Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua haavarehia e ua haruhia

Ua haavarehia e ua haruhia

Pene 118

Ua haavarehia e ua haruhia

UA MAIRI te tuiraa po i aratai mai ai o Iuda i te hoê tiaa rahi faehau, e oia atoa te mau tahuˈa rarahi, te mau Pharisea, e te tahi atu feia, i te ô i Getesemane. Ua farii te mau tahuˈa i te aufau e 30 moni ario ia tuu atu o Iuda ia Iesu ia ratou ra.

Tau taime na mua ˈtu, ua hurihia o Iuda i rapae i te amuraa maa o te oroa Pasa, e mai reira mai, ua haere roa ˈtu paha oia e farerei i te mau tahuˈa rarahi. I reira iho, ua haaputuputu aˈera ratou i ta ratou feia toroa, e te tahi pǔpǔ faehau. Ua aratai paha na mua o Iuda ia ratou i te vahi i reira to Iesu e ta ˈna mau aposetolo faatupuraa i te oroa Pasa. I to ratou iteraa e ua reva ratou, ua apee atura te tiaa rahi taata e te mauhaa, te lamepa e te mori i nia i te rima, i rapaeau ia Ierusalema e ua haere atura na roto i te Peho no Kiderona.

A aratai ai o Iuda i teie feia apee i nia i te Mouˈa i Oliveta, ua papu maitai ia ˈna e tei reira o Iesu. I te hebedoma i mairi aˈenei, a tere ai o Iesu e te mau aposetolo i rotopu ia Betania e ia Ierusalema, ua tapea pinepine ratou i te ô i Getesemane no te faafaaea rii e no te tauaparau. I teie nei râ, i te mea tei roto o Iesu i te poiri i rotopu i te mau tumu olive, nafea ïa te mau faehau e ite ai e o ˈna tera? Aita paha ratou i ite aˈenei ia ˈna na mua ˈtu. No reira, ua horoa ˈtura o Iuda i te tahi tapao i te na ôraa e: “O te taata ta ˈu e hôˈi ra, oia ïa, o te haru ïa.”

Ua aratai atura o Iuda i te nahoa taata i roto i te ô, ua ite ihora ia Iesu e ta ˈna mau aposetolo e ua haere tia ˈtura ia ˈna ra. “E Rabi, ia ora na!” o ta ˈna ïa i parau atu ma te hôˈi ia ˈna.

Ua pahono atura Iesu: “E hoa, i haere mai oe i te aha?” I reira, ma te pahono i ta ˈna iho uiraa, ua parau atura oia e: “E Iuda, e haavare mai oe i te Tamaiti a te taata nei i te hôˈi?” Aita râ o ˈna i tâuˈa faahou atu i taua taata haavare ra! Ua tia ˈtura oia i roto i te mori o te mau rǎmǎ e ama noa ra e te mau lamepa e ua ani atura: “O vai ta outou e imi na?”

“O Iesu o Nazareta ra,” o te pahonoraa ïa i horoahia mai.

“O vau nei hoi ïa,” o ta Iesu ïa i pahono atu ma te ore e mǎtaˈu i te tia ˈtu i mua ia ratou paatoa. Ua hitimaue aˈera ratou i to ˈna itoito e no to ratou taa ore i te ohipa e tupu, ua otohe aˈera te mau taata e ua mairi ihora i raro i te repo.

“Ua parau atu hoi au ia outou e, o vei nei hoi ïa,” o ta Iesu ïa i parau faahou atu ma te hau. “Te imi nei outou ia ˈu ra, e tuu atu ia ratou nei ia haere na.” Maa taime iti na mua ˈtu, i roto i te piha teitei, ua parau atu o Iesu i to ˈna Metua na roto i te pure e ua haapao oia i ta ˈna mau aposetolo taiva ore ra e aita hoê i moe “maoti anaˈe te tamaiti o te pohe ra.” No reira, ia tupu ta ˈna parau ra, ua ani atura oia ia tuuhia ta ˈna mau pǐpǐ ia haere ratou.

