Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te taata taoˈa rahi e o Lazaro

Te taata taoˈa rahi e o Lazaro

Pene 88

Te taata taoˈa rahi e o Lazaro

UA PARAPARAU atu o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ no nia i te faaohipa-maitai-raa i te mau taoˈa materia, ma te faataa ˈtu e eita tatou e nehenehe e riro ei tavini no teie mau taoˈa e i te hoê â taime ei tavini no te Atua. Te faaroo atoa ra te mau Pharisea, e ua haamata ihora ratou i te faaooo ia Iesu no te mea mea au roa na ratou i te moni. No reira oia i parau atu ai ia ratou e: “O taua feia faataata parau-tia outou i te aro o te taata nei, ua ite râ te Atua i to outou aau; o taua mea i faaturahia e te taata na, e mea faufau ïa i te Atua.”

Ua tae i te taime no te faaite tahaa i te feia o tei monihia i te faufaa o teie nei ao, i te puai politita, e i te faatereraa e te mana i te pae no te haapaoraa. E tia ratou ia faahaehaahia. Area te feia o tei faˈi i to ratou hinaaro i te pae varua ra, e faateiteihia ïa ratou. Ua haapapu o Iesu i teie tauiraa i to ˈna parauraa ˈtu i te mau Pharisea e:

“I vai na te ture e te mau peropheta ia outou e tae roa aˈenei ia Ioane [Bapetizo] nei; e mai reira mai â te basileia o te Atua i te poro-haere-raahia, e te feia i ô ra, i ô ïa i te puai. E mou aˈe te raˈi e te fenua i te hoê vahi iti o te ture nei.”

Ua faatiatia te mau papai parau e te mau Pharisea ia ratou i to ratou faaiteraa e te pee ra ratou i te Ture a Mose. A haamanaˈo na e, i to Iesu faaaraara-semeio-raa i te mata o te hoê matapo i Ierusalema, ua faateitei ratou ia ratou iho i te na ôraa e: “Area matou e pǐpǐ ïa na Mose. Ua ite matou e, ua parau mai te Atua ia Mose.” Teie râ, ua naeahia i te Ture a Mose i te tapao i faataahia no ˈna oia hoi te aratairaa ˈtu i te feia haehaa i te Arii i maitihia e te Atua ra, oia hoi o Iesu Mesia. No reira, mai te omuaraa mai â o te taviniraa a Ioane, ua faaitoito te mau huru taata atoa, te feia haehaa e te feia veve iho â râ, i te riroraa mai ei mau tavini no te Basileia o te Atua.

I te mea e ua hope te Ture a Mose i te tupu i teie nei, e faaorehia ïa te titauraa e auraro i teie nei Ture. E faatia na te Ture i te faataaraa no te mau tumu huru rau, te parau nei râ o Iesu i teie nei e: “O tei haapae i tana vahine, a faaipoipo ai i te hoê, ua faaturi ïa; e o tei faaipoipo i taua vahine i haapaehia ra, ua faaturi atoa ïa.” Ua riri roa paha te mau Pharisea i teie mau faahitiraa parau inaha, ua farii ratou i te faataaraa no te mau tumu e rave rahi!

Ma te faahiti faahou i te parau i nia i te mau Pharisea, ua faatia ˈtura o Iesu i te hoê parabole no nia e piti na taata o tei taui roa to raua tiaraa, aore ra to raua huru. E nehenehe anei ta outou e faataa e o vai ta teie na taata e faahohoˈa ra e eaha te auraa o te tauiraa o to raua huru?

Te faataa ra o Iesu e: “I parahi na te hoê taata taoˈa rahi, e ahu ura e te ahu maitai ta ˈna e ahu, e amuraa maa rahi nehenehe ta ˈna i te mau mahana atoa: e te hoê taata taoˈa ore hoi o Lazaro te iˈoa, i vaiihohia i to ˈna ra uputa, ua ati roa i te maˈi, ua ani atura i te huˈa rii maa i mairi no nia i te amuraa maa a taua taata taoˈa ra: e ua haere maira te mau urî ua mitimiti i te mau maˈi no ˈna ra.”

Te rave ra o Iesu i ǒ nei i te taata taoˈa rahi no te faahohoˈa i te mau raatira haapaoraa ati Iuda, eiaha noa te mau Pharisea e te mau papai parau, te mau Sadukea atoa râ e te mau tahuˈa rahi. E feia taoˈa rahi ratou i te pae no te mau faufaa taa ê e te mau tiaraa i te pae varua, e ua au to ratou haerea i to te taata taoˈa rahi ra. Te faahohoˈa ra to ratou ahu ura haviti mau ra i to ratou tiaraa hanahana, e te ahu uouo ra, e tano ïa no te parau-tia o ta ratou iho i haamau.

