Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tapao o te mau mahana hopea

Te tapao o te mau mahana hopea

Pene 111

Te tapao o te mau mahana hopea

TEI te mahana piti i te avatea tatou. Te parahi noa ra o Iesu i nia i te Mouˈa i Oliveta a hiˈo noa ˈi i te hiero i raro mai, e ua haere omoe maira o Petero, o Anederea, o Iakobo e o Ioane ia ˈna ra. Te manaˈonaˈo nei ratou i te hiero inaha no parau iho nei o Iesu e e ore roa te hoê ofai e toe.

Tera râ, e manaˈo ê atu paha to ratou i to ratou haereraa mai ia Iesu ra. Tau hebedoma na mua ˈtu, ua faahiti oia i te parau no nia i to ˈna ‘vairaa mai,’ i te tau “e fa mai ai te Tamaiti a te taata nei.” E i te tahi atu taime na mua ˈtu, ua parau mai oia ia ratou no nia i te ‘hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei.’ No reira, te uiui noa ra te mau aposetolo.

Ua parau atura ratou e: ‘E faaite mai oe ia matou i te tupuraa o taua mau mea nei [te haamouraahia o Ierusalema e to ˈna hiero], e te tapao o to oe taeraa mai e te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei?’ Inaha, e toru uiraa ta ratou e tuu ra. A tahi, te hinaaro ra ratou e ite no nia i te hopearaa o Ierusalema e to ˈna hiero, i muri iho, no nia i te taeraa mai te Mesia i roto i te mana o te Basileia, e i te pae hopea, no nia i te hopea o te amuiraa o te mau mea atoa e vai nei.

I roto i ta ˈna tatararaa roa mau, ua pahono o Iesu i na tuhaa e toru o te uiraa. Ua horoa oia i te hoê tapao no te haapapu e afea râ te faanahoraa ati Iuda e hope ai; teie râ, e ere te reira anaˈe. Ua horoa atoa mai oia i te hoê tapao ei faaararaa i ta ˈna mau pǐpǐ no a muri aˈe, ia nehenehe ratou e ite e te ora ra ratou i roto i te area taime o to ˈna vairaa mai e te fatata maira te hopea o te taatoaraa o te amuiraa o te mau mea nei.

A mairi noa ˈi te mau matahiti, ua ite te mau aposetolo i te tupuraa o te parau tohu a Iesu. Oia mau, ua haamata te mau ohipa o ta ˈna i faaite atea mai i te tupu i to ratou tau. No reira, aita te mau kerisetiano e ora ra e 37 matahiti i muri iho, i te matahiti 70, e hitimaue i te taime a haamouhia ˈi te faanahoraa ati Iuda e ta ˈna hiero.

Tera râ, aita te taime e vai mai ai te Mesia e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei i tupu i te matahiti 70 ra. E tae mai râ oia i roto i te mana o te Basileia i muri iho roa. Afea râ? Na te hiˈopoaraa i te parau tohu a Iesu e haapapu mai i te reira.

Ua faaite atea mai o Iesu e e tupu “te tamaˈi e te aueue roo tamaˈi.” Ua parau oia e: “E tia mai hoi te tahi fenua e aro mai i te tahi fenua,” e e tupu te ˈoˈe, te mau aueueraa fenua, e te mau maˈi pee. E ririhia ta ˈna mau pǐpǐ e e taparahihia ratou. E tia mai te mau peropheta haavare e e vare te taata e rave rahi ia ratou. E rahi roa te auraro-ore-raa i te ture, e e iti mai te aroha o te taata. I reira atoa, e poro-haere-hia te parau apî maitai o te Basileia o te Atua ei faaiteraa i te mau nunaa atoa.

Noa ˈtu e ua tupu te parau tohu a Iesu i nia i te tahi faito hou te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 70, e tupu teie parau tohu ma te rahi i roto i te roaraa o to ˈna vairaa mai e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei. Ia hiˈopoa maite tatou i te mau ohipa i tupu mai te matahiti 1914 mai â, e ite ïa tatou e ua haamata te tupuraa rahi o te parau tohu faufaa mau a Iesu ra mai taua matahiti mai â.

