Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua aroha oia i te hoê lepera

Ua aroha oia i te hoê lepera

Pene 25

Ua aroha oia i te hoê lepera

A HAERE ai o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ e maha na te mau oire no Galilea, ua parare roa te parau no te mau ohipa faahiahia o ta ˈna e rave ra na roto i te mataeinaa taatoa. Ua tae roa ˈtu te parau no ta ˈna mau ohipa i te hoê oire tei reira te hoê taata tei roohia i te lepera. Te haapapu ra te taote ra o Luka e “ua ati [oia] i te lepera.” Ia naeahia teie huru faito, e amu rii mǎrû noa taua maˈi riaria mau ra i te mau tuhaa taa ê o te tino. Mea aroha roa ïa taua lepera nei.

Ia tae mai Iesu i roto i te oire, ua haafatata maira te lepera ia ˈna. Ia au i te Ture a te Atua, e tia i te hoê lepera ia pii i te taata e, “Ua viivii, ua viivii!” ia ore ratou ia tapiri roa mai e ia peehia i te maˈi. Ua tipapa ihora te lepera i raro e ua taparu atura ia Iesu: “E te Fatu, ia tia ia oe ra, e mâ vau ia oe.”

E faaroo rahi to teie taata ia Iesu! No to ˈna maˈi, mea aroha roa ia hiˈo atu ia ˈna! E nafea râ ïa Iesu? Ahiri e o outou aˈe tera, e nafea ïa outou? No to ˈna aroha, ua faatoro atura o Iesu i to ˈna rima e ua tapea ˈtura ia ˈna, e ua na ô atura: “Ua tia ia ˈu, ia mâ oe.” E i reira iho, ua ora roa ˈtura to ˈna lepera.

Te hinaaro ra anei outou ei arii no outou i te hoê taata aroha mau mai teie te huru? Na roto i to ˈna huru i nia i taua lepera ra, ua haapapu o Iesu e, i roto i te faatereraa o to ˈna Basileia, e tupu teie parau tohu a te Bibilia: “E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra.” Oia mau, e faatupu Iesu i reira i te mea faufaa roa no ˈna, oia hoi: tauturu i te taatoaraa o te feia tei roohia i te ati ra.

Na mua ˈˈe i to ˈna faaoraraa i teie lepera, ua putapû roa atoa te taata i te taviniraa a Iesu. Ei faatupuraa i te parau tohu a Isaia, ua faaue atura o Iesu i te taata i faaorahia e: “Eiaha roa e faˈi i te taata.” E ua parau atura oia ia ˈna e: “E haere râ e faaite ia oe iho i te tahuˈa ra, e e hopoi atu no te tamâraa ia oe i tei haapaohia e Mose, ei faaite atu i te taata.”

Teie râ, no to ˈna oaoa rahi, aita teie taata e nehenehe e ore e faˈi i teie semeio. Ua haere atura oia e ua faaite i teie parau na te mau vahi atoa, e eita e ore e ua faatupu te reira i te anaanatae e ua huti atoa i te ara-maite-raa o te taata ta Iesu e ore e farerei roa ˈtu i roto i te oire. Ua faaea hoi o Iesu i te mau vahi moemoe aita e faaeahia ra e te taata, e ua haere maira te mau taata na te mau vahi atoa no te faaroo ia ˈna e ia faaorahia to ratou mau maˈi. Luka 5:12-16; Mareko 1:40-45; Mataio 8:2-4; Levitiko 13:45; 14:10-13; Salamo 72:13; Isaia 42:1, 2.

▪ Eaha ta te maˈi lepera e faatupu, e eaha te faaararaa te tia i te hoê lepera ia horoa?

▪ Eaha ta te hoê lepera i taparu atu ia Iesu, e eaha ta te pahonoraa a Iesu e faaite maira?

▪ Mea nafea te taata i faaorahia i te oreraa e faaroo i te parau a Iesu, e eaha te mau faahopearaa?