Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua hope ta ˈna taviniraa i roto i te hiero

Ua hope ta ˈna taviniraa i roto i te hiero

Pene 110

Ua hope ta ˈna taviniraa i roto i te hiero

TEIE te taime hopea e itehia ˈi o Iesu i te hiero. Oia mau, te faaoti ra oia i ta ˈna taviniraa i mua i te taata i nia i te fenua nei taa ê atu i ta ˈna haavaraa e to ˈna taparahiraahia, e tupu e toru mahana i muri iho. I teie nei, te faahapa faahou ra oia i te mau papai parau e te mau Pharisea.

A toru â taime to Iesu parauraa e: “Auê outou, e te mau papai parau e te mau Pharisea, e haavare outou!” I te taime matamua, ua faahapa oia ia ratou no te mea te tamâ ra ratou “i to rapae au i te aˈua e te umete, area o roto ra, te î na ïa i te nounou, e te parau-tia ore.” No reira oia i aˈo atu ai e: “E mata na i te tamâ i te aˈua e te umete i roto, ia mâ atoa rapae au aˈe.”

I muri iho, ua faahapa faahou oia i te mau papai parau e te mau Pharisea no to ratou viivii i roto roa e to ratou faufau ta ratou e tamata ra i te huna na roto i te huru paieti no rapaeau noa. Ua parau atura oia e: “Te au nei hoi outou i te mau vairaa tupapau i faateateahia ra, o tei nehenehe i rapae au aˈe, area o roto ra, ua î ïa i te ivi taata pohe, e te mea faufau.”

I te pae hopea, ua ite-roa-hia to ratou haavare na roto i to ratou hinaaro e patu i te mau menema no te mau peropheta e faaunauna ˈtu ai no te huti i te ara-maite-raa o te taata i nia i ta ratou iho mau ohipa aroha ra. Teie râ, ua faaite atu o Iesu e e “tamarii outou na te feia i taparahi i te mau peropheta.” Oia mau, e ati rahi to te taata e faaite tahaa noa ˈtu i to ratou haavare!

Te haere faahou ra o Iesu i mua i roto i ta ˈna mau parau faahaparaa etaeta. Ua na ô atura oia e: ‘E te mau ophi e! e te mau fanauˈa ehidena e! Eaha outou e ora ˈi i te haavaraa a te Gehena ra?’ E faa te Gehena, i reira te pehu e faaruehia ˈi i Ierusalema. No reira, te parau ra o Iesu e ia tamau noa ratou i te pee i taua haerea ino mau ra, e roohia ïa te mau papai parau e te mau Pharisea i te haamouraa mure ore.

No nia i te feia o ta ˈna e tono ei tia no ˈna ra, ua parau o Iesu e: “E taparahi ïa outou i te tahi pae, e e [patiti i nia i te pou]; e papai ïa outou i e tahi pae i roto i to outou mau sunago, e e tiavaru hoi i tera oire, i tera oire; ia parihia outou i te toto hara ore atoa i manii i te fenua nei, mai te toto o Abela parau-tia mai â, e tae roa ˈˈe i te toto o Zakaria a Barakia [parauhia o Iehoiada i roto i te Paraleipomeno 2], ta outou i taparahi i te area o te fata e te hiero ra. Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, e pari-atoa-hia teie nei ui i te reira.”

No te mea ua faahapa o Zakaria i te mau raatira no Iseraela, “ua amui aˈera ratou i ta ratou parau ia ˈna, e ua tui ihora i te ofai i te parau a te arii ra, i roto i te aumoa i te fare o Iehova.” Teie râ, mai ta Iesu e tohu ra, e faautuahia o Iseraela no te taatoaraa o te toto o te feia parau-tia i haamaniihia. Ua faautuahia ratou e 37 matahiti i muri aˈe, i te matahiti 70 o to tatou nei tau, i te taime a haamou ai te mau nuu roma ia Ierusalema e ua hau atu i te hoê mirioni ati Iuda tei pohe i reira.

I to ˈna manaˈoraa i teie huru tupuraa riaria mau ra, ua oto ihora o Iesu. “E Ierusalema e, e Ierusalema!” o ta ˈna ïa e parau faahou ra, “e rave rahi to ˈu haaputuraa i to tamarii, mai te moa e haaputu i to ˈna fanauˈa i raro aˈe i to ˈna pererau ra; aita râ i tia ia outou. E i teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.”

Ua parau faahou Iesu e: “Teie outou a ore a hiˈo mai ia ˈu, ia ite mai outou, e tae noa ˈtu i te mahana e parau ai outou e, Ia ora na oia o te haere mai ma te iˈoa o te Fatu!” E tupu taua mahana ra i te tau o te vairaa mai te Mesia ia tae mai oia i roto i to ˈna Basileia no te raˈi ra e ia ite te taata ia ˈna na roto i te mata o te faaroo.

Ua haere atura o Iesu i te hoê vahi i reira oia e ite ai i te mau vairaa o te faufaa o te hiero e te feia rahi e tuu ra i te moni i roto. Te tuu ra te feia taoˈa e rave rahi mau moni. I taua taime ra, ua haere maira te hoê vahine ivi veve roa e ua tuu ihora e piti moni iti haihai roa.

Ua pii maira Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e ua parau atura: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E rahi ta teie nei vahine ivi taoˈa ore i tuu i roto i te pueraa taoˈa nei i ta ratou atoa.” Ua uiui noa ihora ratou e nafea te reira i te tiaraa. Ua faataa ˈtura o Iesu e: “E tiahapa hoi no ta ratou taoˈa rahi ta ratou i tuu i roto, area oia ua hope roa a ˈna taoˈa rii navai ore i te tuuhia e ana i roto.” I muri aˈe i to ˈna parauraa i te reira, ua faarue aˈera Iesu i te hiero no te taime hopea.

Ma te maere i mua i te rahi e te unauna o te hiero, ua pii hua aˈera te hoê o ta ˈna mau pǐpǐ e: “E Rabi! inaha [te] huru o teie nei mau ofai e te fare i te rarahi!” Oia mau, te parauhia ra e e 11 metera te roa, e 5 metera te aano e e 3 metera te teitei o taua mau ofai ra!

“Te hiˈo na oe i teie mau fare rarahi?” o ta Iesu ïa i pahono atu. “E hope roa ïa i te hurihia i raro, e ore roa e toe te hoê ofai i nia iho i te tahi.”

I muri aˈe i to ˈna parauraa i taua mau parau nei, ua haere atura o Iesu e ta ˈna mau aposetolo na roto i te Peho no Kiderona e ua paiuma ihora i nia i te Mouˈa i Oliveta. Mai reira ˈtu, e ite atu ratou i te hiero nehenehe mau ra i raro mai. Mataio 23:25–24:3; Mareko 12:41–13:3; Luka 21:1-6; Paraleipomeno 2, 24:20-22.

▪ Eaha ta Iesu i rave i roto i to ˈna tere hopea i te hiero ra?

▪ Mea nafea te haapapuraahia te haavare o te mau papai parau e to te mau Pharisea?

▪ Eaha te auraa o te parau ra ‘te haavaraa o te Gehena’?

▪ No te aha o Iesu e parau ai e ua hau atu ta te vahine ivi i horoa i ta te feia taoˈa rahi?