Te tahi atu tuhaa o te tapao ta Iesu e horoa ra o te faraa mai ïa o “te mea riaria e pau ai ra.” I te matahiti 66, ua itehia taua mea riaria ra mai te huru o te “haaatiraahia e te nuu” no Roma o tei haaati ia Ierusalema e o tei ǒ i te papai o te hiero ra. Ua tia mai hoi taua “mea riaria” ra i te vahi e ore e tia ia ˈna ia parahi ra.

I roto i te tupuraa rahi o te tapao, te mea riaria ra, o te Totaiete o te mau nunaa ïa e i muri aˈe, te faanahonahoraa o tei mono mai ia ˈna, oia hoi te mau Nunaa Amui. Ua faariro te amuiraa faaroo kerisetiano i teie faanahonahoraa no te hau na te ao atoa nei mai te ravea monoraa i te Basileia o te Atua. Auê te haama e! I te tau mau ra, e huri mai te mau puai politita i amuihia e te mau Nunaa Amui i nia te amuiraa faaroo kerisetiano ra (tei faahohoˈahia e Ierusalema) e e haamou atu ai ia ˈna.

No reira o Iesu i faaara ˈi: “E ati rahi hoi tei te reira tau, aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” Noa ˈtu e ua riro te haamouraa o Ierusalema i te matahiti 70 ei ati rahi mau, te parauhia ra hoi e ua hau atu te mirioni taata i pohe i reira, e ere râ i te hoê ati o tei hau atu i te diluvi rahi i tupu i te tau o Noa ra. Aitâ ïa te tupuraa rahi o teie tuhaa o te parau tohu a Iesu i tupu atura, tei mua ïa ia tatou.

Te tiaturiraa i te tau o te mau mahana hopea

Ua fatata roa te mahana piti 11 no Nisana i te hope e te paraparau noa ra o Iesu e ta ˈna mau aposetolo no nia i te tapao o to ˈna vairaa mai i roto i te mana o te Basileia e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei. Te parau atura oia ia ratou ia ara i te mau Mesia haavare e tia mai. Te na ô ra oia e e tamatahia i te haafariu ê ‘e tae noa ˈtu i te feia maitihia ra.’ Tera râ, mai te aeto ite atea ra, e haapue te feia i maitihia i te vahi i reira e itehia ˈi te maa mau i te pae varua, oia hoi i pihai iho i te Mesia mau i te taime o to ˈna vairaa mai itea-ore-hia. Eita ratou e vare e eita atoa ratou e amui atu i te tahi Mesia haavare.

E ite-mata-hia te mau Mesia haavare. Area te vairaa mai o te Mesia ra, eita ïa e itehia e te mata taata. E tupu te reira i te hoê tau riaria mau o te aamu taata nei, mai ta Iesu i parau e: “E haapourihia ˈi te mahana, e e ore hoi te marama e anaana mai.” Oia, o te tau poiri roa ˈˈe te reira i roto i te aamu o te taata nei. E au atura ïa e e haapourihia te mahana i te ao ra, e eita te avaˈe e horoa mai i to ˈna maramarama i te rui ra.

Ua tamau o Iesu i te parau e: “E pau hoi te mana o te raˈi i te ueuehia.” Te faaite ra ïa oia e e itehia te hoê huru-ê-raa i roto i te raˈi. Eita ˈtura ïa te mau raˈi e riro noa ei vahi faaearaa no te mau manu, e teretere-atoa-hia ra e te mau manureva tamaˈi, te mau pahi pao e te mau pahi faito i te reva. E taeahia te riaria e te hamani ino i te hoê faito rahi mau aitâ ïa te reira huru i itehia i roto i te aamu o te taata ra.

No reira o Iesu i parau ai e, “e ati rahi to te mau fenua i te ao nei, e te ahoaho; e te miti e te are i te harururaa; e te tarapaperaa o te aau taata i te mǎtaˈu, e te manaˈoraa i taua mau mea e fatata i te tupu i te ao nei.” Oia mau, mai ta Iesu i parau, e aratai taua tau poiri roa ˈˈe ra i roto i te aamu taata nei i te taime “ei reira e itea mai ai te tapao no te Tamaiti a te taata i nia i te raˈi ra; ei reira te mau fetii atoa o te fenua nei e oto ai.”

