Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua ora hoê ahuru lepera i te tere hopea o Iesu i Ierusalema

Ua ora hoê ahuru lepera i te tere hopea o Iesu i Ierusalema

Pene 92

Ua ora hoê ahuru lepera i te tere hopea o Iesu i Ierusalema

UA FAATAUPUPU o Iesu i te mau tamataraa a te Sunederi no te haapohe ia ˈna i to ˈna faarueraa mai ia Ierusalema no te haere atu i te oire no Epheraïma, i tau 24 kilometera i te pae apatoerau-hitia o te râ no Ierusalema. Ua parahi ihora oia i reira e ta ˈna mau pǐpǐ i te atea ê i to ˈna mau enemi.

Tera râ, te piri maira te oroa Pasa o te matahiti 33, e auˈanei e tere faahou o Iesu. Ua haere atura oia na Samaria e ua paiuma ˈtura i Galilea. O to ˈna ïa tere hopea i te reira fenua hou oia e pohe ai. I Galilea, e mea papu e ua amui atu o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te tahi atu mau taata e haere ra i Ierusalema no te faahanahana i te oroa Pasa. Ua rave ratou i te purumu e tâpû ra na roto i te mataeinaa no Perea, i te pae hitia o te râ no Ioridana.

I te omuaraa o te tere, a tomo ai o Iesu i roto i te hoê oire rii no Samaria aore ra no Galilea, ua farerei maira ia ˈna na lepera tino ahuru. E haapau rii mǎrû noa taua maˈi riaria ra i te mau tuhaa o te tino—te rimarima, te manimani avae, te tariˈa, te ihu e te utu. Ia ore hoi vetahi ê ia roohia i taua maˈi pee ra, te parau ra te Ture a te Atua no nia i te lepera e: “E te taata i pohe i te lepera ra, e pii noa oia, Ua viivii, ua viivii, . . . ma te tapoihia to ˈna taa: e taua poheraa atoa no ˈna i te lepera ra, e parauhia oia e, ua viivii oia; oia anaˈe ra i to ˈna parahiraa.”

Ua haapao na lepera tino ahuru i te mau titauraa i faahepohia e te Ture i te mau lepera e ua faaea noa ratou i te atea ê ia Iesu. Tera râ, ua pii atu ratou ia ˈna ma te reo puai e: “E te orometua, e Iesu e, e aroha mai ia matou.”

Ma te hiˈo atu ia ratou i te atea ê, ua faaue atura Iesu e: “A haere, a faaite i te mau tahuˈa ia outou.” Ua parau atu o Iesu ia ratou i te reira no te mea te faatia ra te Ture a te Atua i te mau tahuˈa ia faatiamâ i te mau lepera o tei ora i to ratou maˈi. Mea na reira ratou e faatiahia ˈi ia parahi faahou i rotopu i te feia oraora maitai.

Ua tiaturi papu na lepera tino ahuru i te mana semeio a Iesu. Noa ˈtu â ïa e aitâ ratou i faaorahia ˈtura, ua haere oioi atura ratou e farerei i te mau tahuˈa. I to ratou haerea na te eˈatia, ua haamaitaihia to ratou faaroo ia Iesu. Ua haamata ihora ratou i te ite e te ora ra to ratou maˈi!

Ua tamau noa ˈtura na lepera tooiva i to ratou haerea, area râ te ahuru, te hoê taata no Samaria, ua hoˈi maira oia e imi ia Iesu. No te aha? No to ˈna ïa mauruuru rahi i te ohipa i tupu aˈenei i nia ia ˈna. Ua haamaitai ihora oia i te Atua ma te pii hua e, i to ˈna farereiraa ia Iesu, ua tipapa ihora i raro i to ˈna avae no te haamauruuru ia ˈna.

Ei pahonoraa, ua na ô atura Iesu e: “E ere anei tino ahuru atoa i tamâhia nei? teihea iho nei râ e tooiva? Aore roa te hoê i hoˈi mai e haamaitai i te Atua maori râ o teie nei taata ê?”

E ua parau atura oia i te taata no Samaria e: “A tia, a haere i to tere, ua ora oe i to faaroo.”

Ia taio anaˈe tatou i te aamu o te faaoraraahia na lepera tino ahuru e Iesu, e tia ia tatou ia haapao maite i te haapiiraa e vai ra i roto i ta ˈna uiraa: “Teihea iho nei râ e tooiva?” Ua riro te mauruuru ore i faaitehia e na lepera e iva ra ei hapa ino mau. Mai te taata no Samaria ra, e faaite anei tatou i to tatou mauruuru no te mau mea ta te Atua e horoa maira, oia atoa te tiaturiraa papu no te oraraa mure ore i roto i te ao apî e te parau-tia a te Atua? Ioane 11:54, 55; Luka 17:11-19; Levitiko 13:16, 17, 45, 46; Apokalupo 21:3, 4.

▪ Mea nafea to Iesu faataupupuraa i te mau tamataraa no te haapohe ia ˈna?

▪ Ua tere tia ˈtu o Iesu i hea i muri iho, e eaha te vahi hopea o ta ˈna e tapae atu?

▪ No te aha te mau lepera i faaea noa ˈi i te atea ê, e eaha te tumu o Iesu i parau ai ia ratou ia haere atu e hiˈo i te mau tahuˈa?

▪ Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai mai roto mai i taua aamu ra?