Eaha to roto?

Tapura tumu parau

TUHAA PITI

Te ahoaho: “Te roohia ra tatou i te mau huru ati atoa”

Te ahoaho: “Te roohia ra tatou i te mau huru ati atoa”

“I muri aˈe e 25 matahiti faaipoiporaa, ua faataa ê mâua ta ˈu tane. Ua faarue ta ˈu mau tamarii i te parau mau. E rave rahi maˈi ino mau to ˈu o tei itehia. Ua hepohepo roa vau. Aita ta ˈu e nehenehe faahou e faaruru i te tahi noa ˈˈe mea, ua oti roa vau. Ua faaea vau i te haere i te mau putuputuraa e ua faaea atoa vau i te tavini ia Iehova e te amuiraa.”—June.

UA ROOHIA te mau taata atoa i te ahoaho, oia atoa te nunaa o te Atua. Ua papai te fatu salamo e mea rahi roa te “manaˈo tapitapi i roto” ia ˈna. (Salamo 94:19) E ua parau Iesu e i te anotau hopea, e nehenehe “te haapeapearaa o te oraraa” e haafifi ia tatou ia tavini ia Iehova. (Luka 21:34) Eaha to oe manaˈo? Ua rahi roa anei te mau fifi i te pae moni, te fifi o te utuafare aore ra te fifi i te pae ea? E nafea Iehova e tauturu ai ia oe ia faaruru i te reira?

“Te puai o te hau ê i to te taata nei”

Mea titauhia te tauturu no te faaruru i to tatou mau ahoaho. Ua papai te aposetolo Paulo e “te roohia ra tatou i te mau huru ati atoa,” “te feaa ra” e “te hurihia ra . . . i raro.” Ua parau atoa râ oia e aita tatou “i apǐapǐ roa,” “e itea” ia tatou “te tahi faaoraraa” e aita tatou “i mou.” Na te aha e tauturu ia tatou ia faaoromai? Na “te puai o te hau ê i to te taata nei” no ǒ mai i te Atua puai hope ra o Iehova.—Korinetia 2, 4:7-9.

A feruri na, mea nafea oe i te fanaˈoraa i “te puai o te hau ê i to te taata nei” i na mua ˈˈe. Te haamanaˈo ra anei oe i te hoê oreroraa parau faaitoito mau o te faarahi atu â i to oe mauruuru no to Iehova here taiva ore? A haapii ai oe ia vetahi ê i te tiaturiraa o te paradaiso, ua puai roa ˈtu â anei to oe faaroo i te mau opuaraa a Iehova? Ia apiti tatou i te mau putuputuraa Kerisetiano e ia faaite tatou i to tatou faaroo ia vetahi ê, e fanaˈo ïa tatou i te puai no te faaoromai i te mau ahoaho o te oraraa e oia atoa i te hau o te feruriraa. Ma te na reira, e nehenehe ïa tatou e tavini ia Iehova ma te oaoa.

“A tamata na ia ite i te maitai o Iehova”

Ma te manaˈo tano, e au ra e ua turaihia oe i te mau vahi atoa i te hoê â taime. Ei hiˈoraa, te ani mai ra Iehova ia tuu i te Basileia i te parahiraa matamua e ia tamau noa i te rave i te mau ohipa Kerisetiano. (Mataio 6:33; Luka 13:24) Tera râ, eaha te tupu ia haaparuparu roa te patoiraa no ô mai i te mau melo o te utuafare aore ra te mau hoa ohipa, te fifi i te pae ea aore ra te mau fifi o te utuafare ia oe? Eaha te tupu ia horoa rahi oe i to oe taime e puai i te ohipa, aita râ oe i horoa rahi atu i te taime no te amuiraa? I mua i teie aniraa e rave rahi, e iti mai to oe taime e puai no te faaruru i te reira, e nehenehe oe e ahoaho roa. Peneiaˈe e uiui paha oe aita anei Iehova e titau rahi roa mai ra ia oe.

Te taa mai ra ia Iehova i to tatou huru aau. Eita roa ˈtu oia e titau mai ia horoa ˈtu â i ta tatou e nehenehe e horoa. Ua taa atoa ia ˈna e e titauhia ia tatou i te taime no te itoito faahou mai e no te ore e ahoaho faahou.—Salamo 103:13, 14.

