Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua ora o Iesu!

Ua ora o Iesu!

Pene 128

Ua ora o Iesu!

I TO te mau vahine iteraa e aita e tino faahou i roto i te menema o Iesu, ua horo atura o Maria i Magadala e faaite ia Petero raua o Ioane. Teie râ, ua faaea noa te tahi atu mau vahine i te menema. Aita i maoro, ua fa maira te hoê melahi e ua ani maira ia ratou ia tomo mai i roto.

I reira, ua ite atura te mau vahine i te tahi atu melahi, e ua na ô maira hoê o te mau melahi e: “Eiaha orua e mǎtaˈu, ua ite hoi au e te imi nei orua ia Iesu i [rîhia] nei [i nia i te pou]. Aore oia i ǒ nei, ua tia faahou aˈenei ïa, ta ˈna i faaite atea maira. A haere mai na, a hiˈo i te vairaa o te Fatu ra. A haere oioi na orua a parau atu i ta ˈna mau pǐpǐ, e ua tia faahou oia mai te pohe mai.” Ma te mǎtaˈu e te oaoa rahi, ua horo atoa ˈtura teie mau vahine.

I roto i taua area taime ra, ua farerei o Maria ia Petero e o Ioane, e ua faaite atura oia ia raua e: “Ua hopoi-ê-hia e ratou te Fatu i te menema ra i rapae, e aore matou i ite i te vahi i vaiihohia ˈi oia e ratou ra.” I reira iho, ua horo atura na aposetolo e piti. Mea vitiviti aˈe o Ioane—mea apî aˈe hoi oia—e o ˈna tei tapae na mua ˈtu i te menema. Ua reva ê na ïa te mau vahine, no reira, aita e taata faahou i reira. Ua piˈo ihora o Ioane i roto i te menema, e ua ite atura i te ahu vehî, ua faaea noa râ oia i rapae.

Ua tae maira o Petero, aita râ o ˈna i haamarirau e ua tomo atura i roto i te menema. Ua ite ihora oia i te ahu vehî e vai noa ra i reira e te ahu i ravehia no te vehî i te upoo o Iesu. Ua tavirivirihia i te hoê vahi. Ua tomo atoa maira o Ioane i roto i te menema, e ua tiaturi atura oia i te parau a Maria. Aita râ raua toopiti atoa ra i taa e ua faatia-faahou-hia mai o Iesu, noa ˈtu e mea pinepine To ˈna parauraa mai e e tia faahou mai Oia. Ma te ahoaho, ua hoˈi atura raua i te fare, area o Maria ra, o tei hoˈi mai i te menema ra, ua faaea mai ïa oia.

I roto i taua taime ra, ua horo te tahi atu mau vahine e faaite i te mau pǐpǐ e ua faatia-faahou-hia mai o Iesu, mai ta te mau melahi i faaue mai ia raua. A horo noa ˈi raua, ua farerei maira o Iesu ia raua e ua na ô atura: “Ia ora na.” Ua tipapa ihora raua i mua i to ˈna avae, e ua tahopu atura ia ˈna. Ua na ô atura o Iesu: “Eiaha e mǎtaˈu; a haere a parau atu i tau mau taeae e haere ratou i Galilea, ei reira ratou e ite mai ai ia ˈu.”

Na mua ˈtu, a aueue ai te fenua e a fa mai ai te mau melahi, ua rurutaina te mau faehau e tiai ra i te mǎtaˈu e ua riro maira mai te taata pohe ra te huru. I te îho-faahou-raa mai to ratou hiroa, ua haere oioi atura ratou i te oire e faaite i te mau tahuˈa rahi i te ohipa i tupu. I muri aˈe i to ratou paraparauraa e te “feia paari” i rotopu i te mau ati Iuda, ua faaotihia ˈtura e tamata i te tapoˈi i teie ohipa na roto i te petaraa i te mau faehau. Ua faaue atura ratou e: “E parau outou e, Na ta ˈna iho mau pǐpǐ i tii mai e i eiâ ia ˈna i te po te taoto ra matou.”

