Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tahi atu mau faraa mai

Te tahi atu mau faraa mai

Pene 129

Te tahi atu mau faraa mai

UA PARUPARU roa te manaˈo o te mau pǐpǐ. Aita ratou e taa ra e no te aha e ua moe te tino i roto i te menema, e aita atoa hoi ratou e tiaturi ra i te parau a te mau vahine. No reira, i muri aˈe i taua mahana sabati ra, ua faarue maira o Keleopa e te tahi atu pǐpǐ ia Ierusalema no te haere atu i Emausa, fatata e 11 kilometera te atearaa.

I nia i te eˈa, ua paraparau noa raua no nia i te mau ohipa i tupu i taua mahana ra, e ua haere maira te hoê taata ěê ia raua ra. Ua ani maira: “Eaha tena na parau ta orua i paraparau noa na?”

Ua tapea ihora na pǐpǐ, ma te mata peapea, e ua pahono atura o Keleopa e: “O oe anaˈe na paha te taata ê i Ierusalema nei aore i ite i te mau mea i tupu i reira e teie nei pue mahana?” Ua ani maira oia: “Eaha ïa mau mea?”

“Ia Iesu i Nazareta ra,” o ta raua ïa i pahono atu. “E to tatou mau tahuˈa rarahi e te mau haava, i te tuuraa ˈtu ia ˈna ia faautuahia ia pohe, e ua [rî] hoi ia ˈna [i nia i te pou]. Area matou nei manaˈo ïa matou e, o te taata ïa e ora ˈi Iseraela nei.”

Ua faataa ˈtura o Keleopa e to ˈna hoa i te mau ohipa maere atoa i tupu i taua mahana ra—te parau no te faraa mai hau aˈe i te mana taata nei o te mau melahi e te menema aore e tino faahou i roto—ua faaite atoa râ raua i to raua taa ore no nia i te auraa o teie mau ohipa. Ua aˈo atura te taata ěê ia raua i te na ôraa ˈtu e: “Auê ïa pue taata manaˈo ore e, e te faaroo taiata i tei hope i te parauhia mai e te mau peropheta ra e! E ere anei ia na reirahia to te Mesia pohe e tia ˈi, a reva ˈtu ai i to ˈna ra ao?” I reira, ua tatara ˈtura oia i te auraa o te mau irava o te papai moˈa no nia i te Mesia.

I te pae hopea, ua tapae atura ratou i pihai iho ia Emausa, e ua rave ihora te taata ěê mai te mea râ e e haere noâ oia. No to raua hinaaro e ite hau atu â, ua titau atura na pǐpǐ e: “E faaea na tatou; ua huru ahiahi hoi.” Ua faaea maira oia no te tamaa. I to ˈna râ faahitiraa i te pure, to ˈna vahiraa i te pane e to ˈna horoaraa ˈtu na raua, ua ite aˈera raua e o ˈna mau â teie tei rave mai i te hoê tino taata. Ua moê râ oia.

Ua taa ˈtura ia raua i teie nei e mea nafea teie taata ěê i ite ai i teie mau parau atoa! Ua aniani ihora raua: “E ere, e hoa, i anaanatae to tâua aau ia ˈna i te paraparau mai ia tâua i te aratia ra, a faaite mai ai ia tâua i te auraa i te mau parau i papaihia ra.” Ma te ore e faataere, ua tia maira raua i nia e ua haere ru atura i Ierusalema, i reira to raua farereiraa i te mau aposetolo e te feia i haaputuputu e o ratou ra. Hou o Keleopa e to ˈna hoa i faaite ai i te parau, ua parau maira te tahi pae ma te horuhoru rahi: “Ua tia mau â te Fatu i nia, e ua faaite mai ia Simona.” Ua faaite atura na feia e piti e mea nafea to Iesu faraa mai i mua ia raua. E maha ˈtura ïa taime to ˈna faraa mai i taua mahana ra i mua i te mau pǐpǐ taa ê.

