Eaha to roto?

O Iesu anei te Atua?

O Iesu anei te Atua?

UA FAARIRO te taata e rave rahi i te Toru tahi ei “tuhaa faufaa o to ratou oraraa Kerisetiano.” Ia au i teie tiaturiraa, te Metua, te Tamaiti e te varua maitai taua tootoru ra hoê â ïa. Ua faˈi te karadino ra O’connor: “Aita e taa-maitai-hia ra te auraa o te Toru tahi.” No te aha mea fifi ia taa i te Toru tahi?

Te horoa ra te hoê titionare i te hoê tumu no nia i te Toru tahi. Ia au i teie buka: “Eita e itehia tera taˈo i roto i te Bibilia.” (The Illustrated Bible Dictionary) No reira ïa te feia e paturu ra i te Toru tahi e imi ai i te mau irava o te turu ra i ta ratou haapiiraa.

Te hoê irava e haapii ra no nia i te Toru tahi

Te irava e pinepine i te faahuru-ê-hia te huriraa, o te Ioane 1:1 ïa. Teie ta te King James Version, e parau ra: “I vai na te Logo i te matamua ra i te Atua ra [taˈo Heleni, tona teona], e o te Atua hoi te Logo [teo].” E piti taime i te faahitiraahia te taˈo Heleni teo (atua). A tahi, te parau tona “te” teona (Atua) o te Atua Manahope ïa tera. Area te piti, teo [Atua] noa na roto i te reo Heleni. Ua moˈehia anei te “te”?

No te aha mea fifi ia taa i te Toru tahi?

Ua papai te aposetolo Ioane i to ˈna faatiaraa i te Evanelia na roto i te reo Heleni, na roto i taua reo ra e faanahoraa taa maitai ia faaohipahia te taˈo “te.” Te faataa ra te aivanaa ra o Robertson, e mai te peu e e piti taˈo te tahi i muri mai i te tahi e e “te” na mua ˈtu i na piti taˈo tataitahi “hoê â ïa mea e parauhia ra.” Ua rave mai oia i te hoê hiˈoraa i roto i te Mataio 13:38 o te na ô ra: “O te aua ra [Heleni, ho agoro] oia teie nei ao [Heleni, ho kosomo].” Maoti te tarame o te reo Heleni i taa ˈi ia tatou te aua ra, hoê a huru i te ao nei.

Eaha ïa te auraa mai te peu e hoê noa “te” i mua i na e piti taˈo te tahi i muri mai i te tahi mai te itehia ra i roto i te Ioane 1:1? Te haapapu ra te aivanaa ra James Allen Hewett no nia i teie irava: “I roto i teie irava e ere ïa hoê â huru te taˈo matamua e te piti i muri mai ia ˈna, e ere roa ˈtu.”

No te faataa i to ˈna manaˈo ua faahiti o Hewett i te Ioane 1, 1:5 o te parau ra: “E maramarama te Atua.” Na roto i te reo Heleni, ho teo e “te” na mua ˈtu i te taˈo “Atua.” Tera râ aita e “te” na mua ˈtu i te taˈo “maramarama” pho na roto i te reo Heleni. Te haapapu ra o Hewett: “E nehenehe e parau . . . E maramarama te Atua, eita râ e nehenehe e parau te maramarama, o te Atua ïa.” Hoê â huru no te parau “E Varua o te Atua,” i roto i te Ioane 4:24, “E here te Atua,” i roto i te Ioane 1, 4:16. Na roto i te reo Heleni i roto i teie na irava, e “te” na mua ˈtu i te taˈo Atua, aita râ e “te” na mua ˈtu i te taˈo “Varua” e “here” e ere hoê â huru. Eita e nehenehe e parau “te Varua, o te Atua ïa” aore ra “te here, o te Atua ïa.”

O vai “te Parau”?

E rave rahi aivanaa e feia huri Bibilia o te farii ra i te manaˈo aita te Ioane 1:1 e faaite ra o vai “te Parau,” te faaite ra râ i to ˈna huru. Te parau ra te taata huri Bibilia ra o William Barclay: “No te mea aita te [aposetolo Ioane] i tuu i te hoê “te” na mua ˈtu i te taˈo Heleni ra teo, te faaite noa ra oia i te huru o te Parau . . . aita ïa Ioane e parau ra o te Atua te Parau. No te faaohie noa i te parau, aita oia e parau ra o te Atua o Iesu.” Tera atoa ta te aivanaa ra o Jason David Beduhn e parau ra: “Na roto i te reo Heleni, ia ore oe ia tuu i te taˈo “te” i roto i te hoê pereota mai teie e itehia ra i roto i te Ioane 1:1, e taa ïa i te feia taio ‘e atua’ te auraa . . . no reira, na roto i te reo Heleni mea taa ê ïa te parau teo i te parau ho teo, hoê â huru na roto i te reo Tahiti e ere hoê â huru ‘te Atua’ e ‘e atua.’” Te na ô atoa ra Beduhn: “I roto i te Ioane 1:1, e ere te Atua hoê roa te Parau, e atua râ oia aore ra mai te Atua ra to ˈna huru.” Aore ra mai ta Joseph Henry Thayer, e ei aivanaa tei huri atoa i te hoê Bibilia tuiroo na roto i te reo Beretane (American Standard Version): “Mai te Atua ra te huru o te Logo [aore ra Parau] e ere oia i te Atua hoê roa.”

Noa ˈtu e hinaaro vetahi e haamoˈe o vai te Atua, e ere râ i te manaˈo o Iesu. I roto i ta ˈna pure i to ˈna Metua, ua ite-maitai-hia te taa-ê-raa i rotopu i te Metua e ǒ na: “No te fanaˈo i te ora mure ore, ia ite ïa ratou ia oe te Atua mau hoê roa e i ta oe i tono mai o Iesu Mesia e tia ˈi.” (Ioane 17:3) Ia tiaturi tatou ia Iesu e ia taa roa ia tatou i ta te Bibilia e haapii ra, e faatura tatou ia Iesu mai te Tamaiti a te Atua. E e haamori atoa tatou ia Iehova “te Atua mau hoê roa.”

Ua haapapu Iesu e mea taa ê o ˈna i to ˈna Metua