Eita râ te taatoaraa e oto ‘ia ite ratou i te Tamaiti a te taata i te haereraa mai i roto i to ˈna mana’ no te haamou i teie amuiraa ino o te mau mea e vai nei. Eita te “feia i maitihia,” te mau 144 000 o te apiti atu e te Mesia i roto i te Basileia i nia i te raˈi, e oto, e eita atoa to ratou mau hoa e oto, oia hoi te feia ta Iesu i pii na na mua ˈtu e ta ˈna mau “mamoe ê atu.” Noa ˈtu â ïa te ora ra ratou i roto i te tau poiri roa ˈˈe o te aamu taata nei, e farii ratou i teie faaitoitoraa a Iesu e: “E ua tupu anaˈe teie nei mau mea, e nânâ i to outou mata i nia, e faateitei i to outou upoo, te fatata maira hoi to outou ora.”

Ia nehenehe ta ˈna mau pǐpǐ o te ora ˈtu i te tau hopea ra e ite e te fatata maira te hopea, ua horoa Iesu i teie parabole: “A hiˈo na i te suke e te mau raau atoa; ia hiˈo outou i te oteoraa, te ite noa ra outou e, ua fatata te auhune i reira. Oia atoa teie, ia hiˈo outou i taua mau mea nei i te tupuraa, ua fatata ïa te basileia o te Atua, ia ite hoi outou. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e ore teie nei ui e mou e hope ai i te tupu.”

No reira, ia ite anaˈe ta ˈna mau pǐpǐ i te tupuraa o te mau tuhaa taa ê o te tapao, e taa ïa ia ratou e te fatata maira te hopea o te amuiraa o te mau mea e vai nei e e faaore te Basileia o te Atua i te taatoaraa o te ino. Inaha, e tupu te hopea i roto i te oraraa o te feia e ite i te tupuraa o te mau mea atoa ta Iesu i faaite atea mai! Ua horoa o Iesu i teie aˈoraa i te mau pǐpǐ o te ora ˈtu i taua mau mahana hopea taa ê ra:

“E ara râ ia outou, o te teimaha outou i te rahi o te maa e te taero, e te peapea o teie nei ao, a roohia mai ai outou e taua mahana ra aore i manaˈohia. E roohia mai hoi to te ao atoa nei i te reira mai te marei ra. E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei.”

Te mau paretenia paari e te mau paretenia maamaa ra

I pahono aˈenei Iesu i te uiraa a ta ˈna mau aposetolo no nia i te tapao o to ˈna vairaa mai i roto i te mana o te Basileia. Te faataa nei oia i teie nei i te tahi atu mau huru tupuraa o te tapao na roto e toru parabole, aore ra faahohoˈaraa.

Na te feia e ora i te tau o to ˈna vairaa mai e ite i te tupuraa o na parabole tataitahi. Teie te haamataraa o te parabole matamua: “E au te basileia o te [raˈi] i na paretenia tino ahuru i reira, tei rave i ta ratou mau lamepa e haere atura ia farerei i te tane faaipoipo apî ra. E feia paari e toopae, e maamaa hoi e toopae.”

Na roto i te parau ra “e au te basileia o te [raˈi] ra i na paretenia tino ahuru ra,” aita o Iesu e hinaaro ra e parau e e feia maamaa te afaraa o te feia e parahi i roto i te Basileia o te raˈi ra e te tahi afaraa ra, e feia paari ïa! Aita, te faataa ra oia e, no nia i te Basileia o te raˈi, te vai ra teie aore ra tera huru, aore ra no nia i te tahi ohipa i taaihia i te Basileia, o teie ïa aore ra tera ohipa.

