Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua tiaia oia i to ˈna ahu

Ua tiaia oia i to ˈna ahu

Pene 46

Ua tiaia oia i to ˈna ahu

UA TAE te parau apî e te hoˈi maira o Iesu mai te Dekapoli mai i Kaperenaumi, e ua haaputuputu te feia rahi i te pae miti no te farii mai ia ˈna. Mea papu roa e ua faaroo ratou e ua tamǎrû oia i te vero e ua faaora oia i te feia i uruhia i te demoni. I teie nei, i to ˈna pouraa mai i raro i te pahi, ua haaati ratou pauroa ia ˈna, ma te hinaaro oioi e ite i te ohipa e tupu i muri aˈe.

I rotopu i te feia e hinaaro rahi ra e farerei ia Iesu, te vai ra o Iaeiro, te hoê o te mau tavana o te sunago. Ua mairi ihora oia i raro i te pae avae o Iesu e taparu hua maira ia ˈna ma te parau e: “Ua fatata roa tau potii iti i te pohe, teie ta ˈu parau ia oe, e haere mai oe e tuu i to rima i nia iho ia ˈna ia ora, e ora ïa oia i reira.” Mea here taa ê mau na Iaeiro taua tamarii ra, no te mea o ta ˈna noa iho teie tamahine otahi e 12 anaˈe matahiti to ˈna.

Ua farii ihora o Iesu e, ma te apeehia mai e te feia rahi, ua haere atura oia i te fare o Iaeiro. E feruri na tatou i te arepurepu o te feia o te ite e e tupu faahou te hoê semeio. I rotopu râ ia ratou, te manaˈo noa ra te hoê vahine i te fifi rahi o to ˈna iho maˈi.

Te mauiui nei teie vahine i te pohe tapahi a 12 matahiti te maoro. Ua haere oia i tera e tera taote, e ua pau roa ta ˈna pue taoˈa i roto e rave rahi rapaauraa. Aita râ i manuïa noa ˈˈe; ua ino roa ˈtu râ to ˈna maˈi.

Mai ta outou e papu maitai ra, taa ê noa ˈtu i te paruparu rahi e roaa mai na roto i teie maˈi, e faatupu taua maˈi ra i te hepohepo e te haama. Eita iho â teie huru maˈi e paraparauhia i mua i te taata. Hau atu, i raro aˈe i te ture a Mose, mea viivii te hoê vahine mai te peu e ua zubihia oia, e e tia i te taata e tiaia noa ˈtu ia ˈna e to ˈna ahu i tafetafeta, ia hopu i te pape e ia vai viivii noa e tae noa ˈtu i te ahiahi.

Ua faaroo taua vahine ra i te parau o te tahi mau semeio a Iesu e i teie nei, tei pihai iho oia ia ˈna. No to ˈna viivii, ua tamata oia i te haere na roto i te mau taata ma te ore e faaite ia ˈna, ma te parau ia ˈna iho e: “Ua faatiaia anaˈe au i to ˈna ahu, e ora ïa vau.” I to ˈna na reiraraa, i taua iho â taime ra, ua ite aˈera oia e ua ora taua tapahi no ˈna ra i reira!

“O vai tei faatiaia mai ia ˈu nei?” Ua mǎtaˈu roa paha o ˈna i teie mau parau a Iesu! Nafea oia i nehenehe ai e ite? “E te orometua,” ta Petero ïa i parau atu, “te ite mai nei hoi oe i teie nei feia rahi i te tueveraa ˈtu ia oe, e e parau mai hoi oe e, O vai tei faatiaia mai ia ˈu?”

Ma te imi haere i taua vahine ra, ua parau atura Iesu e: “Ua faatiaia mai te hoê ia ˈu, ua ite hoi au, e e mana tei reva ˈtu na no ǒ nei atu ia ˈu nei.” Oia mau, e ere taua tiaiaraa ra mai te tahi atu, no te mea ua huti te faaoraraa i tupu i te puai o Iesu.

Ma te ite e ua itehia o ˈna, ua haere maira taua vahine ra e tipapa ihora i raro i te pae avae o Iesu, ma te mǎtaˈu e te rurutaina. I mua i te aro o te mau taata atoa, ua faaite hua maira oia i te parau mau no nia i to ˈna maˈi e no nia i te faaoraraa tei tupu iho nei i nia ia ˈna.

No to ˈna aroha i ta ˈna faaiteraa, ua tamǎrû aˈera o Iesu ia ˈna ma te here na roto i teie mau parau: “E tau tamahine, i ora oe i to faaroo; a haere ma te hau, e ma te ora i to maˈi.” Mea putapû mau ia ite e ua maiti te Atua no te faatere i te fenua, i te hoê taata tei î i te tamahanahanaraa e te aroha rahi, o te haapao i te mau taata e e mana atoa to ˈna no te tauturu ia ratou! Mataio 9:18-22; Mareko 5:21-34; Luka 8:40-48; Levitiko 15:25-27.

▪ O vai o Iaeiro, e no te aha oia i haere mai ai e hiˈo ia Iesu?

▪ Eaha te maˈi i roohia i nia i te tahi vahine, e no te aha mea fifi roa no ˈna ia haere e farerei ia Iesu no te tahi tauturu?

▪ Mea nafea taua vahine ra i te oraraa, e mea nafea to Iesu tamǎrûraa ˈtu ia ˈna?