Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tamaaraa i ǒ te hoê Pharisea

Te tamaaraa i ǒ te hoê Pharisea

Pene 76

Te tamaaraa i ǒ te hoê Pharisea

I MURI aˈe i to Iesu pahonoraa ˈtu i te feia faahapa o tei ui mai no nia i te tumu o to ˈna mana i faaora ˈi oia i te hoê taata vava, ua titau manihini aˈera te hoê Pharisea ia ˈna ia haere mai e tamaa. Na mua ˈˈe i te tamaaraa, e peu matarohia e te mau Pharisea ia horoi i to ratou rima e tae roa ˈtu i te poro rima. E na reira ratou na mua ˈˈe e i muri aˈe i te taime tamaaraa e oia atoa ia taui anaˈe i te mereti maa. Noa ˈtu e aita taua peu ra e ofati ra i te ture i papaihia a te Atua ra, ua hau atu râ oia i te mau titauraa a te Atua no nia i te vai-mâ-raa i te pae o te mau peu moˈa.

I te mea e aita o Iesu i rave i teie peu, ua maere roa te taata i farii mai ia ˈna. Noa ˈtu e aita o ˈna i parau roa ˈtu i to ˈna maere rahi, ua ite o Iesu i te reira e ua parau atura e: “Area outou, e te mau Pharisea na, te tamâ na outou i te aˈua e te umete i rapae au aˈe; area o roto ia outou na, te î noa na ïa i te haru e te tairoiro. E teie nei mau taata manaˈo ore e! e ere anei na tei hamani i rapae au aˈera i hamani atoa i roto?”

Te faaite tahaa ra o Iesu i te haavare o te mau Pharisea o tei horoi i to ratou rima ia au i ta ratou mau peu aore râ i tamâ i to ratou mafatu i te ino. Ua aˈo atura oia e: “E horoa râ i ta outou taoˈa i noaa, e inaha, e mâ anaˈe te mau mea atoa ra ia outou i reira.” E tia ia ratou ia horoa i ta ratou mau ô na roto i te here eiaha râ no te faatiatia ia ratou iho i mua ia vetahi ê maoti te hoê huru parau-tia haavarevare.

Ua parau faahou atura Iesu e: “Auê outou, e te mau Pharisea e! te horoa na hoi outou i te ahuru o te mineta, e te pegano, e te mau raau rii atoa ra, e te haapae na i te parau-tia, e te hinaaro i te Atua: e rave hoi to outou tia i te reira, e eiaha atoa e haapaehia tera.” Te titau ra te Ture ta te Atua i horoa ia Iseraela ia aufauhia te ahururaa, aore ra te tuhaa ahuru, o te maa o te faaapu. E mau raau rii te mineta e te pegano e faaohipahia no te faanoanoa i te maa. Te haapao maitai ra te mau Pharisea i te aufauraa i te tuhaa ahuru i nia i taua mau raau rii faufaa ore ra, teie râ, te faahapa ra Iesu ia ratou no to ratou haapao ore i te titauraa faufaa roa ˈˈe no nia i te faaiteraa i te here, te faatupuraa i te maitai e te riroraa ei taata haehaa.

Ua faahapa faahou atura Iesu ia ratou i te na ôraa e: “Auê outou, e te mau Pharisea e! te hinaaro na hoi outou i te parahiraa i hau i te mau sunago ra, e ia arohahia i te vahi taata. Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e te mau haavare e! mai te apoo tupapau itea ore ra outou, o tei haere noa te taata na nia iho e aore i ite.” Aita to ratou viivii e itehia ra. E hohoˈa rapae au noa to te haapaoraa a te mau Pharisea aita roa râ e faufaa! Ua niuhia hoi i nia i te haavare.

I to ˈna faarooraa i teie faahaparaa, ua amuamu ihora te hoê haapii ture, taata aravihi i roto i te Ture a te Atua, e: “E te orometua, i na reira mai oe ra, ua faaino atoa mai oe ia matou.”

Ua faahapa atoa ˈtura i teie feia aravihi i te pae no te Ture: “Auê atoa hoi outou, e te mau haapii ture e! te tuu na hoi outou i te hopoia maraa ore i nia i te taata, e ore roa hoi te hoê rima o outou na e faatiaia noa ˈtu i taua mau hopoia ra. Auê hoi outou e! te patu na outou i te menema o te mau peropheta, ta to outou hui metua i taparahi ra.”

Te mau hopoia ta Iesu e faahiti ra i ǒ nei, o te mau peu tutuu ïa e faahiti-noa-hia, aita râ teie mau haapii ture e taui i te hoê noa ˈˈe iota ia mama mai te nunaa. Te faaite ra Iesu e ua farii atoa ratou i te taparahiraa o te mau peropheta, e ua faaara ˈtura ia ratou e: “[E] hurihia mai te toto o te mau peropheta i haamaniihia mai te matamua mai â o teie nei ao i nia i teie nei ui; mai te toto mai â o Abela e tae roa mai i te toto o Zekaria i taparahihia i roto i te area o te fata e te fare o te Atua ra: oia mau ïa, e faaite atu vau ia outou, E huri-atoa-hia ïa i nia i teie nei ui.”

I te taime i fanau ai o Adamu e o Eva i te tamarii i ite-atoa-hia ˈi te ao o te mau taata e tia ia hoohia mai; no reira, ua ora o Abela mai “te matamua mai â o teie nei ao.” I muri aˈe i te taparahiraa riaria mau o Zekaria, ua pau o Iuda i te nuu no Turia. Te faaite atea nei râ o Iesu i te hoê pau ino roa ˈtu â i nia i te feia no to ˈna iho ui no to ratou ino rahi. Ua tupu teie pau tau 38 matahiti i muri aˈe, i te matahiti 70 o to tatou nei tau.

Ma te tamau noa i te faahapa ia ratou, ua na ô atura Iesu e: “Auê hoi outou, e te mau haapii ture e! ua hopoi ê hoi outou i te taviri ra o te ite: aita aˈenei outou iho i tomo i roto, e te feia i tomo ra, ua tapea outou.” Ua titauhia te feia aravihi i te pae no te Ture ia tatara ˈtu i te Parau a te Atua i te nunaa ia maramarama oia. Aita râ ratou i na reira e ua tae roa ratou i te faataupupu i te taata ia noaa ia ratou i te maramarama.

Ua riri roa ˈˈe te mau Pharisea e te mau haapii ture i to Iesu faahaparaa ia ratou. I to ˈna faarueraa i te fare, ua haamata aˈera ratou i te patoi uˈana ia ˈna e i te haapeapea ia ˈna i ta ratou mau uiraa. Ua tamata ratou i te turai ia ˈna ia faahiti i te tahi parau hape no te huri ia ˈna i roto i te fare tapearaa. Luka 11:37-54; Deuteronomi 14:22; Mika 6:8; Paraleipomeno 2, 24:20-25.

▪ No te aha Iesu i faahapa ˈi i te mau Pharisea e te feia aravihi i te pae no te Ture?

▪ Eaha te mau hopoia ta te mau haapii ture i tuu atu i nia i te nunaa?

▪ Mai anafea mai â “te matamua mai â o teie nei ao” i te haamataraa?