Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Te tumu no te hoê aimârôraa

Te tumu no te hoê aimârôraa

Pene 41

Te tumu no te hoê aimârôraa

I MURI noa ˈˈe i to ˈna fariiraahia i te fare o Simona, ua haamata ˈtura o Iesu i te piti o to ˈna tere pororaa i Galilea. I to ˈna tere-matamua-raa ˈtu i taua fenua ra, ua apee mai ta ˈna mau pǐpǐ matamua, oia hoi o Petero, o Anederea, o Iakobo e o Ioane, ia ˈna. I teie nei râ, ua apee mai na aposetolo e 12 e vetahi atoa mau vahine, oia hoi o Maria i Magadala, o Tutana e o Ioana, e rave ohipa hoi ta ˈna tane na te arii ra o Heroda.

A haere noa ˈi te taviniraa a Iesu i mua, rahi noa atoa te aimârôraa no nia i ta ˈna ohipa. Ua afaihia maira te hoê taata tei uruhia i te demoni, e matapo atoa e te vava, ia Iesu ra. I to Iesu faaoraraa ia ˈna, inaha, ua tiamâ mai oia i te faatîtîraa a te demoni e ua paraparau e ua ite atoa ˈtura, ua maere roa ˈˈera te feia rahi roa. Ua na ô aˈera ratou e: “O te Tamaiti teie a Davida?”

No te rahi o te taata i putuputu mai na pihai iho i te fare e faaeahia ra e Iesu, aita ˈtura ta ˈna e ta ta ˈna mau pǐpǐ e nehenehe faahou e tamaa. Taa ê atu i te feia e manaˈo ra e o ˈna paha “te Tamaiti a Davida” i tǎpǔhia mai, te vai ra te mau papai parau e te mau Pharisea tei haere mai mai Ierusalema roa mai no te faahapa ia ˈna. A ite ai te fetii o Iesu i te arepurepu rahi o ta ˈna i faatupu, ua haere maira ratou e haru ia ˈna. Eaha hoi te tumu?

Aita hoi te mau taeae iho o Iesu e tiaturi ra e o ˈna te Tamaiti a te Atua. Hau atu, mea fifi roa na ratou ia tiaturi e ua faatupu o Iesu, ta ratou hoi i ite i te paariraa i Nazareta, i teie arepurepuraa e teie aimârôraa rahi. No reira ratou i manaˈo ai e ua inohia paha te feruriraa o Iesu. ‘Ua maamaahia oia nei,’ o ta ratou ïa i parau, e ua hinaaro aˈera ratou e haru ia ˈna no te afai ia ˈna i te tahi atu vahi.

Teie râ, ua faaora mau â o Iesu i te taata tei uruhia i te demoni. Ua papu maitai i te mau papai parau e te mau Pharisea e eita ta ratou e nehenehe e patoi e ua tupu mau te reira. No reira ratou i parau atu ai i te nunaa no te faahapa ia Iesu e: “Aita teie nei taata i tiavaru i te demoni i rapae, maori râ i te mana o te demoni rahi ra o Belezebuba.”

Ua ite râ Iesu i to ratou manaˈo, ua pii aˈera i te mau papai parau e te mau Pharisea e ua na ô atura: “Te basileia i amaha e rave ia ˈna ihora, e pau ïa; e te oire e te fetii i amaha e rave ia ˈna ihora, eita ïa e mau. E ia tiavaru Satani ia Satani i rapae, ua amaha oia e rave ia ˈna iho; eaha ihora to ˈna basileia e mau ai?”

Auê ïa tatararaa tia roa e! I te mea e te parau ra te mau Pharisea e ua tiavaru vetahi o ratou i te mau demoni, ua ani atoa ˈtura o Iesu e: “E te tiavaru nei au i te demoni i rapae au i te mana o Belezebuba, i te mana o vai ra ta ta outou tamarii e tiavaru i rapae na?” Inaha, e nehenehe hoi ta ratou parau faahaparaa ia Iesu, e faahoˈihia ˈtu i nia ia ratou. Ua faaara ˈtura Iesu e: “Te tiavaru nei râ vau i te demoni i rapae i te [v]arua o te Atua, ua roohia iho nei outou e te hau o te Atua.”

Ma te haapapu e ua riro to ˈna tiavaruraa i te demoni ei haapapuraa no to ˈna mana i nia ia Satani, ua na ô aˈera o Iesu e: “Eaha hoi e tia ˈi ia tomo i te fare o te taata etaeta ra a haru ai i ta ˈna taoˈa, ia ore ia mata i te tapea i taua taata etaeta ra? ia na reira râ e tia ˈi ïa ia ˈna ia haru i to ˈna fare. E ere oia i to ǒ nei ia ˈu nei, no ǒ mai ïa: e o tei ore i haaputu atoa mai, ua haaapurara ïa.” Ua patoi uˈana mau â te mau Pharisea ia Iesu ma te haapapu maitai e e tavini ratou na Satani. Te haafariu ê atura hoi ratou i te mau ati Iseraela i te Mesia.

No reira, ua faaara ˈtura o Iesu i teie mau enemi demoni ra e ‘eita râ te faaino i te varua e faaorehia.’ Ua faataa ˈtura oia e: “O te parau ino i te Tamaiti a te taata nei, e tia ïa ia faaore i ta ˈna hara; area te parau ino i te [varua moˈa] ra, e ore ta ˈna e faaorehia, i teie nei ao, e e ore hoi i te ao a muri atu.” Ua rave mau â taua mau papai parau e taua mau Pharisea ra i teie hara o te ore e tia ia faaorehia, i to ratou parauraa ma te ino mau e, o Satani te tumu o te hoê ohipa tei riro mau na hoi ei semeio no ǒ mai i te varua moˈa o te Atua ra. Mataio 12:22-32; Mareko 3:19-30; Ioane 7:5.

▪ Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te piti o te tere o Iesu i Galilea e to ˈna tere matamua?

▪ No te aha te fetii o Iesu i tamata ˈi i te haru ia ˈna?

▪ Mea nafea to te mau Pharisea tamataraa i te faahapa i te mau semeio a Iesu, e mea nafea to Iesu pahonoraa ˈtu ia ratou?

▪ Eaha te hara ta taua mau Pharisea ra i rave, e no te aha?