Te faataipe ra na paretenia tino ahuru ra i te taatoaraa o te mau kerisetiano o te ô atu aore ra e parau ra e e ô ratou i roto i te Basileia o te raˈi. Tei te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, i pûpûhia ˈi te amuiraa kerisetiano no te faaipoipo i te Tane faaipoipo apî i faatia-faahou-hia mai e i faahanahanahia, o Iesu Mesia. Tera râ, e tupu te faaipoiporaa i nia i te raˈi, i te hoê taime haapapu-ore-hia a muri aˈe.

I roto i te parabole, ua haere na paretenia tino ahuru ra no te farii i te tane faaipoipo apî e no te amui atoa ˈtu i roto i te feia apee i te faaipoiporaa. Ia tae mai oia, e turama ratou i te eˈa e haerehia e te feia faaipoipo e ta ratou lamepa, ei faahanahanaraa ia ˈna ia afai mai oia i ta ˈna vahine faaipoipo apî i te fare i faaineinehia no ˈna ra. Te faataa nei râ o Iesu e: “O te feia maamaa ra, i hopoi atura i ta ratou mau lamepa, aita râ i hopoi atoa i te mori: area te feia paari ra, ua hopoi i ta ratou mau lamepa ma te mori atoa i roto i ta ratou mau farii. Te maoro ra râ taua tane faaipoipo apî ra, tiaruhe paatoa ihora ratou e mairi ihora te taoto.”

Te faaite maira te maororaa o te tane faaipoipo apî e e tupu te vairaa mai o te Mesia ei Arii faatere ra i muri roa ˈˈe i roto i te hoê tau ateâ. Inaha, ua parahi Iesu i nia i to ˈna terono i te matahiti 1914. I te roaraa o te rui hou hoi teie ohipa i tupu ai, ua varea te taatoaraa o te mau paretenia i te taoto. E ere râ no teie tumu ratou e faautuahia ˈi. Ua faautuahia te mau paretenia maamaa no te mea aita ta ratou e hinu i roto i ta ratou mau vairaa hinu. Te faaite nei o Iesu e mea nafea to te mau paretenia araraa mai hou te taeraa mai o te tane faaipoipo apî: “E tae aˈera i te tuiraa po ra, o te pii maira, Inaha, te haere mai nei te tane faaipoipo apî nei, e haere outou ia farerei atu ia ˈna. Ua tia aˈera te mau paretenia atoa ra i nia, ua faanehenehe ihora i ta ratou mau lamepa. Ua parau atura te feia maamaa ra i te feia paari, Ho mai i te tahi vahi i ta outou mori na; te pohe nei hoi ta matou mau lamepa. Ua parau maira râ te feia paari, na ô maira, Eiaha, o te ore hoi o te navai ia opere na tatou atoa; e haere râ outou i te feia hoo ra hoo atu ai i ta outou iho.”

Te faataipe ra te hinu i te mea e nehenehe ai te mau kerisetiano e anaana mai te mau tiarama ra. O te Parau ïa a te Atua, o ta te mau kerisetiano e mau maite ra, tei apitihia i te varua moˈa o te tauturu ia ratou ia taa i te auraa o taua Parau nei. Na roto i te hinu i te pae varua ra, e nehenehe te mau paretenia paari e turama i te eˈa no te farii i te tane faaipoipo apî e tae roa ˈtu i te oroa faaipoiporaa ra. Area te pǔpǔ o te mau paretenia maamaa ra, aita ïa e vai ra i roto ia ratou iho, oia hoi i roto i ta ratou vairaa hinu, te hinu i te pae varua e titauhia ra. Ua faataa ˈtura o Iesu i te ohipa i tupu a muri aˈe:

“E te haere atura [te mau paretenia maamaa] e hoo [i te hinu] ra, tae maira taua tane faaipoipo apî ra, e te feia i ineine ra, haere atura ïa e oia atoa i roto i te oroa faaipoiporaa, e opanihia ihora te uputa. E muri aˈera, ua haere maira te tahi pae paretenia ra, ua na ô maira, E te fatu, e te fatu, a iriti aˈe na ia matou! Ua parau atura râ oia, na ô atura, Aore au i ite ia outou, oia mau ta ˈu e parau atu ia outou na.”

