Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 8

Ravea pororaa: Tei piahia no te pororaa na te ao nei

Ravea pororaa: Tei piahia no te pororaa na te ao nei

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Te horoa noa mai ra Iehova i te mau ravea faufaa no te haapii i te taata tataitahi no te mau nunaa, opu, e reo atoa

1, 2. (a) I te tau o te mau aposetolo, maoti te aha i atutu ai te parau apî oaoa na te hau emepera Roma? (b) Eaha te haapapuraa e te turu ra Iehova ia tatou i teie mahana? (A hiˈo atoa i te tumu parau “ Parau apî oaoa na roto hau atu i te 670 reo.”)

 I TE Penetekose 33, ua maere roa te feia i ratere mai i Ierusalema i te faarooraa vetahi no Galilea i te paraparauraa na roto i te mau reo ěê. Ua faahiahia ratou i te poroi e horoahia mai ra. E pǐpǐ na Iesu taua mau taata Galilea ra, e no fanaˈo semeio mai nei ratou i te ô e paraparau na roto i te mau reo ěê. Tapao faaite ïa e te turu ra te Atua ia ratou. (A taio i te Ohipa 2:1-8, 12, 15-17.) E rave rau taata tei faaroo i te parau apî oaoa porohia i taua mahana ra, e atutu atura te reira na te hau emepera Roma.—Kol. 1:23.

2 I teie mahana, eita te mau tavini a te Atua e paraparau semeio na roto i te mau reo ěê. Te horoa nei râ ratou i te poroi o te Basileia na roto hau atu i te 670 reo, hau aˈe ïa i te tau o te mau aposetolo. (Ohi. 2:9-11) Mea rahi roa tei piahia e ratou na roto e rave rahi roa reo, a atutu atu ai te poroi o te Basileia e ati aˈe te fenua nei. a E haapapuraa atoa teie e te faaohipa nei Iehova i te Arii ra o Iesu Mesia no te aratai i te ohipa pororaa. (Mat. 28:19, 20) E hiˈo mai tatou i te tahi mau ravea i faaohipahia i roto i teie ohipa i na 100 matahiti i mairi aˈenei. Oia atoa mea nafea to te Arii faaineine-riirii-raa ia tatou ia paraparau i te taata tataitahi e ia haapii atu i te Parau a te Atua.—Tim. 2, 2:2.

Te tahi mau ravea no te tanu i te mau huero o te parau mau

3. No te aha tatou e faaohipa ˈi e rave rau ravea i roto i te pororaa?

3 Ua faaau Iesu i “te parau o te basileia” i te huero, e te aau o te hoê taata i te repo. (Mat. 13:18, 19) No te utaru e no te haamaitai i te repo, e faaohipa te hoê taata faaapu e rave rau taihaa. Te faaohipa atoa ra te nunaa o Iehova e rave rau ravea no te faaineine i te aau o te mau mirioni taata ia farii i te poroi o te Basileia. Ua faaohipahia vetahi o taua mau ravea ra no te hoê tau. Area te tahi atu, mai te mau buka e te mau vea, te faaohipa-noa-hia ra ïa. Mea taa ê roa te mau huru raveraa o te pene 7 i te mau ravea atoa o teie pene, o te tauturu mai ia paraparau roa ˈtu i te taata tataitahi.—Ohi. 5:42; 17:2, 3.

Hamaniraa i te mau matini faataˈi pehe e te mau matini haapurororaa i Toronto, Kanada

4, 5. Mea nafea te faaohiparaahia te mau matini faataˈi pehe, eaha râ ta te reira i ore i rave?

