Eaha to roto?

Tapura tumu parau

To te Mesia tomoraa ˈtu i roto ia Ierusalema ma te hanahana

To te Mesia tomoraa ˈtu i roto ia Ierusalema ma te hanahana

Pene 102

To te Mesia tomoraa ˈtu i roto ia Ierusalema ma te hanahana

I TE poipoi aˈe, sabati 9 no Nisana, ua faarue ihora o Iesu ia Betania e ta ˈna mau pǐpǐ e ua haere tia ˈtura oia i Ierusalema na te Mouˈa ra i Oliveta. Aita i maoro roa, ua piri atura ratou ia Betephage, i te Mouˈa i Oliveta ra. Ua faaue aˈera o Iesu i ta ˈna na pǐpǐ e piti ra:

“A haere na orua i tera aˈera oire iti, e e ite orua i te hoê asini i tena na, ua fetiihia, e te fanauˈa i pihai iho; e tatara e putô mai i ô nei ia ˈu nei. E ia parau noa mai te hoê taata ia orua, e parau atu orua, Tei hinaaro maira te Fatu, e na ˈna ïa e tuu mai i reira ra.”

I te omuaraa ra, aita te mau pǐpǐ i taa e te vai ra te hoê taairaa i rotopu i teie faaueraa e te tupuraa o te parau tohu a te Bibilia, i muri iho râ, ua papu aˈera ia ratou. Ua faaite atea mai hoi te peropheta o Zekaria e e haere mai te Arii i tǎpǔhia mai a te Atua ra i Ierusalema i nia i te asini, oia mau, “e te pinia, te fanauˈa o te asini.” Mai te reira atoa to te arii Solomona haereraa ˈtu i to ˈna faatavairaa na nia i te fanauˈa o te asini ra.

I to te mau pǐpǐ haereraa ˈtu i Betephage e rave mai ai te pinia asini e te maiaa, ua na ô maira te feia e tia noa ra i pihai iho e: “Eaha orua i tatara ˈi?” Teie râ, i te parauraahia ˈtu e na te Fatu teie mau animala, ua vaiiho atura te mau taata i te mau pǐpǐ ia putô atu ia Iesu ra. Ua tuu atura raua i to raua ahu i nia iho i te maiaa asini e ta ˈna fanauˈa ra, e ua parahi ihora o Iesu i nia iho i te pinia.

A haere ai o Iesu i Ierusalema ra, ua rahi noa ˈtura te nahoa taata. E rave rahi mau taata tei hohora i to ratou ahu i nia i te eˈatia, ua ooti atura te tahi pae i te amaa rii raau, vauvau atura i raro. Ua umere ihora ratou: ‘Ia ora na te Arii i te haerea mai ma te iˈoa o Iehova ra!’ “Ei hau to te raˈi, e te haamaitai i te vahi teitei.”

Ua huru ê roa ˈˈera vetahi mau Pharisea no roto i te tiaa rahi i teie mau parau e ua amuamu aˈera i te na ôraa ˈtu ia Iesu e: “E te orometua, e aˈo aˈe na oe i to mau pǐpǐ nei.” Ua pahono aturâ Iesu e: “Teie ta ˈu parau ia outou, ia mamû noa ratou nei, ua pii noa mai ïa te mau ofai nei.”

A fatata ˈtu ai o Iesu ia Ierusalema, ua hiˈo atura oia i te oire e ua haamata ˈtura i te oto ia ˈna, na ô atura: “Ahiri oe i ite na i teie nei i to oe nei anotau, i te parau e ora ˈi oe na! i teie nei râ, ua moe ê ïa parau e ore to mata e ite.” No to ˈna opua-maite-raa e ore e auraro, e tia ia Ierusalema ia aufau i te hoo, mai ta Iesu i faaite atea mai e:

“Te fatata maira hoi te tau e haaatihia ˈi oe e to mau enemi [to Roma i raro aˈe i te tenerara Titus] i te aua, a haapuni ai ia oe e ati noa ˈˈe, a tapea ˈi ia oe i roto. E e huri hoi ia oe i raro roa i te repo, e to tamarii atoa i roto ia oe na; e e ore roa te hoê ofai i roto ia oe na e vaiihohia i nia iho i te tahi.” Ua tupu te haamouraa o Ierusalema i faaite-atea-hia mai e Iesu e 37 matahiti i muri aˈe, i te matahiti 70 o to tatou nei tau.

Tau hebedoma na mua ˈtu, e rave rahi feia o te tiaa rahi o tei ite ia Iesu i te faatiaraa mai ia Lazaro. Inaha, te faaite noa nei ratou i te tahi feia i te parau no teie semeio. No reira, i to Iesu tomoraa ˈtu i Ierusalema, ua aueue ihora te oire atoa ra. E te taata atoa i te uiraa e: “O vai teie?” Ua parau noa ˈtura teie tiaa rahi e: “O Iesu teie, o te Peropheta o Nazareta i Galilea ra.” I to ratou iteraa i te ohipa e tupu ra, ua oto aˈera te mau Pharisea no te mea aita ratou e manuïa ra, ua parau ihora ratou ratou iho: “Inaha, ua hope te rahi atoa i te pee ia ˈna.”

Mai ta ˈna i matau ia haere mai oia i Ierusalema, ua haere atura o Iesu e haapii i te hiero. Ua haere maira te matapo e te pirioi ia ˈna ra e ua faaora ˈtura oia ia ratou! I to te mau tahuˈa rahi e te mau papai parau iteraa i te mau ohipa faahiahia mau ta Iesu e rave ra e i to ratou faarooraa ˈtu i te mau tamarii i roto i te hiero i te piiraa e: “Hosani te Tamaiti a Davida”, ua riri roa ˈˈera ratou. “Te ite na oe i ta ratou e parau nei?” o ta ratou ïa i patoi.

Ua pahono atura Iesu e: “E; aitâ outou i taio, Ua noaa ia oe te haamaitai no roto i te vaha o te tamarii rii e te aiû rii?”

Ua haapii noa ˈtura Iesu e ua hiˈo atoa ˈtura i te mau mea atoa i roto i te hiero. Ua maoro roa ˈˈe. No reira, faarue atura oia e ta ˈna mau pǐpǐ e 12 e ua haere atura e 3 kilometera paha no te hoˈi atu i Betania. Ua faaea ˈtura oia i te po sabati i reira, i te fare iho â paha o to ˈna hoa o Lazaro. Mataio 21:1-11, 14-17; Mareko 11:1-11; Luka 19:29-44; Ioane 12:12-19; Zekaria 9:9.

▪ Afea râ e mea nafea to Iesu tomoraa ˈtu i roto ia Ierusalema ei Arii?

▪ Eaha te faufaaraa ia faahanahana te tiaa rahi ia Iesu?

▪ Eaha te huru o Iesu i to ˈna hiˈoraa ˈtu ia Ierusalema e eaha te parau tohu o ta ˈna i faahiti?

▪ Eaha te ohipa i tupu i to Iesu haereraa ˈtu i te hiero?