Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tamarii i tǎpǔhia mai

Te tamarii i tǎpǔhia mai

Pene 6

Te tamarii i tǎpǔhia mai

MAOTI i te hoˈi atu i Nazareta, ua faaea ihora o Iosepha e o Maria i Betelehema. E i te vauraa o te mahana o Iesu, ua afai atura raua ia ˈna ia peritomehia ia au i te Ture a te Atua ia Mose ra. E au ra e e peu matauhia ia horoa i te iˈoa o te tamaroa i te vauraa o te mahana. No reira, ua mairi ihora raua i ta raua tamaiti i te iˈoa ra o Iesu, mai ta te melahi o Gaberiela i faaue mai na na mua ˈtu.

Ua hau i te hoê avaˈe i teie nei, e e 40 mahana to Iesu. Te afai ra to ˈna nau metua ia ˈna ihea? I te hiero o Ierusalema, i te atearaa tau kilometera noa i te vahi e nohohia ra e ratou. Ia au i te Ture a te Atua ia Mose ra, e tia i te metua vahine ia pûpû i te hoê tusia tamâraa i te hiero e 40 mahana i muri aˈe i te fanauraa i te hoê tamaroa.

Te reira ïa te ohipa ta Maria e rave. Ei tusia, ua afai maira oia e piti manu rii. E tapao faaite te reira i te faufaa a Iosepha raua o Maria. Te faaite ra hoi te Ture a Mose e e tia ia pûpû i te hoê pinia mamoe, mea moni aˈe hoi i te manu. Tera râ, mai te peu e eita e maraa i te metua vahine, e nehenehe ïa ta ˈna e pûpû e piti uupa aore ra e piti uuairaˈo.

I roto i te hiero, ua rave atura te hoê taata ruhiruhia ia Iesu i roto i to ˈna rima. O Simeona to ˈna iˈoa. Ua faaite mai te Atua ia ˈna e eita o ˈna e pohe hou oia e ite ai i te Mesia a Iehova i tǎpǔhia maira. I to Simeona haereraa i te hiero i taua mahana ra, ua aratai te varua moˈa ia ˈna i pihai iho i te tamarii ta Iosepha raua o Maria e afai maira.

A tapea noa ˈi oia ia Iesu, ua haamaitai atura o Simeona i te Atua, i te na ôraa e: “E te Fatu, e tuu oe i to tavini i teie nei ma te hau, ua au hoi i ta oe parau: ua ite aˈenei hoi tau mata i te Ora na oe, i haapaohia e oe i mua i te mata o te taata atoa nei; e tiarama ei haamaramarama i te Etene, e ei hanahana no to oe ra taata no Iseraela.”

Ua maere roa o Iosepha raua o Maria i to raua faarooraa i teie parau. I muri iho, ua haamaitai aˈera o Simeona ia raua e ua parau atura ia Maria e “ua haapaohia” ta ˈna tamaiti “ia hiˈa to Iseraela e rave rahi e ia tia faahou mai to Iseraela e rave rahi” e e mauiui roa o ˈna i te oto mai te puta o te ˈoˈe oi ra.

Tei reira atoa te peropheta vahine ra o Ana, e 84 matahiti to ˈna. Aore roa hoi oia e faarue i te hiero. I taua hora ra, ua haafatata maira o ˈna e ua haamaitai atura oia i te Atua e ua faaite aˈera i te parau no nia ia Iesu i te feia atoa e faaroo maira.

Auê o Iosepha e o Maria i te oaoa e i teie mau ohipa atoa i tupu i te hiero ra! Oia mau, te haapapu ra hoi te reira e teie mau â te tamarii Tei tǎpǔhia mai e te Atua ra. Luka 2:21-38; Levitiko 12:1-8.

▪ Ia au i te peu matauhia, afea e horoahia ˈi te iˈoa o te hoê aiû tamaroa Iseraela?

▪ Eaha tei titauhia i te metua vahine Iseraela ia naeahia ta ˈna tamaiti i te 40 mahana, e mea nafea te auraroraa i teie titauraa i te faaiteraa i te faufaa a Maria?

▪ O vai tei faˈi ia Iesu i taua taime ra, e mea nafea to raua faaiteraa i te reira?