4 Oreroraa parau haruharuhia. Mai te area 1935 e tae roa i te area 1945, i faaohipa na te feia poro i te mau matini faataˈi pehe taˈitaˈi no te faataˈi i te mau oreroraa parau Bibilia haruharuhia. Eita teie mau haruharuraa e mairi e pae minuti, e mea poto vetahi mau upoo parau, “Toru tahi,” “Vahi tamâraa hara” e “Basileia.” Mea nafea te faaohiparaahia teie mau haruharuraa? Te faatia ra taeae Clayton Woodworth tamaiti, bapetizohia i Marite i 1930, e taˈitaˈi o ˈna i te hoê matini faataˈi pehe. (A hiˈo i te hohoˈa o teie matini i te api 30.) I mua i te hoê uputa, e tatara o ˈna i te vairaa matini faataˈi pehe, e tuu i te nira i te hiti o te pehe, a patê atu ai. Ia tatara mai te fatu fare i te uputa, e na ô oia: “E poroi faufaa ta ˈu e hinaaro ia faaroo oe.” E nahea mai te taata? Te faatia ra to tatou taeae: “Pinepine, e farii iho â te taata. I te tahi atu taime, e tapirihia mai te uputa. I te tahi taime, e manaˈohia e te hoo haere ra vau i te matini faataˈi pehe.”

I 1940, hau atu i te 90 oreroraa parau tei haruharuhia e hau atu i te hoê mirioni pehe tei hamanihia

5 I 1940, hau atu i te 90 oreroraa parau tei haruharuhia e hau atu i te hoê mirioni pehe tei hamanihia. Ua parau John Barr, pionie i Beretane i tera tau e tei riro mai i muri iho ei mero o te Tino aratai: “Mai 1936 e tae roa i 1945, e rave noa vau i ta ˈu matini faataˈi pehe. Aita anaˈe, e moˈemoˈe roa vau. Mea faaitoito roa ia faaroo i te reo o taeae Rutherford i te mau uputa, mai te huru ra e te tia ra o ˈna i pihai iho mai. Parau mau, eita tatou e haapii roa ˈtu i te taata na roto i te mau matini faataˈi upaupa, a putapû atu ai to ratou aau.”

6, 7. (a) Eaha te vahi maitai e te taotiaraa o te mau tareta pororaa? (b) Mea nafea to Iehova ‘tuuraa i ta ˈna mau parau i roto i to tatou vaha’?

6 Tareta pororaa. Mai 1933 atu, ua faaitoitohia te feia poro ia faaohipa i te mau tareta pororaa na tera e tera fare. Mai ta tatou tapura taviniraa te rahi o tera mau tareta. E poroi Bibilia poto noa to nia iho e te tahi faataaraa i te mau papai Bibilia ta te taata e nehenehe e ani. E toro noa ˈtu te taata poro i te tareta i te fatu fare, a ani atu ai ia ˈna ia taio. “Mea au na ˈu te pororaa na roto i te tareta pororaa,” ta Lilian Kammerud ïa, tei tavini i muri iho ei mitionare i Porto Rico e i Raparata, i parau. No te aha? Ta ˈna pahonoraa: “E ere matou pauroa mea ite i te faaite i te poroi. Ua tauturu te mau tareta ia ˈu ia matau i te paraparau i te taata.”

Tareta pororaa (reo Italia)

7 Teie ta taeae David Reusch, bapetizohia i 1918, i parau: “Ua tauturu te mau tareta pororaa i te mau taeae, mea iti roa hoi o ratou mea ite i te paraparau.” Tera râ, e taotiaraa to teie ravea. “I te tahi taime,” ta taeae David ïa i parau, “e farerei matou i te taata e manaˈo ra e vava matou. Mea rahi iho â o matou e au i te vava. Teie râ, te faaineine ra Iehova ia matou ei tavini na ˈna ia farerei roa ˈtu i te taata. Aita i maoro ua tuu oia i ta ˈna mau parau i roto i to matou vaha, ma te haapii mai e nafea ia faaohipa i te Bibilia na te mau fare. Te ohipa ïa i tupu i 1943 na roto i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano.”—A taio i te Ieremia 1:6-9.

