Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua haere faahou atu o ˈna i te hiero

Ua haere faahou atu o ˈna i te hiero

Pene 103

Ua haere faahou atu o ˈna i te hiero

A TORU atura po to Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ faaearaa i Betania mai to ratou taeraa mai mai Ieriko mai. I teie monire 10 no Nisana i te aahiata roa, tei nia ê na ratou i te purumu e haere tia ˈtura i Ierusalema. Ua poia roa o Iesu. Ite atura o ˈna i te hoê tumu suke e to ˈna rauere, haere atura o ˈna no te hiˈo e e maa anei to nia iho.

Mea oioi roa te mau rauere o teie tumu inaha eita te tau o te suke e haamata na mua ˈˈe i te avaˈe tiunu e tei te hopea mati noâ hoi tatou. Teie râ, ua manaˈo paha o Iesu e i te mea e ua oioi te mau rauere, ua oioi atoa ïa te maa. Aita râ e maa. Ua horoa mai te mau rauere i te hoê hohoˈa hape o te tumu raau. No reira, ua katara ˈtura Iesu i te tumu raau i te na ôraa e: “Eiaha roa ei taata e amu faahou i te maa no nia ia oe i teie nei.” E itehia te mau faahopearaa o te ohipa a Iesu e to ˈna auraa i te poipoi aˈe.

E tae roa ˈˈera o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i Ierusalema. Ua haere atura oia i te hiero, o ta ˈna i haere mai e hiˈopoa i te avatea o te mahana na mua ˈtu. I teie nei râ mahana, ua rave oia i te tahi ohipa mai ta ˈna i rave e toru matahiti na mua ˈtu i to ˈna haereraa mai no te oroa Pasa i te matahiti 30 ra. Ua tiahi atura Iesu i te feia e hoo atu e te feia e hoo mai i te hiero i rapae e ua faatiopa ˈtura i te mau iri a te feia hoo moni e te mau parahiraa o te feia hoo mairao ra. Aita roa oia i vaiiho i te taata ia hopoi i te hoê farii taoˈa na roto i te hiero.

Ma te faahapa i te feia hoo moni e hoo animala i roto i te hiero, ua na ô atura oia e: “E ere anei ua papaihia, E parauhia to ˈu nei fare e fare pureraa no te mau fenua atoa, riro noa iho nei râ ia outou ei ana eiâ.” E feia eiâ ratou no te mea te titau ra ratou i te moni rahi i te feia aita ˈtu ta ratou e ravea maoti râ te hooraa mai i ta ratou mau animala e hinaarohia no te tusia. Ua faariro ïa Iesu i teie mau ohipa hooraa taoˈa ei ohipa taviriraa taata aore ra ei eiâraa.

I to te mau tahuˈa rahi, te mau papai parau e te feia rahi o te nunaa faarooraa i te ohipa o ta Iesu i rave, ua imi faahou atura ratou i te ravea no te haapohe ia ˈna. Ua faaite faahou ratou i reira e aita ratou e hinaaro ra e taui. Aita râ ratou i ite e nafea râ ratou e taparahi ai ia Iesu, no te mea te haaati noa ra te mau taata atoa ia ˈna no te faaroo i ta ˈna parau.

Taa ê atu i te mau ati Iuda mau, ua haere atoa mai vetahi feia no te nunaa Etene i te oroa Pasa. E feia ratou o tei pee i te faaroo ati Iuda. I teie nei, te tapiri atura vetahi feia Heleni, eita e ore e feia tei farii i te faaroo ati iuda, ia Philipa e ua ani aˈera e ia ite ratou ia Iesu. Haere atura o Philipi ia Anederea ra no te ani paha e e tano anei teie huru farereiraa. E au ra e tei te hiero noâ o Iesu, i reira te mau Heleni e nehenehe ai e ite ia ˈna.

Ua ite o Iesu e tau mahana noa te toe ra hou oia e pohe ai, no reira, ua faahohoˈa aˈera oia i to ˈna tiaraa ma te nehenehe mau i te na ôraa e: “Ua tae i te hora e haamaitaihia ˈi te Tamaiti a te taata nei. Amene, amene, e parau atu vau ia outou, Ia tuuhia te hoê huero sitona i raro i te repo ia ore râ ia pohe ra, ua vaiiho hoê noa ïa, ia pohe râ, rahi roa ˈtura ïa te hotu.”

Mea haihai roa te hoê huero sitona. Teie râ, eaha te ohipa e tupu ia tanuhia oia i roto i te repo e “ia pohe ra”, ma te faahope i to ˈna oraraa ei huero? E oteo ïa oia e i to ˈna ra tau, e tupu roa mai oia e horoa mai ai e rave rahi mau hotu sitona. Oia atoa, e taata tia noa o Iesu. Teie râ, ia pohe anaˈe oia ma te haapao maitai i te Atua, e riro mai ïa oia ei ravea e noaa ai te ora mure ore i te feia haapao maitai hoê â to ratou hinaaro e haapae ia ratou iho e to ˈna ra. No reira o Iesu i parau ai e: “O te nounou i to ˈna ora ua ere ïa i te ora, e te ore e hinaaro i to ˈna ora i teie nei ao, ei ora mure ore ïa to ˈna i te ao a muri nei.”

Aita noa o Iesu e manaˈo noa ra ia ˈna iho inaha, te na ô ra oia i muri iho e: “O te taata i hinaaro ei tavini no ˈu ra, a pee mai ïa ia ˈu, e te vahi ta ˈu e parahi ra, ei reira atoa ïa tau tavini; e ia tavini mai te taata ia ˈu ra, na tau Metua ïa e utua mai ia ˈna.” Auê ïa haamaitairaa faahiahia mau no te peeraa ˈtu ia Iesu e te riroraa ei tavini no ˈna! O te haamaitairaa ïa o te toroa hanahana ta te Metua e horoa mai no te apiti atu i te Mesia i roto i te Basileia.

Ma te feruri i te mauiui rahi e te pohe ino mau e tiai maira ia ˈna, ua parau faahou o Iesu e: “Ua horuhoru roa tau varua i teie nei, e e nahea vau? e na ô anei? E tau Metua, e faaora ia ˈu i teie nei hora.” Ahiri pai e e nehenehe ta ˈna e ape i te mea e tiai maira ia ˈna! Aita râ, inaha, ua na ô atura oia: “I haere mai ai râ vau no teie nei hora.” Ua farii o Iesu i te faanahoraa taatoa a te Atua, e tae noa ˈtu i to ˈna iho pohe tusia. Mataio 21:12, 13, 18, 19; Mareko 11:12-18; Luka 19:45-48; Ioane 12:20-27.

▪ No te aha o Iesu i manaˈo ai e te vai ra te maa suke noa ˈtu e aitâ i taeahia ˈtura te tau?

▪ No te aha o Iesu i parau ai e e feia “eiâ” te feia e hoo ra i roto i te hiero?

▪ I roto i teihea auraa o Iesu i riro ai mai te hoê huero sitona o tei pohe?

▪ Eaha te huru o Iesu i mua i te mauiui e te pohe e tiai maira ia ˈna?