A feruri na mea nafea Iehova i te haapaoraa i te peropheta Elia. Ua paruparu e ua mǎtaˈu roa Elia, no reira oia i horo ê ai i roto i te medebara. Ua tamaˈi anei râ Iehova i te peropheta e ua faaue ia ˈna ia hoˈi no te amo i ta ˈna hopoia? Aita. Ua tono Iehova e piti taime i te hoê melahi no te faaara mârû ia Elia i to ˈna taoto e no te horoa ˈtu i te maa ia amu oia. Noa ˈtu ua mairi na 40 mahana, ua tamau noa to ˈna ahoaho e to ˈna mǎtaˈu. Eaha atoa ta Iehova i rave no te tauturu ia ˈna? A tahi, ua haapapu atu Iehova e e nehenehe ta ˈna e paruru ia Elia. Te piti, ua tamahanahana Iehova ia Elia ma te hoê “reo iti haihai.” I muri iho, ua faaite atu Iehova e e tausani taata tei taiva ore i te haamoriraa a te Atua. I muri aˈe, ua ohipa faahou o Elia mai te hoê peropheta itoito rahi. (Te mau arii 1, 19:1-19) Eaha te haapiiraa? A faaruru ai Elia i te mau ahoaho atoa, ua faaite Iehova i te faaoromai e te hamani maitai. Aita Iehova i taui. E na reira atoa oia i nia ia tatou.

Ia manaˈo oe i ta oe e nehenehe e horoa na Iehova, a tapea i te hoê feruriraa tano noa. Eiaha e faaau i ta oe e nehenehe e rave i teie mahana i ta oe i nehenehe e rave i na mua ˈˈe. Ei hiˈoraa: Ia faaea te hoê taata horo i ta ˈna faaineineraa e rave rahi avaˈe aore ra matahiti, eita ta ˈna e nehenehe e rave oioi i ta ˈna faaineineraa mai tei matauhia i na mua ˈˈe. E haamata râ oia ma te haamau i te mau fa au noa ia nehenehe oia ia puai mai e ia itoito mai. E au te mau Kerisetiano i te mau taata horo. I roto i ta ratou faaineineraa, e fa papu ta ratou. (Korinetia 1, 9:24-27) No te aha e ore ai e tapi i te mau fa pae varua e au ra e e naea ˈtu â ia oe i teie nei â? Ei hiˈoraa, e nehenehe oe e haamau i te fa a apiti atu ai i te putuputuraa a te amuiraa. A ani ia Iehova ia tauturu mai ia naea ia oe ta oe fa. A itoito faahou mai ai oe i te pae varua, i reira oe e tamata ˈi e e ite ai i te maitai o Iehova. (Salamo 34:8) A haamanaˈo na e te mau mea atoa ta oe e rave ra no te faaite i to oe here no Iehova, noa ˈtu e e au ra e mea iti te reira, mea faufaa râ no ˈna.—Luka 21:1-4.

Eita roa ˈtu oia e titau mai ia horoa ˈtu â i ta tatou e nehenehe e horoa

“Te faaitoitoraa o ta ˈu i tiai noa na”

Mea nafea Iehova i te faaitoitoraa ia June ia hoˈi mai ia ˈna ra? Te parau mai ra oia: “Ua tamau vau i te pure ia Iehova no te ani i ta ˈna tauturu. I muri aˈe, ua faaite mai ta ˈu hunoa vahine i te hoê tairururaa i roto i to ˈu oire. Ua faaoti au i te haere i te tairururaa hoê noa mahana. Auê ïa oaoaraa rahi ia hoˈi faahou mai i roto i te nunaa o Iehova! Te faaitoitoraa o ta ˈu i tiai noa na, o teie ïa tairururaa. I teie nei, ua oaoa faahou vau i te tavini ia Iehova. Ua faufaahia ˈtu â to ˈu oraraa. Hau roa ˈtu â, ua ite au e mea faufaa ia apiti atu vau i to ˈu mau taeae e tuahine e ia farii i ta ratou tauturu. Te mauruuru nei au e e teie te taime no ˈu no te hoˈi mai.”