Ua hiˈo ino mau â teie pǔpǔ teoteo o te taata taoˈa rahi ra i te feia veve, te feia o te nunaa, ma te pii ia ratou e e ‛am ha·’aʹrets, oia hoi e feia no te repo fenua. Te faahohoˈa ra ïa te taata taparu ra o Lazaro i teie mau taata ta te mau raatira haapaoraa i faaere i te maa e te mau faufaa i te pae varua. No reira, mai ia Lazaro ra tei î roa i te maˈi, ua haavahavahahia te feia o te nunaa mai te mea ra e ua maˈihia ratou i te pae varua e e tano noa ia parahi ratou e te urî ra. Teie râ, te hiaai nei te pǔpǔ a Lazaro i te maa e te poiha nei i te pae varua e tei te uputa ratou, a tiai noa ˈi ia noaa mai te mau toetoea rii maa varua e mairi mai nia mai i te amuraa maa a te taata taoˈa rahi.

I teie nei, te faataa ra o Iesu i te mau tauiraa o te huru o te taata taoˈa rahi e to Lazaro. Eaha taua mau tauiraa ra, e eaha ta te reira e faahohoˈa ra?

Ua taui te huru o te taata taoˈa rahi e to Lazaro

Te faahohoˈa ra te taata taoˈa rahi i te mau raatira haapaoraa o tei fanaˈo i te mau faufaa e te mau tiaraa i te pae varua, area o Lazaro ra, te faahohoˈa ra ïa oia i te feia o te nunaa o te hiaai ra i te maa i te pae varua. Te faatia noa râ o Iesu i ta ˈna aamu, ma te faataa mai i te tauiraa rahi i roto i te oraraa o na taata e piti nei.

Te na ô ra o Iesu e: “E pohe ihora taua taata taoˈa ore ra, hopoihia ˈtura oia e te mau melahi i nia roa iho i te ouma o Aberahama: e pohe ihora hoi taua taata taoˈa rahi ra, e tanuhia ihora; e ati atura oia i te mauiui rahi i hade, ua nânâ aˈera i tana mata i nia, ite atura ia Aberahama i te atea ê, e ia Lazaro i nia iho i to ˈna ouma.”

I te mea e e ere te taata taoˈa rahi e o Lazaro i te feia mau teie râ e pǔpǔ taata taipe, e auraa taipe atoa ïa to to raua pohe. Eaha ïa ta to raua poheraa e faataipe ra, aore ra e faahohoˈa ra?

No faaite noa ˈtura o Iesu i te hoê tauiraa o te huru tupuraa na roto i te parauraa e ‘i vai na te ture e te mau peropheta e tae roa aˈenei ia Ioane Bapetizo nei; e mai reira mai â te basileia o te Atua i te poro-haere-raahia.’ Mea na roto ïa i te pororaa a Ioane e ta Iesu Mesia to te taata taoˈa rahi e to Lazaro poheraa i te pae no to raua tiaraa aore ra to raua huru i mutaa ihora.

Ua pohe te feia no roto i te pǔpǔ haehaa tei tatarahapa a Lazaro i te pae no to ratou tiaraa veve rahi i te pae varua i tahito ra, e roaa mai nei ia ratou i te hoê tiaraa maitai i mua i te aro o te Atua. Ua tiai noa ˈtu hoi ratou na mua ˈtu i te mau raatira haapaoraa ia noaa mai te mau huˈahuˈa e mairi mai mai nia mai i te amuraa maa pae varua, i teie nei râ, ua haamâha te mau parau mau a te mau Papai i horoahia mai e Iesu, i to ratou hinaaro. Ua arataihia ˈtura ïa ratou i nia i te ouma, aore ra te tiaraa faahiahia, o te Aberahama rahi, oia hoi te Atua ra o Iehova.

I te tahi aˈe pae, te feia no roto i te pǔpǔ a te taata taoˈa rahi ra, ua faautuahia ïa ratou e te Atua no te mea ua patoi noa ratou i te farii i te poroi o te Basileia i haapiihia mai e Iesu. Ua pohe atura ratou i te pae no to ratou tiaraa faahiahia i tahito ra. Inaha, te parauhia ra e te haamauiuihia ra ratou ia au i te hoê auraa parau. A faaroo na i teie nei i te taata taoˈa rahi i te paraparauraa:

“E paino, e Aberahama e, e aroha mai oe ia ˈu, e tono mai oe ia Lazaro ia uhi oia i tana auru rima i te pape, ei faatoetoe i tau arero nei; ua ati roa vau i te mauiui rahi i teie nei auahi ura.” Ua riro te mau poroi haavaraa uˈana a te Atua ta te mau pǐpǐ a Iesu i faaite ei mau haamauiuiraa no te feia o te pǔpǔ a te taata taoˈa rahi ra. Te hinaaro nei ratou ia faaea te mau pǐpǐ i te faaite i teie mau poroi, ia mâha rii mai to ratou mauiui.

