Te tahi atu mau faraa mai
Pene 129
Te tahi atu mau faraa mai
UA PARUPARU roa te manaˈo o te mau pǐpǐ. Aita ratou e taa ra e no te aha e ua moe te tino i roto i te menema, e aita atoa hoi ratou e tiaturi ra i te parau a te mau vahine. No reira, i muri aˈe i taua mahana sabati ra, ua faarue maira o Keleopa e te tahi atu pǐpǐ ia Ierusalema no te haere atu i Emausa, fatata e 11 kilometera te atearaa.
I nia i te eˈa, ua paraparau noa raua no nia i te mau ohipa i tupu i taua mahana ra, e ua haere maira te hoê taata ěê ia raua ra. Ua ani maira: “Eaha tena na parau ta orua i paraparau noa na?”
Ua tapea ihora na pǐpǐ, ma te mata peapea, e ua pahono atura o Keleopa e: “O oe anaˈe na paha te taata ê i Ierusalema nei aore i ite i te mau mea i tupu i reira e teie nei pue mahana?” Ua ani maira oia: “Eaha ïa mau mea?”
“Ia Iesu i Nazareta ra,” o ta raua ïa i pahono atu. “E to tatou mau tahuˈa rarahi e te mau haava, i te tuuraa ˈtu ia ˈna ia faautuahia ia pohe, e ua [rî] hoi ia ˈna [i nia i te pou]. Area matou nei manaˈo ïa matou e, o te taata ïa e ora ˈi Iseraela nei.”
Ua faataa ˈtura o Keleopa e to ˈna hoa i te mau ohipa maere atoa i tupu i taua mahana ra—te parau no te faraa mai hau aˈe i te mana taata nei o te mau melahi e te menema aore e tino faahou i roto—ua faaite atoa râ raua i to raua taa ore no nia i te auraa o teie mau ohipa. Ua aˈo atura te taata ěê ia raua i te na ôraa ˈtu e: “Auê ïa pue taata manaˈo ore e, e te faaroo taiata i tei hope i te parauhia mai e te mau peropheta ra e! E ere anei ia na reirahia to te Mesia pohe e tia ˈi, a reva ˈtu ai i to ˈna ra ao?” I reira, ua tatara ˈtura oia i te auraa o te mau irava o te papai moˈa no nia i te Mesia.
I te pae hopea, ua tapae atura ratou i pihai iho ia Emausa, e ua rave ihora te taata ěê mai te mea râ e e haere noâ oia. No to raua hinaaro e ite hau atu â, ua titau atura na pǐpǐ e: “E faaea na tatou; ua huru ahiahi hoi.” Ua faaea maira oia no te tamaa. I to ˈna râ faahitiraa i te pure, to ˈna vahiraa i te pane e to ˈna horoaraa ˈtu na raua, ua ite aˈera raua e o ˈna mau â teie tei rave mai i te hoê tino taata. Ua moê râ oia.
Ua taa ˈtura ia raua i teie nei e mea nafea teie taata ěê i ite ai i teie mau parau atoa! Ua aniani ihora raua: “E ere, e hoa, i anaanatae to tâua aau ia ˈna i te paraparau mai ia tâua i te aratia ra, a faaite mai ai ia tâua i te auraa i te mau parau i papaihia ra.” Ma te ore e faataere, ua tia maira raua i nia e ua haere ru atura i Ierusalema, i reira to raua farereiraa i te mau aposetolo e te feia i haaputuputu e o ratou ra. Hou o Keleopa e to ˈna hoa i faaite ai i te parau, ua parau maira te tahi pae ma te horuhoru rahi: “Ua tia mau â te Fatu i nia, e ua faaite mai ia Simona.” Ua faaite atura na feia e piti e mea nafea to Iesu faraa mai i mua ia raua. E maha ˈtura ïa taime to ˈna faraa mai i taua mahana ra i mua i te mau pǐpǐ taa ê.