I muri aˈe i to te Mesia taeraa mai i roto i to ˈna Basileia i te raˈi ra, ua ite atura te pǔpǔ o te mau paretenia paari o te mau kerisetiano mau i faatavaihia ra, i ta ratou hopoia taa ê no te haaparare i te maramarama i roto i teie ao poiri, no te faahanahana i te Tane faaipoipo apî tei hoˈi maira. Area te feia i faahohoˈahia e te feia maamaa ra, aita ïa ratou i ineine no te faahanahana ia ˈna ia tae mai oia ra. No reira, ia tae i te taime i faataahia ra, eita te Mesia e iriti i te uputa ia tomo ratou i te oroa faaipoiporaa i nia i te raˈi. E vaiiho oia ia ratou i rapae i roto i te poiri taotao roa ˈˈe o teie nei ao, ia pohe atoa ratou e te tahi atu feia hara atoa ra. Ua faaoti aˈera Iesu i te na ôraa e: “E teie nei, e ara, aore hoi outou i ite i te mahana e te hora atoa.”

Te parabole o te mau taleni

I nia i te Mouˈa i Oliveta, ua tamau noa o Iesu i ta ˈna aparauraa e ta ˈna mau aposetolo na roto i te faataaraa ˈtu i te tahi atu parabole, te piti ïa o na parabole e toru. Tau mahana na mua ˈtu, a parahi ai oia i Ieriko, ua horoa oia i te parabole o te mau mina no te faaite e e tae mai te Basileia i roto i te hoê tau maoro i muri iho. Te faataa ra te parabole o ta ˈna e faatia ra i teie nei, noa ˈtu e te vai ra te tahi mau tuhaa e tuea te tahi e te tahi, no nia i te mau ohipa e tupu i roto i te tau o te vairaa mai te Mesia i roto i te mana o te Basileia. Te faahohoˈa ra te reira e e tia i ta ˈna mau pǐpǐ ia ohipa a parahi noa ˈi ratou i nia i te fenua nei no te faarahi i “ta ˈna taoˈa.”

Te haamata ra o Iesu i te na ôraa e: “E au [oia hoi te mau huru tupuraa i taaihia e te Basileia] hoi te Tamaiti a te taata nei i te hoê taata i opua i to ˈna tere, e ua parau atura i to ˈna iho mau tavini, tuu atura i ta ˈna taoˈa ia ratou.” O Iesu te taata tei tuu atu i ta ˈna mau taoˈa i ta ˈna mau tavini ra—te mau pǐpǐ e ô atu i roto i te Basileia o te raˈi—hou oia e reva ˈi i te atea ê oia hoi i nia i te raˈi. E ere teie i te mau taoˈa materia mau, te faahohoˈa nei râ te reira i te hoê fenua faaapu ta ˈna i faaineine ia rahi atu â te pǐpǐ e noaa mai.

Ua tuu atu o Iesu i ta ˈna mau taoˈa i ta ˈna mau tavini ra na mua iti noa ˈˈe to ˈna revaraa i nia i te raˈi. Mea nafea ïa? Na roto ïa i te faaueraa ia ratou ia tamau â i te ohipa i roto i te fenua faaapu maoti te pororaa i te poroi o te Basileia e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua. Mai ta Iesu i parau: “Tuu atura oia i ta te tahi, e paê ïa taleni, e piti ta te tahi, hoê ta te tahi; i tei au atoa i taua na taata ra; reva ˈtura i to ˈna tere.”

E operehia ïa na taleni e vau—te mau taoˈa a te Mesia ra—ia au i te aravihi, aore ra te mau ravea i te pae varua, o te mau tavini. Ua faaauhia te mau tavini i te mau pǔpǔ o te mau pǐpǐ. I te senekele matamua, tei roto atoa te mau aposetolo atoa i te pǔpǔ o tei horoahia e pae taleni. Ua parau faahou o Iesu e ua tataipiti te mau tavini tei horoahia e pae e e piti taleni i teie faufaa na roto i te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. Area te tavini o tei horoahia i te hoê taleni ra, ua huna ïa oia i roto i te hoê apoo.