“Ua parau maira Aberahama, E tau tamaiti, a haamanaˈo na, e maitai to oe i to oraraa ra, e e ino hoi to Lazaro; i teie nei râ, ua faaîhia oia i te oaoa, e ua ati oe i te mauiui rahi. E e area rahi hoi tei tuuhia i ropu ia tatou, e ore to ǒ nei e tae atu i ǒ outou na ia haere atu; e ore atoa to ǒ na e tae mai i ǒ nei i ǒ matou nei.”

Mea tia e mea tano atoa ia tupu teie tauiraa rahi i rotopu i te pǔpǔ a Lazaro e te pǔpǔ a te taata taoˈa rahi ra! Ua faatupuhia te tauiraa o te huru tupuraa tau avae i muri iho i te Petenekose o te matahiti 33, i to te faufaa apî monoraa i te faufaa tahito a te Ture. Ua ite-maramarama-hia ˈtura i reira e, o te mau pǐpǐ, eiaha râ te mau Pharisea e te tahi atu mau raatira haapaoraa, tei fariihia e te Atua. Te faahohoˈa ra te “area rahi” e faataa ê ra i te taata taoˈa rahi taipe i te mau pǐpǐ a Iesu, i te haavaraa aueue ore e te parau-tia a te Atua.

Ua ani atura te taata taoˈa rahi i te “paino, e Aberahama” e: “E tono oe ia [Lazaro] i te fare o tau metua ra; toopae hoi o ˈu taeae.” Te faˈi ra ïa te taata taoˈa rahi e e taairaa piri roa to ˈna i te tahi atu metua, oia hoi o te Diabolo ra o Satani. Ua ani te taata taoˈa rahi ia tamǎrû o Lazaro i te mau poroi haavaraa a te Atua ia ore to ˈna ‘toopae na taeae,’ oia hoi to ˈna mau hoa i te pae faaroo, ia ‘tae atoa mai i roto i teie vahi mauiui rahi.’

“Ua parau maira Aberahama ia ˈna, Tei ia ratou Mose e te mau peropheta, a faaroo ratou i te reira.” Oia, ahiri e te hinaaro ra teie ‘toopae na taeae’ e ape i te mauiui, aita ˈtu mea e titauhia ia ratou maoti râ te haapaoraa i te mau papai a Mose e te mau Peropheta o tei haapapu e o Iesu te Mesia, a riro mai ai ei pǐpǐ na ˈna. Teie râ, ua pahono atura te taata taoˈa rahi e: “Eiaha, e paino, e Aberahama, ia haere atu râ te hoê taata ia ratou mai te pohe atu, e tatarahapa ïa ratou.”

Ua parauhia mairâ oia e: “Ia ore ratou ia faaroo ia Mose e te mau peropheta ra; tia noâ te hoê taata mai te pohe atu, e ore â ratou e faaroo i te aˈo.” Eita te Atua e horoa mai i te mau tapao aore ra te mau semeio taa ê no te haapapu i te manaˈo o te taata. E tia ia ratou ia taio e ia faaohipa i te mau Papai mai te peu e e hinaaro ratou ia farii mai oia ia ratou. Luka 16:14-31; Ioane 9:28, 29; Mataio 19:3-9; Galatia 3:24; Kolosa 2:14; Ioane 8:44.

▪ No te aha e parauhia ˈi e e auraa taipe to te pohe o te taata taoˈa rahi e to Lazaro, e eaha ta to raua pohe e faahohoˈa ra?

▪ Mai te omuaraa mai â o te taviniraa a Ioane, eaha te tauiraa i tupu o ta Iesu i faaite mai?

▪ Eaha te tia ia faaorehia i muri aˈe i te poheraa o Iesu, e mea nafea te reira ia ohipa i nia i te parau no te faataaraa?

▪ I roto i te parabole a Iesu, o vai ma tei faahohoˈahia e te taata taoˈa rahi e o Lazaro?

▪ Eaha te haamauiuiraa rahi i roohia i te taata taoˈa rahi, e na roto i teihea ravea to ˈna aniraa ia haamâhahia te reira?

▪ Eaha ta te “area rahi” e faahohoˈa ra?

▪ O vai te metua tane mau o te taata taoˈa rahi, e o vai ma to ˈna mau taeae toopae ra?