Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua aroha oia i te feia e mauiui ra

Ua aroha oia i te feia e mauiui ra

Pene 57

Ua aroha oia i te feia e mauiui ra

I MURI aˈe i to ˈna faaiteraa i te mau peu tutuu a te mau Pharisea miimii, ua haere ê atura o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ. Te haamanaˈo ra tatou e, na mua rii noa ˈtu, aita oia i nehenehe e haere ê e o ratou no te faafaaea rii, no te mea ua roohia ratou e te feia rahi. I teie nei râ, te aratai ra oia ia ratou i roto i te mau fenua no Turia e Sidona, tau kilometera i te atearaa i te pae apatoerau. E au ra e tera anaˈe te tere o ta ˈna e rave e ta ˈna mau pǐpǐ i rapae au i te mau otia o Iseraela.

I muri aˈe i to ratou iteraa i te hoê fare no te faafaaea, ua parau aˈera o Iesu e eita oia e hinaaro e ia itehia e teihea ratou. Tera râ, i roto atoa i taua fenua e ere no Iseraela ra, eita oia e nehenehe e faaea ma te ite-ore-hia. Ua ite aˈera te hoê vahine Heleni ia ˈna, ua fanauhia oia i taua vahi ra, i Phenicia-Suria, e ua ani ihora ia ˈna e: “E te Fatu, e te Tamaiti a Davida, e aroha mai oe ia ˈu; ua rahi roa te pohe o tau tamahine i te hoê demoni.” Tera râ, aita o Iesu i pahono noa ˈtu ia ˈna.

I muri aˈe i te tahi taime, ua parau aˈera te mau pǐpǐ ia Iesu e: “A tuu atu ia ˈna ia haere na, te pii noa maira oia i muri iho ia tatou.” Ma te faataa i to ˈna vai-muhu-ore-noa-raa i mua i teie vahine, ua parau aˈera o Iesu e: “Aita vau i tonohia mai i ǒ na maori râ i te mau mamoe anaˈe i moe i te utuafare ra o Iseraela.”

Aita râ te vahine i faaea. Ua haafatata maira oia ia Iesu ra, tahopu maira ia ˈna e ua taparu maira ia ˈna ma te parau e: “E te Fatu ê! e turu mai oe ia ˈu.”

Ua putapû roa paha o Iesu i teie taparuraa haavare ore! Tera râ, ua haapapu faahou oia e, ta ˈna hopoia matamua, o te taviniraa ïa ia Iseraela, te nunaa o te Atua. Peneiaˈe no te tamata i te faaroo o taua vahine ra, ua faahiti oia i te hoê manaˈo faateitei ta te mau ati Iuda e faaite ra i te mau taata ěê, ma te parau e: “E mea au ore ia rave i te maa a te tamarii ra a titiri atu ai na te [fanauˈa] urî.”

Ua faaite paha te huru o to ˈna reo e o to ˈna hohoˈa mata i to ˈna aroha no te feia e ere i te ati Iuda. Ua tamǎrû atoa oia i te faaauraa i rotopu i te mau Etene e te mau urî ma te parauraa no ratou mai te mau “fanauˈa urî.” Maoti i te inoino, ua rave aˈera te vahine i te faahitiraa parau a Iesu no nia i te manaˈo faateitei o te mau ati Iuda ma te parauraa ˈtu ia ˈna ma te haehaa e: “Oia mau, e te Fatu, te amu nei râ te [fanauˈa] urî i te huˈa rii maa i mairi no nia i te amuraa a to ratou ra mau fatu.”

Ua pahono atura o Iesu ia ˈna e: “E teie nei vahine e! e faaroo rahi to oe: o ta oe i hinaaro na, ia na reirahia oe.” E ua tupu aˈera te reira! I to ˈna hoˈiraa ˈtu i to ˈna fare, ua ite aˈera oia i ta ˈna tamahine tei tarava i nia i to ˈna roi, e ua ora roa hoi oia.

Mai te pae tahatai o Sidona, ua haere ihora o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ na roto i te fenua no te tapae i te vahi teitei o Ioridana, peneiaˈe paha ua nehenehe ratou e hahaere na roto, na nia ˈtu i te Miti o Galilea. I muri aˈe, ua haere ihora ratou i te fenua o te Dekapoli, i te pae hitia o te râ. I reira, haere atura ratou i nia i te hoê mouˈa, ua itehia râ ratou e te feia rahi e ua hopoi maira ratou ia Iesu ra i te mau pirioi, te feia paruparu, te mau matapo, te mau vava e e rave rahi atoa mau hapepa e te feia maˈi. Ua tuuhia aˈera ratou i to ˈna pae avae, e ua faaora aˈera oia ia ratou. Ua maere ihora te mau taata, no te mea ua paraparau aˈera te feia vava, ua haere te feia pirioi e ua ite te mau matapo, e ua haamaitai atura ratou i te Atua o Iseraela.

Ua haapao taa ê o Iesu i te hoê taata tariˈa turi o te paraparau ra ma te fifi. E huru ê te feia tariˈa turi, i roto iho â râ i te hoê nahoa taata. No to ˈna paha iteraa e ua putapû taua taata ra, ua faaite aˈera Iesu i te aroha ma te rave-taa-ê-raa ia ˈna. A faaea ˈi o ˈna anaˈe e taua taata ra, ua faaite aˈera oia ia ˈna e eaha ta ˈna e rave no ˈna. Ua tuu ihora i to ˈna rimarima i roto i to ˈna tariˈa e, i muri aˈe i to ˈna tutuharaa, ua faatiaia aˈera oia i to ˈna arero. I muri aˈe, ma te hiˈo i nia i te raˈi, autâ ihora oia e parau aˈera e: “Ia amaha.” I taua taime ra iho â, ua nehenehe aˈera te taata e faaroo e ua paraparau maitai ihora oia.

I muri aˈe i to ratou iteraa ia Iesu i te faatupuraa i taua mau faaoraraa paatoa ra, ua faaite ihora te feia rahi i to ratou mauruuru ma te parau e: “E mea tia roa te mau mea atoa ta ˈna e rave nei, te faaroo nei te turi e te parau nei te vava ia ˈna.” Mataio 15:21-31; Mareko 7:24-37.

▪ No te aha aita o Iesu i faaora oioi i te tamarii a te vahine Heleni?

▪ I muri iho, i hea to Iesu afairaa i ta ˈna mau pǐpǐ?

▪ Nafea to Iesu faaiteraa i te aroha i te taata tariˈa turi e paraparau ra ma te fifi?