Ua fa taue maira o Iesu no te paeraa o te taime. Noa ˈtu e ua ponaohia te mau opani no te mea te mǎtaˈu ra te mau pǐpǐ i te mau ati Iuda, ua tomo maira oia, ua tia ˈtura i ropu mau ia ratou, e ua na ô maira: “Ia ora na outou.” Ua mehameha roa ˈˈera ratou, ma te tiaturi e te ite ra ratou i te hoê tupapau. No reira, ma te faaite atu e e ere oia i te tupapau, ua na ô atura Iesu e: “Eaha outou i hitimaue ai? eaha i tupu ai te manaˈo i to outou aau? A hiˈo mai na i tau rima e tau avae; o vai mau â; a fâfâ mai na ia ite; aita o te varua e iˈo e te ivi mai to ˈu nei, ta outou e hiˈo mai nei.” Aita râ ratou i tiaturi.
No te tauturu ia ratou ia tiaturi e o Iesu mau oia, ua ani atura oia e: “E maa ta outou e vai nei?” Ua rave maira oia i te tahi maa iˈa tunu, ua amu ihora e ua na ô atura: “Oia teie ta ˈu i parau atu ia outou a parahi atoa ˈi tatou ra [na mua ˈˈe i to ˈna pohe], e ia hope te mau parau atoa no ˈu i papaihia i roto i te ture a Mose, e te mau peropheta, e te salamo i te faatupuhia e tia ˈi.”
Ma te tamau noâ i te faataa ˈtu i te parau tei riro mai te hoê haapiiraa no nia i te Bibilia, ua aˈo maira o Iesu: “I na reirahia taua parau ra i te papai, e ia na reirahia to te Mesia pohe e tia ˈi, e ia tia faahou mai te pohe mai i te rui toru; e ia poro-haere-hia te tatarahapa e te faaoreraa i te hara i to ˈna ra iˈoa, na Ierusalema ˈtu nei â, e ati noa ˈˈe te mau fenua atoa e tia ˈi.”
No te tahi tumu, aita o Toma i tae mai i teie putuputuraa faufaa roa i teie po sabati. No reira, i te mau mahana i muri aˈe, ua parau atura te tahi pae ia ˈna ma te oaoa e: “Ua ite aˈenei matou i te Fatu.”
Ua pahono maira o Toma e: “I ore au i ite i te puta auri i tana rima ra, e aore i tuu i tau rima i taua puta auri ra, e aore hoi tau rima i tuu i tana aoao ra, e ore roa ïa vau e faaroo.”
Inaha, e vau mahana i muri iho, ua putuputu faahou aˈera te mau pǐpǐ i roto i te piha. I taua taime ra, tei reira atoa o Toma ia ratou ra. Noa ˈtu e ua ponaohia te mau opani, ua tia faahou maira o Iesu i rotopu ia ratou, na ô maira: “Ia ora na outou.” Ua fariu maira oia ia Toma, na ô maira: “A faatoro mai na to rima, e a hiˈo mai na hoi i tau rima nei; e a faatoro mai na hoi i to rima e fafa i tau aoao, eiaha e faaroo taiata, e faaroo râ.”
Ua pii ihora o Toma e: “E tau Fatu, e tau Atua.”
Ua ani atura o Iesu e: “No te mea te hiˈo mai nei oe ia ˈu, e Toma, i faaroo ai oe: e [oaoa] te feia aore i ite ia ˈu a faaroo mai ai.” Luka 24:11, 13-48; Ioane 20:19-29.
▪ Eaha te mau uiraa ta te hoê taata ěê i ani mai i na pǐpǐ e piti i nia i te eˈa e haere tia ˈtu i Emausa?
▪ Eaha ta te taata ěê i parau mai o tei haaputapû roa i te mafatu o te mau pǐpǐ?
▪ Mea nafea to te mau pǐpǐ iteraa e o vai mau na teie taata ěê?
▪ I to Keleopa e to ˈna hoa hoˈiraa ˈtu i Ierusalema, eaha te parau faahiahia mau o ta raua i faaroo?
▪ Eaha te paeraa o te faraa mai o Iesu i mua i ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha te ohipa i tupu i taua faraa mai ra?
▪ Eaha te ohipa i tupu e vau mahana i muri aˈe i te paeraa o te faraa mai o Iesu, e i te pae hopea, mea nafea to Toma tiaturiraa e te ora mau ra o Iesu?