Te na ô faahou ra o Iesu e: “E maoro aˈera, hoˈi maira te fatu o taua mau tavini ra, faaau maira i te parau ia ratou.” I te senekele 20 roa, tau 1 900 matahiti i muri aˈe, to te Mesia hoˈiraa mai no te faaafaro i te ohipa, no reira, e nehenehe e parau e ua “maoro” oia. Ua faataa maira Iesu i muri iho e:

“Ua haere maira tei rave i na taleni e pae ra, hopoi atoa maira i na taleni ê e pae, na ô maira, E tau fatu, e pae a oe taleni i tuu mai ia ˈu; inaha, teie ïa, e na taleni ê hoi e pae i noaa ia ˈu nei. Ua na ô atura ta ˈna fatu ia ˈna, Ua tia roa, e teie nei tavini maitai e te haavare ore! o oe i haapao maitai i tena na taoˈa iti haihai, e faatiaau atu vau ia oe i nia iho i te mea rahi: e haere oe i roto i te oroa oaoaraa a to fatu.” Mai ia ˈna atoa, ua tataipiti te tavini tei horoahia e piti taleni i ta ˈna mau taleni, e ua fanaˈo oia i te hoê â haamaitairaa e te hoê â haamauruururaa.

Mea nafea râ to taua mau tavini haapao maitai ra i te ôraa ˈtu i roto i te oroa oaoaraa a to ratou Fatu? Te oroa oaoaraa a to ratou Fatu, o Iesu Mesia, o te fanaˈoraa ïa i te Basileia i to ˈna haereraa ˈtu i to ˈna Metua ra i nia i te raˈi. Area te mau tavini haapao maitai no teie nei tau ra, e oaoa rahi to ratou i te mea e tei ia ratou ra te mau hopoia rahi atu â o te Basileia, e ia hope ta ratou hororaa i nia i te fenua nei, e noaa ïa ia ratou te oaoa faahiahia roa ia faatiahia mai ratou i roto i te Basileia o te raˈi ra. Eaha râ no te toru o te tavini?

“E tau fatu, ua ite au e e taata iriâ oe,” o ta ˈna ïa i amuamu. “Mǎtaˈu aˈera vau haere atura, huna ihora vau i te taleni na oe i raro i te repo: inaha, i faahoˈi mai nei â vau i ta oe iho.” Ua patoi mau â teie tavini i te rave i te ohipa i roto i te fenua faaapu na roto i te pororaa e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. No reira te Fatu i faaau ai ia ˈna i te “tavini ino e te faatau” e ua faautua ˈtura ia ˈna i te na ôraa e: “A rave mai i ta ˈna taleni . . . E huri atu i taua tavini faufaa ore nei i roto i te pouri i rapae au ra, tei reira te oto e te auauraa niho ra.” Ua erehia te feia no roto i te pǔpǔ o te tavini ino ra, tei hurihia i rapae, i te oaoaraa i te pae varua.

Ua riro te reira ei haapiiraa paari mau no te feia atoa e parau ra e e pǐpǐ ratou na te Mesia. Mai te peu e e hinaaro ratou e fanaˈo i te haamaitairaa e te haamauruururaa, e ia ore ratou ia hurihia i roto i te pouri i rapaeau ra e i te pae hopea, e roohia i te haamouraa, e tia ïa ia ratou ia rave i te ohipa no te faarahi i te mau taoˈa o ta ratou Fatu i te raˈi ra, na roto i te apitiraa ˈtu ma te tuutuu ore i roto i te ohipa pororaa. Mea itoito anei outou i roto i teie nei tuhaa?

Ia tae mai te Mesia i roto i te mana o to ˈna Basileia

Tei pihai noâ o Iesu i ta ˈna mau aposetolo i nia i te Mouˈa i Oliveta. Ei pahonoraa i ta ratou aniraa i te tahi tapao no to ˈna vairaa mai e te hopea o te amuiraa o te mau mea nei, ua faataa ˈtura oia i te parabole hopea o na parabole e toru ra. Ua haamata ˈtura Iesu i te na ôraa e: “Ia tae maira te Tamaiti a te taata ma ta ˈna hanahana, e te mau melahi moˈa atoa ra, ei reira oia e parahi ai i nia iho i to ˈna terono hanahana.”