8. E nafea oe e vaiiho ai i te Mesia ia faaineine ia oe?

8 Buka. Mai 1914 mai â to te nunaa o Iehova neneiraa hau atu i te 100 buka Bibilia, vetahi no te faaineine ïa i te feia poro ia riro ei tavini aravihi. Te na ô ra Anna Larsen, tuahine no Danemata e 70 matahiti i teie nei to ˈna poro-noa-raa: “Ua tauturu Iehova ia matou ia riro ei feia poro aravihi maoti te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano e te mau buka faaohipahia i taua haapiiraa ra. Te mau noa ra ia ˈu te buka matamua i matara mai i 1945, Tauturu Kerisetiano i te feia poro i te Basileia (Beretane). To muri iho i 1946, “Ineine no te mau ohipa maitatai atoa” (Beretane). I teie nei, te buka A haafaufaa i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano (Farani) tei matara mai i 2002.” Papu maitai, ua faaohipa Iehova i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano e tera mau buka ia ‘riro tatou ei orometua itoito,’ aore ra ei tavini aravihi. (Kor. 2, 3:5, 6) Ua tapao anei oe ia oe i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano? E afai mai anei oe i te buka A haafaufaa i te Haapiiraa no te taviniraa Kerisetiano pauroa te hebedoma, a hiˈo atu ai i roto ia horoa mai te tiaau no te haapiiraa i ta ˈna mau tatararaa? Mai te peu e e, te vaiiho ra ïa oe i te Mesia ia faaineine ia oe ia riro mai ei taata aravihi i te haapii ia vetahi ê.—Kor. 2, 9:6; Tim. 2, 2:15.

9, 10. Mea nafea te mau buka i te tautururaa mai ia tanu e ia pîpî i te mau huero o te parau mau?

9 Ua tauturu atoa mai Iehova ma te faaohipa i ta ˈna faanahonahoraa ia nenei i te tahi mau buka haapiiraa Bibilia. E buka faufaa mau Te parau mau e aratai i te ora mure ore ra, tei matara mai i 1968 (reo Tahiti i 1971) e tei ohipa oioi i nia i te taata. Te na ô ra Ta tatou taviniraa i te Basileia no Novema 1968 (Beretane): “No te mea mea rahi roa te taata tei ani i te buka Parau mau, ua faanaho te piha neneiraa a te Taiete i Brooklyn i Tetepa i te hoê pǔpǔ taa ê o te rave i te ohipa i te po. . . . I te hoê taime i Atete, hau atu i te hoê mirioni e te afa buka tei anihia, hau atu i te rahiraa buka Parau mau e vai ra!” I 1982, hau atu i te 100 mirioni o tera buka tei neneihia na roto 116 reo. Mai 1968 e tae roa i 1982, 14 ïa matahiti, hau atu i te hoê mirioni taata poro i te Basileia tei amuihia mai maoti taua buka ra. b

10 I 2005, ua matara mai te tahi atu buka haapiiraa Bibilia faahiahia Eaha ta te Bibilia e haapii mau ra? Hau atu i te 200 mirioni o teie buka tei neneihia na roto e 256 reo. Eaha tei itehia mai? I roto noa e hitu matahiti, mai 2005 e tae roa i 2012, 1 mirioni e 200 tausani tei riro mai ei taata poro i te parau apî oaoa. Ua maraa atoa te numera o te taata tei haapii i te Bibilia mai te 6 mirioni i hau atu i te 8 mirioni e 700 tausani. Papu maitai, te haamaitai nei Iehova i ta tatou mau tutavaraa e tanu, e pîpî atoa i te mau huero o te parau mau o te Basileia.—A taio i te Korinetia 1, 3:6, 7.

11, 12. Ia au i te mau irava i horoahia, no vai ma ta tatou mau vea?

11 Ta tatou mau vea. I te omuaraa, ua neneihia Te Pare Tiairaa na mua roa no te “nǎnǎ iti” tei ‘nominohia no te noho i te raˈi.’ (Luka 12:32; Heb. 3:1, Te Faufaa Api) I te 1 no Atopa 1919, ua nenei te faanahonahoraa a Iehova i te tahi atu vea no te taata atoa. No te mea ua au roa te Feia haapii Bibilia e te taata atoa i taua vea ra, ua nenei-rahi-hia aˈe te reira i Te Pare Tiairaa e rave rahi matahiti. Te tau auro te iˈoa matamua o taua vea ra, tei tauihia i 1937 ei Tamahanahanaraa, e i 1946 ei A ara mai na!

