Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua haruhia oia e ua afaihia

Ua haruhia oia e ua afaihia

Pene 124

Ua haruhia oia e ua afaihia

I TO Pilato, tei putapû roa i te tura aueue ore o Iesu tei haamauiuihia, tamataraa i te tuu ia ˈna, ua riri roa ˈˈera te mau tahuˈa rahi. Ua titau mau â ratou ia ore te hoê noa ˈˈe mea e haafifi i ta ratou opuaraa ino. No reira, ua tuô faahou ratou e: ‘A rî ia ˈna i nia i te pou! a rî atu!’

Ua pahono atura o Pilato e: “O outou iho te rave e [rî] atu ia ˈna [i nia i te pou].” (Taa ê atu i te parau o ta ratou i faahiti na mua ˈtu, e mana to te mau ati Iuda no te haapohe i te feia ohipa ino no te tahi mau hapa ino mau i te pae faaroo.) E, no te paeraa paha o te taime, ua faˈi faahou o Pilato e aita ta Iesu e hara ma te parau e: “Aore hoi au i ite i to ˈna ino.”

I to te mau ati Iuda iteraa e aita ta ratou mau pariraa i te pae politita i manuïa, ua faahiti faahou aˈera ratou i te faahaparaa i te pae faaroo oia hoi te parau faaino o ta ratou i faahiti na tau hora na mua ˈtu i to Iesu haavaraahia i mua i te Sunederi. Ua parau atura ratou: “E ture ta matou, e e pohe oia i taua ture ra, oia i parau e, E Tamaiti oia na te Atua.”

A tahi ra o Pilato e faaroo ai i teie pariraa, e ua rahi faahou atu to ˈna mǎtaˈu. I teie nei, te taa ra ia ˈna e e ere o Iesu mai te tahi atu taata, mai ta te moemoeâ a ta ˈna vahine e te huru paari taa ê mau o Iesu, e faaite ra. Teie râ, “E Tamaiti oia na te Atua”? Ua ite o Pilato e no Galilea o Iesu. Teie râ, ua ora anei oia i te tahi vahi na mua ˈtu? Ma te faahoˈi faahou ia Iesu i roto i te aorai, ua ani atura o Pilato e: “Nohea oe na?”

Aore râ Iesu i parau mai ia ˈna. Na mua ˈtu, ua parau atu oia ia Pilato e e arii oia, e ere râ to ˈna Basileia no teie nei ao. E ere ïa i te mea faufaa ia faarahi faahou i te parau. Teie râ, ua inoino roa o Pilato i te mea e aita o ˈna i pahono mai, e ua na ô atu o ˈna ia Iesu ma te riri rahi e: “Eita oe e parau mai ia ˈu? aita oe i ite e tei ia ˈu te [rîraa] ia oe [i nia i te pou], e tei ia ˈu hoi te tuu ia oe?”

“Aita roa o oe mana ia rave mai ia ˈu ahiri aore i horoahia mai to oe mana no nia maira,” o ta Iesu ïa i pahono atu ma te faatura. Te parau ra oia i ǒ nei no te mana ta te Atua i horoa mai na te mau faatere taata nei ia haapao ratou i te mau ohipa no te fenua nei. Te na ô faahou ra o Iesu e: “E teie nei, o tei tuu atu ia ˈu ia oe na, o ta ˈna te hara rahi.” Oia mau, e hopoia teimaha roa ˈˈe ta te tahuˈa rahi o Kaiapha e to ˈna mau apee e o Iuda Isakariota, i ta Pilato no te hamani-ino-raa tia ore tei ravehia i nia ia Iesu.

No te mea e ua hau atu to ˈna maere ia Iesu e ua mǎtaˈu oia e no ǒ mai iho â o Iesu i te Atua, ua tamata faahou o Pilato i te tuu ia ˈna. Ua patoi râ te mau ati Iuda ia Pilato. Ua tapiti faahou ratou i ta ratou pariraa politita, e ma te haavarevare, ua faahiti aˈera ratou i teie parau haamǎtaˈuraa: “I tuu oe i tena na taata, e ere oe i to Kaisara; o tei parau e oia iho te arii ra, ua faaino ïa ia Kaisara.”

