Eaha to roto?

Tapura tumu parau

Ua tupu te hoê aimârôraa

Ua tupu te hoê aimârôraa

Pene 115

Ua tupu te hoê aimârôraa

TAU taime na mua ˈtu i te reira po, ua horoa mai o Iesu i te hoê haapiiraa nehenehe mau no nia i te haehaa i to ˈna horoiraa i te avae o ta ˈna mau aposetolo. I muri aˈe, ua haamau atura oia i te oroa Haamanaˈoraa i to ˈna pohe e fatata maira. Ua tupu ihora te hoê peapea maere mau, ia hiˈohia iho â râ te ohipa i tupu na aˈenei. Inaha, ua tatamaˈi te mau aposetolo no te ite e o vai râ tei hau aˈe i rotopu ia ratou! E ere hoi teie i te peapea apî.

A haamanaˈo na e i muri aˈe i to Iesu faahuru-ê-raahia i nia i te mouˈa, ua tatamaˈi te mau aposetolo no te faaoti e o vai tei hau aˈe i rotopu ia ratou. Hau atu, ua ani o Iakobo raua o Ioane i te mau parahiraa teitei i roto i te Basileia, e ua faatupu faahou te reira i te tahi aimârôraa i rotopu i te mau aposetolo. I teie nei, i teie po hopea oia e faaea mai ai ia ratou ra, ua peapea roa o Iesu i te iteraa ˈtu ia ratou ia tatamaˈi faahou! Eaha ta ˈna i rave?

Maoti hoi i te aˈo etaeta ˈtu i ta ˈna mau aposetolo no to ratou haerea, ua faaite faahou o Iesu i to ˈna faaoromai e ua haaferuri atura ia ratou: “Te faateitei nei te hui arii o te Etene i nia iho ia ratou, e taua feia i haavi ia ratou ra te mairihia nei ïa, o te hamani maitai. Area outou na, eita e tia ia na reira, . . . Tei hea hoi te rahi, o tei te amuraa maa ra anei, e o tei tavini? e ere anei o tei te amuraa maa?” Ua faahaamanaˈo faahou atura oia i to ˈna hiˈoraa, e ua parau atura e: “E au râ vau mai tei tavini i roto ia outou nei.”

Noa ˈtu to ratou mau hapa, ua faaea tamau te mau aposetolo i pihai iho ia Iesu i roto i to ˈna mau atiraa. No reira oia i parau atu ai e: “E mai tau Metua i haapao i te tahi basileia no ˈu ra; ua haapao atoa vau ia outou.” Ua taati teie faufaa taa ê i rotopu ia Iesu e to ˈna mau pǐpǐ haapao maitai ra, ia ratou no te amui atu i ta ˈna faatereraa arii. Te tahi tau 144 000 feia anaˈe o te maitihia i te pae hopea no te ô atu i roto i teie faufaa no te hoê Basileia.

Noa ˈtu e ua faaauhia ˈtu teie tiaturiraa faahiahia roa e apiti atu i te Mesia no te faatere i roto i te Basileia, i te mau aposetolo ra, te paruparu nei ratou i te pae varua. “I teie nei rui, e maheaitu ai outou atoa ia ˈu,” o ta Iesu ïa i parau. E, ma te parau atu ia Petero e ua pure Oia no ˈna ra, ua aˈo atura Iesu e: “E ia faafariuhia mai oe ra, a faaitoito i to mau taeae.”

Ua parau atura Iesu e: “E au mau tamarii nei, no parahirahi aˈe au i ǒ outou nei, e imi outou ia ˈu; e ta ˈu i parau atu i te ati Iuda ra e, Te vahi ta ˈu e haere nei e ore outou e tae aˈe i reira, ta ˈu ïa parau ia outou i teie nei. E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”

“E te Fatu, e haere tia oe i hea?” o ta Petero ïa i ui atu ia ˈna.

Ua pahono atura Iesu e: “I teie nei vahi ta ˈu e haere nei, eita e tia ia oe ia pee mai ia ˈu i teie nei; e pee mai râ oe ia ˈu a muri atu.”

“E te Fatu, eaha i ore i tia ˈi ia ˈu ia pee atu ia oe i teie nei?” o ta Petero ïa e hinaaro ra e ite. “E horoa hoi au i to ˈu ora no oe.”

“E horoa oe i to oe ora no ˈu e?” o ta Iesu ïa i ani atu ia ˈna. “Amene, amene, e parau atu vau ia oe, e ore e aaoa te moa a taitoru atura o oe hunaraa ia ˈu.”

Ua patoi maira Petero: “Pohe noâ ˈtu â vau i ǒ na ia oe na, e ore roa vau e huna ia oe.” Ua na reira atoa mai te tahi mau aposetolo i te parau, e ua faatiatia ˈtura o Petero i te na ôraa e: “Maheaitu noâ te taata atoa ia oe, e ore roa vau e maheaitu.”

Ma te faahaamanaˈo i te tau i tono ai oia i ta ˈna mau aposetolo e poro haere na Galilea ma te ore e rave i te moni e te maa, ua ani atura Iesu e: “I ere anei outou i te hoê mea iti?”

“Aore roa!” o ta ratou ïa i pahono atu.

Ua na ô atura oia e: “I teie nei ra, e farii moni ta ˈna ra, e hopoi ïa e te pute atoa hoi; e aita a ˈna e ˈoˈe ra, e hoo oia i to ˈna ahu i te ˈoˈe; e faaite atu hoi au ia outou, i te maa parau i papaihia ra e, I amui-atoa-hia oia i te feia rave hara ra, e tupu ïa ia ˈu nei, e te mau parau no ˈu ra ua fatata ïa i te tia.”

Te faahiti ra o Iesu i te taime i reira oia e tuuhia ˈi i nia i te pou e te feia iino ra, oia hoi te feia rave hara. Te faaite atoa ra oia e e faaruru ta ˈna mau pǐpǐ i muri iho i te hamani-ino-raa rahi. Ua parau atura ratou e: “E te Fatu, inaha! eie pue ˈoˈe e piti.”

“Atire,” o ta Iesu ïa i pahono mai. Mai ta tatou e ite atu i muri iho, no te mea e ua rave ratou i te mau ˈoˈe, e riro te reira ei ravea na Iesu no te horoa ˈtu i te tahi atu haapiiraa faufaa mau. Mataio 26:31-35; Mareko 14:27-31; Luka 22:24-38; Ioane 13:31-38; Apokalupo 14:1-3.

▪ No te aha e mea maere roa teie aimârôraa a te mau aposetolo?

▪ Mea nafea to Iesu faaafaroraa i te aimârôraa?

▪ Eaha ta te faufaa ta Iesu i faaau e ta ˈna mau pǐpǐ e faatupu ra?

▪ Eaha te faaueraa apî ta Iesu e horoa ra, e eaha to ˈna faufaaraa?

▪ Mea nafea to Petero faaiteraa e te tiaturi rahi roa ra o ˈna ia ˈna iho, e eaha ta Iesu i parau?

▪ No te aha te mau faaueraa a Iesu no nia i te moni e te maa, e taa ê ai i ta ˈna faaueraa i horoa na na mua ˈtu?