Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tiaturiraa i te tia-faahou-raa

Te tiaturiraa i te tia-faahou-raa

Pene 90

Te tiaturiraa i te tia-faahou-raa

UA TAE maira o Iesu i pihai iho i Betania, te hoê oire rii fatata e 3 kilometera te atea ia Ierusalema. Tau mahana rii noa i mairi i muri aˈe i te poheraa e te tanuraa o Lazaro. Te heva noa râ to ˈna na tuahine o Maria e o Mareta, e e rave rahi o tei haere mai no te tamahanahana ia raua.

A oto noa ˈi raua, ua haere maira te hoê e faaara ia Mareta e te haere maira o Iesu. Ua reva oioi atura oia e farerei ia ˈna ma te ore paha e faaara i to ˈna tuahine. Ia tae oia i pihai iho ia Iesu ra, ua faahiti atura o Mareta i te mau parau ta raua Maria i tamau noa i te parau i na mahana e maha i mairi aˈenei: “Ahiri oe i ǒ nei e ore e pohe tau tuaane.”

Tera râ, na roto i ta ˈna mau parau, te faaite ra o Mareta i to ˈna tiaturiraa e e ravea â ta Iesu no to ˈna tuaane. Ua parau atura oia e: “Ua ite râ vau i ta oe e ani atu i te Atua ra, na te Atua ïa e horoa mai na oe i teie nei â.”

“E tia faahou mai ïa to tuaane,” o ta Iesu ïa i fafau atu ia ˈna.

Ua manaˈo o Mareta e te faahiti ra o Iesu i ǒ nei i te hoê tia-faahou-raa i nia i te fenua no a muri aˈe, mai ta Aberahama e vetahi atoa mau tavini a Iehova i tiai atoa na. Ua pahono atura oia e: “Ua ite au e, e tia faahou mai â oia ia tae i te tia-faahou-raa i te mahana hopea ra.”

Teie râ, ua horoa o Iesu i te tiaturiraa e e nehenehe oia e faatia i te reira i teie nei iho â, i to ˈna pahonoraa ˈtu e: “Tei ia ˈu te tia-faahou-raa e te ora.” Ua faahaamanaˈo atura oia ia Mareta e ua horoa mai te Atua ia ˈna i te mana i nia i te pohe, i te na ôraa e: “O te faaroo mai ia ˈu ra, pohe noâ oia e ora â ïa. E te taata ora atoa nei e faaroo ia ˈu ra, e ore roa ˈtu ïa e pohe.”

Aita o Iesu e hinaaro ra e parau ia Mareta e eita te feia haapao maitai e ora ra i taua taime ra e ite noa ˈˈe i te pohe. Aita, ua hinaaro râ oia e parau e e noaa te ora mure ore na roto i te faarooraa ia ˈna. Te pae rahi o te feia e ora e a muri noa ˈtu, o te feia ïa e faatiahia mai i te mahana hopea ra. Tera râ, e rave rahi feia parau-tia o te faahereherehia i te hopea o te amuiraa o te mau mea nei i nia i te fenua, e i nia hoi ia ratou e tupu mau roa ˈi teie mau parau a Iesu. Eita roa ˈtu ïa ratou e pohe! I muri aˈe i to Iesu faahitiraa i taua parau faahiahia mau ra, ua ani atura oia ia Mareta: “Ua faaroo oe i te reira?”

“E te Fatu, e,” o ta ˈna ïa i pahono atu ia Iesu. “Ua faaroo vau e o oe te Mesia te Tamaiti a te Atua o te haere mai i te ao nei ra.”

Ua hoˈi oioi atura o Mareta e tuô i to ˈna tuahine ma te parau atu ia ˈna noa ra e: “Tera ˈˈe te Orometua, e te parau maira ia oe.” I reira ihora, faarue maira o Maria i te fare. I to vetahi iteraa ia ˈna i te revaraa, ua apee atura ratou ia ˈna, ma te manaˈo e te haere ra oia i te menema faahaamanaˈoraa.

I to ˈna haafatataraa mai ia Iesu, haamairi ihora o Maria ia ˈna i raro i ta ˈna pae avae ma te oto atoa. Ua na ô atura ia ˈna: “E te Fatu, ahiri oe i ǒ nei, e ore tau tuaane e pohe.” E horuhoru rahi to Iesu ia ˈna i ite ia Maria e te tiaa taata i apee mai ia ˈna i te otoraa. “Teihea oia i te vaiihoraahia e outou?” o ta ˈna ïa i ui atu.

“E te Fatu, a haere mai a hiˈo,” o ta ratou ïa i pahono atu.

Ua oto atoa aˈera o Iesu, no reira te mau ati Iuda i parau ai e: “A hiˈo na i to ˈna aroha ia ˈna!”

Ua haamanaˈo ihora vetahi e, tau avae na mua ˈˈe, i te tau o te oroa o te Faahouraa, ua faaora o Iesu i te hoê taurearea fanau-matapo-hia, e ua ui atura ratou e: “E ore anei e tia ia ˈna ia faaore mai i te pohe o teie nei taata, o tei faaora hoi oia i te taata matapo ra?” Ioane 5:21; 6:40; 9:1-7; 11:17-37.

▪ I te hopearaa, i anafea to Iesu taeraa ˈtu i Betania, e eaha te ohipa i tupu i reira?

▪ I nia i te aha te tiaturiraa o Mareta no nia i te tia-faahou-raa i te niuraahia?

▪ Eaha te huru otoraa i farereihia e Iesu i to Lazaro poheraa?