te hoê parabole no te haapapu i taua parau ra e no te faaite i te hape o te taata o te ore e haapao ia noaa ia ˈna i te hoê roo maitai i mua i te aro o te Atua. Te faataa ra oia e:

“E fenua maa hotu to te hoê taata taoˈa rahi: ua na ô ihora oia i te feruri i roto ia ˈna iho, Eaha ra vau, aita hoi a ˈu e vairaa e ô ai ta ˈu maa? Ua na ô ihora, E na ô vau, e vavahi au i tau mau fare vairaa maa nei, a faatia ˈi ei fare rahi, ei reira pue ai ta ˈu taoˈa e ta ˈu maa. A parau ai au i tau varua e, E tau varua, e taoˈa rahi ta oe ua pue i te vairaa no te mau matahiti a muri nei e rave rahi; e faaea maite, e amu, e inu, e ia rearea maitai. Ua parau maira râ te Atua ia ˈna, E tera ra maamaa e! ei teie nei â rui e tiihia mai ai to oe varua, na vai ihora tena na mau taoˈa i haaputuhia e oe na?”

Teie atura te faaotiraa a Iesu: “O te huru ïa o te taata i haaputu i te taoˈa na ˈna iho, e aita i rahi ta ˈna taoˈa i te Atua ra.” Noa ˈtu â ïa e eita paha ta ˈna mau pǐpǐ e topa i roto i te marei o te haapue-hua-raa i te faufaa, e nehenehe râ te mau tapitapiraa o te oraraa i te mahana tataitahi e haafariu ohie noa ia ratou i te taviniraa ia Iehova ma to ratou mafatu taatoa. I taua taime râ, ua faahiti faahou o Iesu i te aˈoraa maitai roa o ta ˈna i horoa hoê matahiti e te afa na mua ˈˈe i roto i te Aˈoraa i nia i te Mouˈa. Ma te huri atu i nia i ta ˈna mau pǐpǐ, ua na ô atura oia e:

“I aˈo atu ai au ia outou i teie nei, e eiaha [e] tapitapi i to outou ora, i ta outou e amu; e to outou tino hoi, i ta outou e ahu. . . . A haamanaˈo i te oreba; aore ratou e ueue, aore hoi e ooti; aore e fare vairaa taoˈa, aore hoi e fare vairaa maa; na te Atua ratou e faaamu . . . A haamanaˈo i te mau lili i to ratou tupuraa: aore ratou i ohipa; aore hoi i nino; e parau noa ˈtura vau ia outou, Tae noa ˈtu i te unauna hope o Solomona e ore â to ˈna nehenehe e au i to ratou. . . .

“Eiaha outou e tapi hua i ta outou e amu e ta outou e inu; e eiaha hoi e parahi ma te ahoaho. O te mau Etene hoi o teie nei ao te titau nei i taua mau mea atoa ra; ua ite noa hoi to outou Metua e, e au taua mau mea ra ia outou. E titau râ outou i te basileia o te Atua, e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”

E tia ia haapao-taa-ê-hia te mau parau a Iesu i te tau fifi i te pae o te faufaa. Te taata o te haapeapea rahi roa no to ˈna mau hinaaro i te pae materia e o te haamata i te faaiti mai i ta ˈna mau titauraa i te pae varua, te erehia ra ïa oia i te tiaturiraa e e mana to te Atua no te haapao i te mau hinaaro o To ˈna mau tavini. Luka 12:1-31; Deuteronomi 21:17.

▪ No te aha paha te taata i ani ai no nia i te tufaraa taoˈa, eaha râ te aˈoraa ta Iesu i horoa ˈtu?

▪ Eaha te parabole ta Iesu i rave e eaha te tumu o teie parabole?

▪ Eaha te aˈoraa ta Iesu i faahiti faahou e no te aha te reira i tano ai?