12 A mairi ai te mau matahiti, ua taui noa te hohoˈa e te rahi o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! Area te fa o na vea, tera noa iho â ïa: e poro i te Basileia o te Atua, e patu atoa i te faaroo i te Bibilia. I teie mahana, te vai ra Te Pare Tiairaa no te haapiiraa e te tahi no te taata atoa. Te Pare Tiairaa haapiiraa, no te “utuafare” ïa, aore ra te mau tavini utuafare, oia hoi te “nǎnǎ iti” e te mau “mamoe ê atu.” c (Mat. 24:45; Ioa. 10:16) Ua faaineinehia Te Pare Tiairaa no te taata atoa no te feia aita â i ite atura i te parau mau, mea faatura râ i te Bibilia e te Atua. (Ohi. 13:16) Area te A ara mai na!, no te feia ïa aita i ite maitai i te Bibilia e te Atua mau ra o Iehova.—Ohi. 17:22, 23.

13. Eaha te mea faahiahia no oe no nia i ta tatou mau vea? (A hiˈopoa i te tumu parau “ Numera faahiahia roa.”)

13 I te omuaraa 2014, hau atu i te 44 mirioni A ara mai na! e fatata 46 mirioni Pare Tiairaa tei neneihia pauroa te avaˈe. Ua hurihia te A ara mai na! na roto fatata 100 reo e Te Pare Tiairaa hau atu i te 200 reo. O teie na vea te mea huri-roa-hia aˈe e te mea opere-roa-hia aˈe i te ao nei. E parau faahiahia teie, e ere râ i te mea maere. E poroi to roto i teie na vea ta Iesu i parau e e porohia e ati aˈe te fenua.—Mat. 24:14.

14. Ua haa te mau tavini a te Atua ma te itoito rahi ia ahahia te Bibilia, e no te aha?

14 Te Bibilia. I 1896, ua tuu taeae Russell e to ˈna mau hoa ohipa i te taˈo ra Bibilia i roto i te iˈoa o te taatiraa ta ratou i faaohipa no te pia i te mau papai. Parauhia ˈtura ïa Watch Tower Bible and Tract Society. Mea tano teie tauiraa, no te mea ua faaohipa-noa-hia te Bibilia na mua roa ia atutu te parau apî oaoa o te Basileia. (Luka 24:27) Ia au i taua iˈoa apî ra, ua haa te mau tavini a te Atua ma te itoito rahi ia operehia e ia taiohia te Bibilia. Mea na reira te neneiraahia i 1926 te hoê huriraa o te mau Papai Heleni Kerisetiano a Benjamin Wilson (Emphatic Diaglott). I 1942, ua neneihia te tahi atu huriraa Bibilia (King James Version). E 700 tausani o teie huriraa tei operehia. E piti matahiti i muri iho, ua neneihia te tahi atu â huriraa Bibilia e faahiti ra i te iˈoa Iehova e 6 823 taime (American Standard Version). I 1950, hau atu i te 250 tausani o teie huriraa tei operehia.

15, 16. (a) Eaha te mea faahiahia no oe no nia i te Traduction du monde nouveau? (A hiˈopoa i te tumu parau “ Faaoioiraa i te huriraa o te Bibilia.”) (b) E nafea oe e nehenehe ai e vaiiho ia Iehova ia haaputapû i to oe aau?

15 I 1950 te matararaa mai na roto i te reo Beretane te Huriraa o te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano. I 1961 i matara mai ai teie huriraa taatoa. Te faahanahana ra teie huriraa ia Iehova ma te faahoˈi i to ˈna iˈoa i te mau vahi i faahitihia ˈi te reira i roto i te papai Hebera. E 237 atoa taime e itehia ˈi te iˈoa o te Atua i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. Ia tano maitai noa te huriraa e ia hee noa te taioraa, ua hiˈo-faahou-hia te Huriraa o te ao apî e rave rahi taime. I 2013 te taime hopea. I taua matahiti ra, hau atu i te 201 mirioni o teie huriraa taatoa aore ra te mau Papai Heleni Kerisetiano anaˈe tei piahia na roto 121 reo.