Noa ˈtu te mau faahopearaa riaria mau, ua aratai faahou atura o Pilato ia Iesu i rapae. Ua parau faahou aˈera oia e: “A hiˈo mai na i to outou Arii!”

“E faarue atu! e faarue atu i tena! e [rî] atu [i nia i te pou]!”

“E [rî] atu hoi au i to outou Arii [i nia i te pou]?” o ta Pilato ïa i ani ma te hepohepo rahi.

Mea riri roa na te mau ati Iuda te faatereraa roma. Oia mau, ua vahavaha roa ratou i te hau Roma! Teie râ, ma te haavare rahi, ua parau atura te mau tahuˈa rahi: “Aita o matou Arii, maori râ o Kaisara anaˈe ra.”

Ma te mǎtaˈu no to ˈna tiaraa politita e to ˈna roo, ua farii atura o Pilato i te pae hopea i te mau titauraa tuutuu ore a te mau ati Iuda. Ua tuu atura oia ia Iesu ia ratou ra. Ua tatara maira te mau faehau i te ahu vareau i nia ia Iesu e ua tuu atura i to ˈna iho ahu. A afaihia ˈi o Iesu ia rîhia oia i nia i te pou, ua faahepohia ˈtura oia ia amo i to ˈna iho pou haamauiuiraa.

I teie nei, ua tae i te afaraa o te poipoi mahana pae 14 no nisana; fatata roa paha te hora ahuru ma piti. Ua ara o Iesu mai te aahiata o te mahana maha mai â, e ua faaoromai oia i te mau huru tupuraa mauiui mau te tahi i muri aˈe i te tahi. No reira, te taa ra ïa ia tatou e te paruparu ra oia i raro aˈe i te teiaha o te pou. No reira, ua ravehia mai te hoê taata na reira, o Simona no Kurene i Afirika, no te amo i to ˈna pou. A haere noa ˈi ratou, e rave rahi mau taata, e oia atoa te mau vahine, o tei apee mai, ma te oto e te taˈi rahi.

Ua fariu atura Iesu i nia i te mau vahine, na ô atura: “E te mau tamahine i Ierusalema nei, eiaha e oto ia ˈu, e oto râ ia outou iho, e ta outou mau tamarii. Inaha, te fatata maira te anotau e parauhia ˈi e, E ao to te ui, e te opu aore i fanau, e te û aore i otehia. . . . O te ravea hoi teie i te raau ota nei, eahahia ra te raau mǎrô?”

Te faahiti ra o Iesu i te raau o te nunaa ati Iuda, tei vai noa ra hoi te tahi ota ora i roto no te mea tei reira o Iesu e te vai ra te tahi pǔpǔ taata e tiaturi ra ia ˈna. Teie râ, ia tatarahia ratou mai roto mai i te nunaa, e toe noa mai ïa te hoê tumu raau pohe i te pae varua, oia mau, te faanahonahoraa a te nunaa tei mǎrô roa. Auê ïa tumu otoraa rahi ia haere anaˈe mai te mau nuu roma, ei mauhaa haava na te Atua, i te nunaa ati Iuda! Ioane 19:6-17; 18:31; Luka 23:24-31; Mataio 27:31, 32; Mareko 15:20, 21.

▪ Eaha te pariraa ia Iesu ta te mau raatira haapaoraa i faahiti i to ratou iteraa e aita te mau pariraa politita i manuïa?

▪ No te aha o Pilato i mǎtaˈu roa ˈi?

▪ O vai tei amo i te hara ino roa ˈˈe no te ohipa i roohia ia Iesu?

▪ I te pae hopea, mea nafea to te mau tahuˈa turairaa ia Pilato ia tuu mai ia Iesu ia taparahihia oia?

▪ Eaha ta Iesu i parau atu i te mau vahine e oto ra i nia ia ˈna, e eaha te auraa o ta ˈna parau no nia i te tumu raau “ota” e o tei “mǎrô” roa?