Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tamata-faahou-hia ra e haapohe ia Iesu

Te tamata-faahou-hia ra e haapohe ia Iesu

Pene 81

Te tamata-faahou-hia ra e haapohe ia Iesu

E TAU toetoe i teie nei. Te hahaere ra o Iesu na te vahi paruruhia i parauhia te poretiko o Solomona, na te hiti i te hiero. I reira, ua haaati aˈera te mau ati Iuda ia ˈna e ua parau ihora e: “Mai te aha ra te roa o to matou feruriraa ia oe? O te Mesia oe ra, e faaite hua mai oe.”

Ua pahono atura Iesu e: “Ua parau atu hoi au ia outou e aore outou i faaroo mai.” Aita o Iesu i parau tahaa roa ˈtu ia ratou e o ˈna te Mesia, mai ta ˈna i parau atu i te vahine Samaria i te apoo pape ra. Tera râ, ua faaite oia e o vai ra oia i to ˈna faataaraa ˈtu ia ratou e no nia mai o ˈna e ua ora aˈena oia na mua ˈtu ia Aberahama.

Ua hinaaro râ o Iesu e na te feia iho e taa e o ˈna te Mesia na roto i te faatuatiraa i ta ˈna iho mau ohipa e te mau ohipa, ia au i ta te Bibilia i faaite atea mai, ta te Mesia e faatupu. No taua tumu ra oia i faaue ai i ta ˈna mau pǐpǐ eiaha e faaite i te taata e o ˈna te Mesia. E no taua tumu atoa ra oia i parau atu ai i te mau ati Iuda tei riri ia ˈna e: “O te mau ohipa ta ˈu i rave ma te iˈoa o tau Metua ra, o te faatia mai ïa ia ˈu. Area outou, aore ïa e faaroo.”

No te aha ratou i ore ai e tiaturi? Aita anei ratou i navai i te mau tapao haapapuraa e o Iesu mau te Mesia? Oia, ua horoa râ Iesu i te tumu o to ratou tiaturi-ore-raa: “E ere outou i ta ˈu mamoe. E faaroo mai ta ˈu ra mamoe i to ˈu reo, o ta ˈu i parau atu ia outou ra, ua ite au ia ratou, e e pee mai hoi ratou ia ˈu. E e horoa ˈtu â hoi au i te ora mure ore no ratou; e ore roa ratou e pohe, e e ore roa hoi ratou i roto i tau rima nei e riro i te haru ia vetahi ê. O tau Metua i horoa mai ia ratou no ˈu ra, o te hau ê atu â ïa; e ore roa e tia ia vetahi ê ia haru atu ia ratou i roto i te rima o tau Metua ra.”

I muri iho, ua faataa ihora Iesu i te mau auraa piri roa e tahoê ra ia ˈna i to ˈna Metua: “O vau e te Metua ra, hoê â ïa.” I te mea e tei nia o Iesu i te fenua nei, area to ˈna Metua ra, tei nia ïa i te raˈi, mea papu maitai e aita o Iesu e parau ra e hoê â raua to ˈna Metua i roto i te auraa mau. Teie râ, te faataa ra oia e hoê â ta raua opuaraa, oia hoi mea tahoê maitai raua.

No to ratou riri i te mau parau a Iesu, ua ohi ihora te mau ati Iuda i te ofai no te taparahi ia ˈna, mai ta ratou atoa i rave na mua ˈtu, i te oroa Patiaraa Tiahapa. Ma te itoito, ua tia ˈtura o Iesu i mua i te feia e hinaaro ra e haapohe ia ˈna e ua na ô atura: “E rave rahi ta ˈu ohipa maitatai i faaite atu ia outou na tau Metua ra; no te hea ohipa i taua mau ohipa ra i taora mai ai outou ia ˈu i te ofai na?”

Ua pahono maira ratou: “E ere i to te ohipa maitai e taora ˈtu ai matou ia oe i te ofai, no te tuhi râ, o oe o te taata na i faa-Atua ia oe iho.” I te mea e aita roa ˈtu o Iesu i parau noa ˈˈe e e atua oia, no te aha ïa te mau ati Iuda e na reira ˈi i te parau?

Mea papu paha e no te mea ua parau o Iesu e e mana to ˈna ta ratou hoi e tiaturi ra e na te Atua anaˈe. Ei hiˈoraa, no parau noa maira oia no nia i te mau “mamoe” e, “E horoa ˈtu â hoi au i te ora mure ore no ratou,” eita hoi e tia i te taata ia na reira. Teie râ, ua moehia i te mau ati Iuda e ua faˈi o Iesu e no ǒ mai to ˈna mana i to ˈna Metua ra.

Tei raro mai Iesu i te Atua, o ta ˈna ïa i haapapu na roto i te hoê uiraa: “E ere anei ua papaihia i roto i ta outou ture na [i roto i te Salamo 82:6] e, Ua parau na vau, E atua outou? I parau te ture i te feia i parauhia ˈtu i te parau a te Atua ra e, e atua ratou, . . . i pari mai hoi outou i te tuhi i ta te Metua i faataa e i tono mai i te ao nei, o vau i parau ia ˈu iho e, E Tamaiti au na te Atua?”

Mai te peu e e parau te mau Papai no te mau haava taata tia ore e e “atua” ratou, eaha ïa te pariraa ta taua mau ati Iuda ra e nehenehe e tuu i nia ia Iesu o tei parau noa e: “E Tamaiti au na te Atua?” Ua na ô faahou aˈera Iesu e: “Aore au i rave i te ohipa a tau Metua ra, eiaha ïa e faaroo mai ia ˈu. Te rave nei au, e aore outou i faaroo mai ia ˈu ra, a faaroo i te mau ohipa, ia ite outou, ia faaroo hoi outou e tei roto ia ˈu te Metua, e tei roto hoi au ia ˈna.”

I to Iesu parauraa i te reira, ua tamata ˈtura te mau ati Iuda i te haru ia ˈna. Ua ora ˈtu râ oia, mai ta ˈna i rave na mua ˈtu i te oroa Patiaraa Tiahapa. Faarue mai nei oia ia Ierusalema e haere ihora i te tahi aˈe pae i Ioridana, i reira to Ioane haamataraa i te bapetizo fatata e maha matahiti na mua ˈtu. E au ra e tei pihai iho taua vahi ra i te pae apatoa o te Miti o Galilea, fatata e piti mahana te atea ia Ierusalema.

E rave rahi tei haere mai ia Iesu ra i taua vahi ra e ua parau ihora e: “Aita â hoi ta Ioane tapao i rave, area te mau parau a Ioane i parau i teie nei taata, e parau mau anaˈe ïa.” E i reira, e rave rahi tei faaroo ia Iesu. Ioane 10:22-42; 4:26; 8:23, 58; Mataio 16:20.

▪ Mea nafea to Iesu hinaaroraa ia ite te mau taata e o ˈna te Mesia?

▪ Hoê â o Iesu e to ˈna Metua i roto i teihea auraa?

▪ No te aha râ te mau ati Iuda e parau ai e ua faaatua o Iesu ia ˈna?

▪ I to Iesu faahitiraa i te mau Salamo, mea nafea to ˈna faaiteraa e aita o ˈna i aifaito i te Atua?