I te mea e e nehenehe te mau faehau roma e faautuahia i te utua pohe no te mea ua varea ratou i te taoto i to ratou tiairaa, ua tǎpǔ atura te mau tahuˈa e: “E ia tae noa ˈtu teie nei parau [e ua varea outou i te taoto] i te tariˈa o te tavana ra, na matou ïa e taparu atu ia ˈna, e ora outou.” Ua rave ihora te mau faehau mai tei faauehia mai, no te mea e moni rahi tei petahia mai. No reira, ua parare roa ˈˈera te parau haavare no nia i te eiâraahia te tino o Iesu i rotopu i te mau ati Iuda.

Te oto noa ra o Maria i Magadala, tei faaea mai i te menema. Teihea roa o Iesu? Ua piˈo ihora oia no te hiˈo i roto i te menema, ite atura oia na melahi e piti ma te ahu teatea o tei fa faahou mai! Te parahi noa ra hoê i te pae upoo e te tahi i te pae avae i te vahi i reira te tino o Iesu i te taravaraa i mutaa iho. Ua ani maira raua: “Eaha oe i oto ai, e tera ra vahine?”

Ua pahono atura o Maria e: “No tau Fatu i hopoi-ê-hia e ratou nei, e aore au i ite i te vaiihoraahia e ratou ra.” Ua fariu atura oia i muri e ua ite atura i te tahi atu taata o tei ani faahou mai: “E tera ra vahine, eaha oe i oto ai?” E ua ani atoa mai oia e: “O vai ta oe e imi na?”

Ua manaˈo oia e o te taata tiai i te ô tei reira te memena, e ua na ô atura oia ia ˈna e: “E hoa, na oe oia i hopoi ê ra, e faaite mai oe i te vaiihoraahia oia e oe na, e na ˈu oia e tii atu e hopoi ê.”

Ua parau maira teie taata e: “E Maria.” I reira iho, ua taa ˈtura ia ˈna e o Iesu tera, na roto i ta ˈna huru paraparauraa mai ia ˈna. Ua pii atura oia: “E Raboni,” (oia hoi te auraa, “E te Orometua!”). E ma te oaoa rahi, ua haru ihora oia ia ˈna. Ua na ô atura râ o Iesu e: “Eiaha e tapea mai ia ˈu; aore â vau i tae i nia i tau Metua ra: e haere râ oe i tau mau taeae ra, e parau atu ia ratou e, Te haere nei au i tau Metua ra e to outou Metua ra, e i tau Atua ra e to outou Atua ra.”

Ua horo atura o Maria i te vahi i reira te mau aposetolo e te mau pǐpǐ i haaputuputu ai. Ua apiti atoa ˈtura oia i ta ˈna faatiaraa i te parau ta te tahi atu mau vahine i faaite atu no nia i to ratou iteraa ia Iesu tei faatiahia mai. Teie râ, mai ta ratou i ore i tiaturi i te mau vahine matamua, aita atoa teie mau taata i tiaturi i te parau a Maria. Mataio 28:3-15; Mareko 16:5-8; Luka 24:4-12; Ioane 20:2-18.

▪ I muri aˈe i to ratou iteraa e aita e tino faahou i roto i te menema, eaha ta Maria i Magadala i rave, e eaha te ohipa ta te tahi atu mau vahine i farerei?

▪ Eaha te huru o Petero raua o Ioane i to raua iteraa i te menema aore e tino i roto?

▪ Eaha ta te tahi atu mau vahine i ite i to ratou haereraa ˈtu e faaite i te parau no te tia-faahou-raa mai o Iesu i te mau pǐpǐ?

▪ Eaha tei roohia i nia i te faehau tiai, e eaha tei pahonohia mai i to ratou faaiteraa ˈtu i te parau i te mau tahuˈa ra?

▪ Eaha te ohipa i tupu i to Maria i Magadala faaea-noa-raa i te menema, e eaha te huru o te mau pǐpǐ i mua i te mau parau a te mau vahine?