Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua tamǎrû o ˈna i te hoê vero riaria mau

Ua tamǎrû o ˈna i te hoê vero riaria mau

Pene 44

Ua tamǎrû o ˈna i te hoê vero riaria mau

UA RAVE noa o Iesu i te ohipa i te mahana taatoa, e ua haapii atoa oia i te feia rahi roa i te pae miti e i muri iho, ua tatara ˈtu oia i te mau parabole i ta ˈna mau pǐpǐ anaˈe ra. E i te ahiahi ra, ua parau atura oia e: “E fano tatou i tera paeau.”

I te pae hitia o te râ o te Miti o Galilea, te vai ra te fenua parauhia te Dekapoli, no roto mai teie iˈoa i te mau parau heleni ra deʹka, te auraa ra e “hoê ahuru,” e poʹlis, “oire.” Ua riro te mau oire no te Dekapoli ei pu no te iho tumu heleni, noa ˈtu e e rave rahi mau ati Iuda o te noho atoa ra i reira. Tera râ, mea taotiahia te taviniraa a Iesu i taua vahi ra. I roto atoa i taua tereraa ra, mai ta tatou e ite i muri iho, ua opanihia oia ia faaea maoro i reira.

A parau ai Iesu ia ratou ia haere i te tahi paeau, ua afai atura te mau pǐpǐ ia ˈna i nia i te pahi. Aita râ to ratou tere i vai ite-ore-hia. Ua rave atoa aˈera vetahi i to ratou pahi no te apee ia ratou. E ere i te mea atea roa. Te Miti o Galilea, o te hoê noa ïa pape roto rahi, fatata e 20 kilometera i te roa e e 12 kilometera i te aano.

Ua rohirohi roa o Iesu. No reira, aita i maoro roa i muri aˈe i to ratou faarueraa, ua tarava ihora oia i muri i te pahi, tuu aˈera i te upoo i nia i te turua, e varea roa ˈtura i te taoto. E feia horo pahi aravihi te rahiraa o te mau aposetolo, o tei tâiˈa pinepine i roto i te Miti o Galilea. Na ratou ïa e faatere ra i te pahi.

Tera râ, ua fifi to ratou tere. No te anuvera veavea i nia i te pape roto e vai ra fatata e 200 metera i raro aˈe i te faito o te miti, e no te mataˈi toetoe aˈe i nia i te mau mouˈa tapiri mai, e puhi mai te mau mataˈi puai i te tahi mau taime e e faatupu taue mai i te mau vero rahi i nia i te pape roto. O te ohipa ïa i tupu i taua mahana ra. Ua fati maira te are i nia i te pahi e î roa ˈˈera, e ua fatata roa i te tomo. E te taoto noa ra hoi o Iesu!

Ua tahoê te mau taata horo pahi aravihi i to ratou puai no te faatere i te pahi. Ua faatere aˈena iho â paha ratou i te pahi i roto i te mau vero. I teie nei râ, aita ta ratou e ravea faahou. Ma te mǎtaˈu no to ratou ora, ua faaara ˈtura ratou ia Iesu. “E te Orometua, eita oe e haapao mai i to matou nei pohe?” ta ratou ïa i tuô. ‘Te tomo nei to tatou pahi! A faaora ia tatou, ua pohe tatou!’

Ua tia aˈera Iesu i nia e ua faaue atura i te mataˈi e i te miti e: “A faaea, a mania.” I taua iho taime ra, faaea ihora te mataˈi e mania ˈtura te miti. Ua parau atura Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Eaha outou i mǎtaˈu hua ˈi? eaha te mea i ore ai to outou faaroo?”

I taua mau parau ra, ua mǎtaˈu roa ˈˈera te mau pǐpǐ. E ua na ô aˈera ratou ratou iho e: ‘O vai hoi teie! E parau noa i te mataˈi nei e te are e ua faaroo mai ia ˈna.’

E mana rahi mau â to Iesu! Auê hoi i te mahanahana e ia ite e te vai ra i to tatou Arii te hoê mana i nia i te mau puai o te natura e, ia haapao anaˈe oia i te fenua i roto i te roaraa o te faatereraa a te Basileia, e faaea hau noa ïa te mau taata atoa ma te paruruhia i te mau ati natura riaria mau!

I muri aˈe i te mǎrûraa o te vero, ua tapae o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ ma te peapea ore i te pae hitia o te râ o te miti. Ua ite paha te feia i nia i te tahi atu mau pahi i te puai o te vero e ua hoˈi atura i ǒ ratou ma te peapea ore. Mareko 4:35–5:1; Mataio 8:18, 23-27; Luka 8:22-26.

▪ Eaha te Dekapoli, e teihea roa teie vahi?

▪ Eaha te mau huru tupuraa no reira te mau vero puai e tupu ai i nia i te Miti o Galilea?

▪ I te mea e aita to ratou aravihi ei feia horo pahi i faaora ia ratou, eaha ta te mau pǐpǐ i rave?