Ua fa taue maira o Iesu no te paeraa o te taime. Noa ˈtu e ua ponaohia te mau opani no te mea te mǎtaˈu ra te mau pǐpǐ i te mau ati Iuda, ua tomo maira oia, ua tia ˈtura i ropu mau ia ratou, e ua na ô maira: “Ia ora na outou.” Ua mehameha roa ˈˈera ratou, ma te tiaturi e te ite ra ratou i te hoê tupapau. No reira, ma te faaite atu e e ere oia i te tupapau, ua na ô atura Iesu e: “Eaha outou i hitimaue ai? eaha i tupu ai te manaˈo i to outou aau? A hiˈo mai na i tau rima e tau avae; o vai mau â; a fâfâ mai na ia ite; aita o te varua e iˈo e te ivi mai to ˈu nei, ta outou e hiˈo mai nei.” Aita râ ratou i tiaturi.

No te tauturu ia ratou ia tiaturi e o Iesu mau oia, ua ani atura oia e: “E maa ta outou e vai nei?” Ua rave maira oia i te tahi maa iˈa tunu, ua amu ihora e ua na ô atura: “Oia teie ta ˈu i parau atu ia outou a parahi atoa ˈi tatou ra [na mua ˈˈe i to ˈna pohe], e ia hope te mau parau atoa no ˈu i papaihia i roto i te ture a Mose, e te mau peropheta, e te salamo i te faatupuhia e tia ˈi.”

Ma te tamau noâ i te faataa ˈtu i te parau tei riro mai te hoê haapiiraa no nia i te Bibilia, ua aˈo maira o Iesu: “I na reirahia taua parau ra i te papai, e ia na reirahia to te Mesia pohe e tia ˈi, e ia tia faahou mai te pohe mai i te rui toru; e ia poro-haere-hia te tatarahapa e te faaoreraa i te hara i to ˈna ra iˈoa, na Ierusalema ˈtu nei â, e ati noa ˈˈe te mau fenua atoa e tia ˈi.”

No te tahi tumu, aita o Toma i tae mai i teie putuputuraa faufaa roa i teie po sabati. No reira, i te mau mahana i muri aˈe, ua parau atura te tahi pae ia ˈna ma te oaoa e: “Ua ite aˈenei matou i te Fatu.”

Ua pahono maira o Toma e: “I ore au i ite i te puta auri i tana rima ra, e aore i tuu i tau rima i taua puta auri ra, e aore hoi tau rima i tuu i tana aoao ra, e ore roa ïa vau e faaroo.”

Inaha, e vau mahana i muri iho, ua putuputu faahou aˈera te mau pǐpǐ i roto i te piha. I taua taime ra, tei reira atoa o Toma ia ratou ra. Noa ˈtu e ua ponaohia te mau opani, ua tia faahou maira o Iesu i rotopu ia ratou, na ô maira: “Ia ora na outou.” Ua fariu maira oia ia Toma, na ô maira: “A faatoro mai na to rima, e a hiˈo mai na hoi i tau rima nei; e a faatoro mai na hoi i to rima e fafa i tau aoao, eiaha e faaroo taiata, e faaroo râ.”

Ua pii ihora o Toma e: “E tau Fatu, e tau Atua.”

Ua ani atura o Iesu e: “No te mea te hiˈo mai nei oe ia ˈu, e Toma, i faaroo ai oe: e [oaoa] te feia aore i ite ia ˈu a faaroo mai ai.” Luka 24:11, 13-48; Ioane 20:19-29.

▪ Eaha te mau uiraa ta te hoê taata ěê i ani mai i na pǐpǐ e piti i nia i te eˈa e haere tia ˈtu i Emausa?

▪ Eaha ta te taata ěê i parau mai o tei haaputapû roa i te mafatu o te mau pǐpǐ?

▪ Mea nafea to te mau pǐpǐ iteraa e o vai mau na teie taata ěê?

▪ I to Keleopa e to ˈna hoa hoˈiraa ˈtu i Ierusalema, eaha te parau faahiahia mau o ta raua i faaroo?

▪ Eaha te paeraa o te faraa mai o Iesu i mua i ta ˈna mau pǐpǐ, e eaha te ohipa i tupu i taua faraa mai ra?

▪ Eaha te ohipa i tupu e vau mahana i muri aˈe i te paeraa o te faraa mai o Iesu, e i te pae hopea, mea nafea to Toma tiaturiraa e te ora mau ra o Iesu?