Eita te taata e nehenehe e ite i te mau melahi i roto i to ratou hanahana i nia i te raˈi ra. No reira, eita te taeraa mai o te Tamaiti a te taata, o Iesu Mesia, e te mau melahi atoa ra, e itehia i te mata taata nei. Ua tupu teie taeraa mai i te matahiti 1914. Eaha te tumu o te reira? Ua faataa o Iesu e: “E e haaputuhia to te mau fenua atoa i mua i to ˈna aro: e na ˈna e faataa ia ratou mai te tiai mamoe e faataa i te mamoe i te puaaniho ra: e e tuu oia i te mamoe i ta ˈna rima atau, e te puaaniho i te rima aui.”

Ma te faataa mai i te ohipa e tupu i nia i te feia e faataa-ê-hia e e tuuhia i te pae maitai, ua parau atura Iesu e: “Ei reira te arii e parau aˈe ai i tei ta ˈna rima atau ra, A haere mai outou, e te feia i faaorahia e tau Metua, e parahi i te basileia i haapaohia no outou mai te hamaniraa mai o te fenua nei ra.” Eita te mau mamoe o teie parabole e faatere i pihai iho i te Mesia i nia i te raˈi, tera râ, e parahi ratou i te Basileia na roto i te riroraa ei mau melo no nia i te fenua nei. Ua haamata te tau “mai te hamaniraa mai o te fenua nei” i to Adamu raua o Eva fanauraa i te tamarii o te nehenehe e fanaˈo i te faanahoraa a te Atua no te hoo mai i te huitaata.

No te aha râ te mau mamoe i faataa-ê-hia ˈi e i tuuhia ˈi i te pae atau o te Arii ra? Ua pahono atura te arii e: “I poia na hoi au, e ua horoa mai outou i te maa na ˈu; i poihâ na vau e ua faainu mai outou ia ˈu; e taata ê au, e ua ite mai outou ia ˈu: i veve na vau, e ua faaahu mai outou ia ˈu; i pohe na vau i te maˈi, e ua utuutu mai outou ia ˈu; i roto vau i te tapearaa, e ua haere mai outou ia ˈu ra.”

I te mea e tei nia te mau mamoe i te fenua nei, te hinaaro nei ratou e ite e mea nafea to ratou raveraa i teie mau ohipa maitatai i nia i to ratou Arii i te raˈi ra. Ua ani atura ratou e: “E te Fatu, i nafea matou i ite ai ia oe i te poiaraa, e ua faaamu ia oe? e te poihâraa, e ua faainu atu ia oe? i nafea matou i ite ai ia oe, e e taata ê, e ua ite atu ia oe? e te veveraa, e ua faaahu ia oe? i nafea matou i ite atu ai ia oe i te poheraa i te maˈi, e i roto i te tapearaa, e ua haere atu ia oe ra?”

Ua pahono maira te Arii: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, O outou i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i tau mau taeae nei, ua na reira mai ïa outou ia ˈu.” Te mau taeae o Iesu, o te toea ïa o na 144 000 e faatere i pihai iho ia ˈna i nia i te raˈi, e toe ra i nia i te fenua nei. Te na ô ra o Iesu e, ia haamaitaihia ratou, te haamaitaihia ra oia iho.

I muri iho, e fariu atu te Arii i nia i te mau puaaniho. “E haere ê outou, e te feia faainohia, i roto i te auahi pohe ore i haapaohia no te diabolo e ta ˈna ra mau melahi: i poia na hoi au, e aore outou i horoa mai i te maa na ˈu; i poihâ na vau, e aore outou i faainu mai ia ˈu; e taata ê au, e aore outou i ite mai ia ˈu; i veve na vau, e aore outou i faaahu mai ia ˈu; i maˈihia na vau, e i roto vau i te tapearaa, e aore outou i haapao mai ia ˈu.”