16 Eaha ta vetahi i parau i to ratou taioraa i tera huriraa na roto i to ratou reo? Ua na ô te hoê tane no Népal: “Mea fifi no te taata e rave rahi ia taa i te mau taˈo tahito i faaohipahia i roto i te huriraa reo Népali. I teie nei râ, te taa maitai atu â ra ia matou te Bibilia, no te mea ua faaohipahia te huru paraparau o te mau mahana atoa.” I to te hoê vahine no te Repupirita Afirika no Ropu taioraa i te huriraa reo Sango, ua taˈi o ˈna e ua parau: “O to ˈu iho â reo teie.” E nehenehe tatou tataitahi, mai taua vahine ra, e vaiiho ia Iehova ia haaputapû i to tatou aau ma te taio i ta ˈna Parau pauroa te mahana.—Sal. 1:2; Mat. 22:36, 37.

Mauruuru no te mau ravea e te faaineineraa

17. E nafea ia faaite i to oe mauruuru no te ravea e te faaineineraa ta oe e fanaˈo nei? Eaha ta oe e ite ia na reira oe?

17 Te mauruuru ra anei oe no te mau ravea e te faaineineraa tamau ta te Arii ra o Iesu Mesia e horoa mai ra? Te faataa ra anei oe i te taime no te taio i tei piahia e te faanahonahoraa a te Atua, e te faaohipa ra anei oe i te reira no te tauturu ia vetahi ê? Mai te peu e e, hoê â ïa to oe manaˈo e to tuahine Opal Betler, bapetizohia i te 4 no Atopa 1914. Teie ta ˈna i parau: “A mairi ai te mau matahiti, ua faaohipa mâua ta ˈu tane [o Edward] i te matini faataˈi pehe e te mau tareta pororaa. Ua poro mâua na tera e tera fare e te mau buka, te mau buka rairai e ta tatou mau vea. Ua apiti mâua i te mau opereraa taa ê e te mau taahiraa e ua opere i te mau api parau. I muri aˈe, ua haapii mâua e nafea ia farerei faahou i te taata e ia faatere i te mau haapiiraa Bibilia i te fare o te taata. E oraraa oaoa to mâua, e oraraa ohipa atoa.” Ua fafau Iesu e e rohi te feia ta ˈna e faatere i te ueue e te ooti, a oaoa ˈtu ai ratou pauroa. E mirioni taata mai ia Opal te nehenehe e haapapu e ua tupu teie parau fafau.—A taio i te Ioane 4:35, 36.

18. Mea fanaˈo tatou i te aharaa?

18 No te taata e rave rahi aita â i tavini atura i te Arii, mea ‘haapii-ore-hia e mea ite ore’ te nunaa o te Atua. (Ohi. 4:13) Teie râ, ua faariro te Arii i to ˈna mau taata ei feia numera hoê no te pia i te mau papai, video e te mea faaroo noa mea huri-roa-hia aˈe e te mea opere-roa-hia aˈe i te ao nei. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua faaineine e ua faaitoito oia ia ratou ia faaohipa i tera mau ravea ia ite to te mau nunaa atoa i te parau apî oaoa. Mea fanaˈo ïa tatou i te tanuraa i te mau huero o te parau mau e te ootiraa mai i te mau pǐpǐ i raro aˈe i te aratairaa a te Mesia!

a I teie noa na ahuru matahiti i mairi aˈenei, hau atu i te 20 miria tumu parau Bibilia tei piahia. Te vai atoa ra ta tatou reni Internet jw.org. Hau atu i te 2 miria 700 mirioni taata e Internet ta ratou te nehenehe e haere i nia i taua reni ra.

b Te tahi atu mau buka tei tauturu i te feia poro ia haapii i te parau mau Bibilia ia vetahi ê: Te kinura a te Atua (Beretane 1921), “Ei parau mau ta te Atua!” (Beretane 1946), E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei (1984) e Te ite e aratai i te ora mure ore (1995).

c A hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiurai 2013, api 23, paratarafa 13, e faataa maitai ra o vai te “utuafare,” aore ra te mau tavini utuafare.