Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tamau noa ra Iesu i te haapii i te hituraa o te mahana

Te tamau noa ra Iesu i te haapii i te hituraa o te mahana

Pene 68

Te tamau noa ra Iesu i te haapii i te hituraa o te mahana

TEI roto noâ tatou i te hituraa o te mahana, mahana hopea atoa o te oroa o te patiaraa tiahapa. Te haapii noa ra Iesu i roto i “Te piha vairaa taoˈa,” te hoê tuhaa o te hiero e vai ra, peneiaˈe paha, i roto i te Aua o te mau Vahine. I reira e vaiihohia ˈi te mau afata faataahia no te mau ǒ a te huiraatira.

I te mau po atoa, ia tupu taua oroa ra, e maramarama taa ê te itehia i roto i taua aua ra. I reira, ua tuuhia e maha mori hinu rarahi mau, e maha vairaa î maitai i te hinu to te mori tataitahi. E horoa mai taua na 16 farii ra i te hoê maramarama puai mau, o te turama rahi i taua mau vahi ra i te po. E faahaamanaˈo paha te mau parau ta Iesu e faahiti i teie nei i teie hohoˈa i te feia e faaroo maira ia ˈna. Ua parau Iesu e: “O vau te maramarama o teie nei ao, o te pee mai ia ˈu ra, e ore ïa e haere noa i te pouri, e maramarama ora ïa to ˈna.”

Ua patoi maira te mau Pharisea, na ô maira e: “Te faatia nei oe ia oe iho, e ere ta oe faatiaraa i te parau mau.”

Ua pahono maira Iesu ia ratou e: “Parau noâ vau ia ˈu iho, e parau-tia â tau parau; ua ite hoi au i te vahi no reira mai au nei, e teie nei vahi ta ˈu e haere nei, aita râ outou i ite i te vahi no reira mai au nei, e teie nei vahi ta ˈu e haere nei.” Ua parau faahou atura oia ia ratou e: “O vau hoi te hoê i faatia ia ˈu iho, e te Metua hoi o tei tono mai ia ˈu nei te hoê i faatia atoa mai ia ˈu.”

Ua ani atura te mau Pharisea ia ˈna e: “Teihea to oe Metua?”

Ua parau maira Iesu e: “Aore outou i ite ia ˈu e tau Metua atoa, ahiri outou i ite ia ˈu ra, ua ite atoa ïa outou i tau Metua.” Noa ˈtu â ïa e ua hinaaro noa te mau Pharisea e haru ia Iesu, aita râ hoê aˈe taata i tuu atu i te rima i nia ia ˈna.

Ua parau faahou atura Iesu ia ratou e: “Te haere ê nei au, . . . e ore hoi outou e tae i te vahi ta ˈu e haere nei.”

Ia faaroo te mau ati Iuda i te reira ua uiui noa ˈtu ratou ratou iho e: “E taparahi anei oia ia ˈna iho i parau mai ai oia e, Eita outou e tae i te vahi ta ˈu e haere nei.”

Ua faataa maira Iesu ia ratou e: “No raro nei outou, no nia vau: no teie nei ao outou, e ere au i to teie nei ao.” Ua tamau noa ˈtura oia i te parau ia ratou e: “Ia ore outou ia faaroo e o vau ra, e pohe â outou ma ta outou hara atoa.”

Oia mau, te faahaamanaˈo ra o Iesu i to ˈna oraraa i nia i te raˈi, e i te mea atoa e o ˈna te Mesia i tǎpǔhia. Ua ani maira te mau ati Iuda ia ˈna, na roto i te faahapa atoa ia ˈna ra: “O vai hoi oe na?”

No te mea aita ratou i farii ia ˈna, ua pahono maira Iesu ia ratou e: “O ta ˈu a hoi i parau atu ia outou i mutaa ihora.” Teie râ, te parau atoa nei oia e: “O tei tono mai râ ia ˈu nei ra, e parau mau ta ˈna, e te parau atu nei au i to te ao nei i te mau parau ta ˈu i faaroo ia ˈna ra.” Ua parau faahou atura oia ia ratou e: “Ia faateiteihia e outou te Tamaiti a te taata nei ra, ei reira outou e ite ai e, o vau ïa; aore a ˈu peu rave noa, o ta tau Metua râ i haapii mai ia ˈu ra, o ta ˈu ïa e parau nei. O tei tono mai ia ˈu nei ra, tei pihai atoa iho ïa ia ˈu, aore te Metua i faarue noa ia ˈu o vau anaˈe ra, e aore hoi au i faaea i te rave i te mea e mauruuru ai oia ra.”

I to ratou faarooraa i te reira, e rave rahi tei tiaturi ia ˈna. Ua parau atura Iesu ia ratou, na ô atura e: “I mau maite outou i ta ˈu parau, e pǐpǐ mau ia outou na ˈu i reira. E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”

Ua patoi maira ratou i ta ˈna mau parau, na ô maira e: “E tamarii matou na Aberahama, aore â matou i riro ei tîtî na vetahi ê; eaha oe i parau mai ai e, E faatiamâhia outou?”

Noa ˈtu â ïa e ua vai tamau noa ratou i raro aˈe i te faatereraa a vetahi ê, aita te mau ati Iuda i farii noa ˈˈe i te mana o vetahi ê. Eita ratou e hinaaro e ia parauhia ratou e e mau tavini ratou. Te haapapu nei râ Iesu e, e tavini mau â hoi ratou. Nafea râ? Ua faataa ˈtu Iesu ia ratou i te reira na roto i te parauraa ˈtu e: “Amene, amene, e parau atu vau ia outou, O te mau i te parau iino ra, e tavini ïa no te ino.”

I to ratou oreraa e farii e e tavini ratou no te ino, te tuu ra ïa te mau ati Iuda ia ratou iho i roto i te hoê huru tupuraa fifi mau. Ua parau atu Iesu ia ratou e: “E ore hoi te tavini e mau mârô i te utuafare, area râ te tamaiti, e tia mau â ïa i reira.” Oia nei, mai te peu e eita e tia i te tavini ia titau i taua faufaa ra, i te mau taime atoa, e nehenehe oia e faahoˈihia. O te tamaiti anaˈe o tei fanauhia i roto i te utuafare aore ra o tei faaamuhia i reira, o te vai “tamau noa” i reira ra, oia hoi i te roaraa e ora ˈi oia.

Ua parau noa ˈtu râ oia ia ratou e: “Na te Tamaiti outou i faatiamâ ra, ua tiamâ mau ïa outou.” Oia nei, te parau mau o te faatiamâ i te taata, o te parau mau ïa no nia i te Tamaiti ra o Iesu Mesia. E nehenehe te pohe taraehara o to ˈna ora taata tia e faatiamâ i te taata i te hara e aratai i te pohe. Ioane 8:12-36.

▪ I hea roa to Iesu haapiiraa i te hituraa o te mahana? Eaha tei tupu i taua vahi ra i te po, e eaha te tuatiraa e vai ra e ta Iesu mau haapiiraa?

▪ Eaha ta Iesu e faaite ra no nia i te vahi no reira mai o ˈna, e eaha ta te reira e faataa maira no nia i to ˈna ihotaata?

▪ I nia i teihea tuhaa te mau ati Iuda i riro ai ei tavini, eaha râ te parau mau e nehenehe e faatiamâ ia ratou?