Ua autâ râ te mau puaaniho i te na ôraa e: “E te Fatu, i nafea matou i ite atu ai ia oe i te poiaraa, e te poihâraa, e te taata-ê-raa, e te veveraa, e te poheraa i te maˈi, e i roto i te tapearaa, e aore i turu atu ia oe?” Ua haava-ino-hia te mau puaaniho ia au i te hoê â ture e te mau mamoe tei haava-maitai-hia. Ua pahono aturâ Iesu e: “O outou aore i na reira i te hoê taeae iti haihai roa i roto i ta ˈu mau taeae nei, aore atoa ïa i na reira mai ia ˈu.”

No reira, e riro te tau o te vairaa mai te Mesia i roto i te mana o te Basileia, na mua noa ˈˈe i te hopea o teie nei amuiraa ino o te mau mea, ei tau haavaraa. E “haere ê” te mau puaaniho “e rave i te pohe mure ore, area te feia parau-tia ra [te mau mamoe], o te rave ïa i te ora mure ore.” Mataio 24:2–25:46; 13:40, 49; Mareko 13:3-37; Luka 21:7-36; 19:43, 44; 17:20-30; Timoteo 2, 3:1-5; Ioane 10:16; Apokalupo 14:1-3.

▪ Eaha te mea i turai i te mau pǐpǐ ia uiui atu ia Iesu, eaha râ te tahi atu manaˈo e vai ra i roto i to ratou feruriraa?

▪ Eaha te tuhaa o te parau tohu a Iesu i tupu i te matahiti 70, eaha râ tei ore i tupu i taua taime ra?

▪ I anafea te parau tohu a Iesu i ite ai i te tupuraa matamua, i anafea râ oia i ite ai i to ˈna tupuraa rahi?

▪ Eaha te mea riaria ra i roto i to ˈna tupuraa matamua e to ˈna tupuraa hopea?

▪ No te aha aita te ati rahi i hope roa i te tupu i te haamouraahia o Ierusalema?

▪ Eaha te mau huru tupuraa na te ao nei tei riro ei tapao no te vairaa mai o Iesu?

▪ Afea râ te taime ‘ei reira te mau fetii atoa o te fenua nei e oto ai,’ eaha râ te ohipa e ravehia ra e te mau pǐpǐ a te Mesia?

▪ Eaha te parabole ta Iesu i horoa no te tauturu i ta ˈna mau pǐpǐ no a muri aˈe ia ite e te fatata maira te hopea?

▪ Eaha te faaararaa ta Iesu e horoa ra i vetahi o ta ˈna mau pǐpǐ e ora ˈtu i te mau mahana hopea ra?

▪ O vai ta te paretenia tino ahuru e faahohoˈa ra?

▪ Afea to te amuiraa kerisetiano pûpûraahia ei vahine faaipoipo na te tane faaipoipo apî, afea râ to te tane faaipoipo apî taeraa mai no te afai atu i ta ˈna vahine faaipoipo apî i te oroa faaipoiporaa?

▪ Eaha ta te hinu e faahohoˈa ra, e i te mea e te vai ra ta ratou hinu, eaha ïa ta te mau paretenia paari i nehenehe e rave?

▪ Ihea te oroa faaipoiporaa e tupu ai?

▪ Eaha te haamaitairaa rahi tei erehia e te mau paretenia maamaa, e eaha tei roohia ia ratou i te pae hopea?

▪ Eaha te haapiiraa ta te parabole no nia i te taleni e horoa maira?

▪ O vai ma te mau tavini, e eaha te taoˈa i horoahia ˈtu ia ratou ra?

▪ Afea to te fatu hoˈiraa mai no te faaafaro i te ohipa, e eaha ta ˈna i ite?

▪ Eaha te oroa oaoaraa ta te mau tavini haapao maitai i fanaˈo, e eaha tei roohia i nia i te toru o te tavini, oia hoi te tavini ino ra?

▪ No te aha tatou e papu ai e eita te vairaa mai o te Mesia e ite-mata-hia, e eaha te ohipa o ta ˈna e rave i taua taime ra?

▪ E parahi te mau mamoe i te Basileia i roto i teihea auraa?

▪ Afea “te hamaniraa mai o te fenua nei ra” i te haamataraa?

▪ Na te aha e faataa ra e e au teie taata i te mamoe area te tahi ra, e puaaniho ïa?