A hoˈi mai ai to ratou hiroa, ua tia maira te mau faehau, e ua ruuruu aˈera ia Iesu, e inaha, ua taa ˈtura i te mau aposetolo i te ohipa e tupu. Ua ani atura ratou: “E te Fatu, e tairi anei matou i te ˈoˈe?” Aita i taeahia ia Iesu i te pahono atu, ua iriti maira o Petero i te hoê o na ˈoˈe ta te mau aposetolo i rave mai, e ua tairi ihora ia Malako, te tavini o te tahuˈa rahi. Aita râ o Petero i manuïa i te tairi i te upoo o te tavini, o to ˈna râ tariˈa atau tei motu.

Ua parau maira o Iesu e: “Atira na.” Ua faatiaia ˈtura oia i te tariˈa o Malako, e ora ˈtura. I reira, ua faahiti aˈera oia i te hoê haapiiraa faufaa roa, i to ˈna faaueraa ˈtu ia Petero e: “A oomo i to ˈoˈe roto i te vehî; o te rave hoi i te ˈoˈe ra, e pohe ïa i te ˈoˈe. Aita oe i manaˈo e, e tia noa ia ˈu ia tau i tau Metua i teie nei; e na ˈna e horoa mai i te melahi e ia ahuru noa ˈtu te legeona e ia piti tiahapa e ia rahi atu â?”

Ua ite ê na o Iesu e e haruhia oia, no reira oia i parau ai e: “Eaha ihora râ e tupu ai te parau i papaihia ra i reira, o tei parau ra e, ia tupu teie nei mau mea e tia ˈi?” E ua parau faahou atura oia e: “Eiaha vau e inu i te aˈua a te Metua i ho mai na ˈu ra?” Ua farii taatoa oia i te hinaaro o te Atua ia ˈna ra!

Ua fariu atura o Iesu i nia i te tiaa taata. Ua ani atura: “E haere mai hoi outou ma te ˈoˈe e te raau e rave ia ˈu, mai te mea e, e eiâ? E tia vau i roto ia outou i te mau mahana atoa, i te haapiiraa i roto i te hiero ra, e aore outou i rave mai ia ˈu. Ia tia râ te parau a te mau peropheta i papaihia ra i tupu ai teie.”

I reira iho, ua haru maira te pǔpǔ faehau e te raatira o te nuu e te feia toroa a te mau ati Iuda e ua ruuruu ihora ia ˈna. I to ratou iteraa i te reira, ua faarue aˈera te mau aposetolo ia Iesu e ua horo atura. Ua faaea mairâ te hoê taurearea—te pǐpǐ o Mareko paha—i rotopu i te tiaa taata. Peneiaˈe paha, tei roto atoa oia i te fare i reira to Iesu faatupuraa i te oroa Pasa e i muri iho, ua apee atoa ˈtura oia i te nahoa taata i reira. I teie nei râ, ua itehia o ˈna, e ua tamatahia i te haru ia ˈna. Ua faarue maira o ˈna i to ˈna ahu vavai e ua horo atura. Mataio 26:47-56; Mareko 14:43-52; Luka 22:47-53; Ioane 17:12; 18:3-12.

▪ No te aha o Iuda i papu ai e e farerei oia ia Iesu i roto i te ô i Getesemane?

▪ Mea nafea to Iesu faaiteraa e te peapea ra oia no ta ˈna mau aposetolo?

▪ Eaha ta Petero i rave no te paruru atu ia Iesu, eaha râ ta Iesu i parau atu ia Petero?

▪ Mea nafea to Iesu faaiteraa e ua farii taatoa oia i te hinaaro o to ˈna Metua no ˈna ra?

▪ I to te mau aposetolo faarueraa ia Iesu, o vai tei faaea mai, e eaha tei tupu i nia ia ˈna?