Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 11

Tamâraa i te pae morare ia au i te moˈaraa o te Atua

Tamâraa i te pae morare ia au i te moˈaraa o te Atua

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

E haapii te Arii i ta ˈna mau pǐpǐ ia haapao i te mau ture aveia morare a te Atua

A feruri na e te tomo ra oe na te uputa e tae atu ai i te aua rapaeau o to Iehova hiero rahi pae varua

1. Eaha ta Ezekiela i ite orama?

 A FERURI na e o oe aˈe te peropheta Ezekiela a 2 500 matahiti aˈenei. To mua oe i te hoê tiapai hiero. To reira te hoê melahi puai no te aratai ia oe! E tauma oe na hitu taahiraa avae e tae atu ai i mua hoê o na toru uputa. E tiapai uputa, hau i te 30 metera te teitei! E ite atu oe i te tahi mau piha tiairaa, e te mau pou hohoˈa tumu tamara nehenehe maitai.—Ezk. 40:1-4, 10, 14, 16, 22; 41:20.

2. (a) Te faahohoˈa ra te hiero o te orama i te aha? (A hiˈo atoa i te nota.) (b) Eaha te auraa o te mau uputa, te mau pou hohoˈa tumu tamara, e te mau piha tiairaa?

2 E orama teie o te hoê hiero pae varua, ta Ezekiela i tatara maitai i te pene 40 tae roa i te pene 48 o ta ˈna buka parau tohu. Te faahohoˈa ra teie hiero i te mau faanahoraa ta Iehova i rave no te haamoriraa viivii ore. Ua taaihia te tuhaa tataitahi o taua hiero ra i ta tatou haamoriraa i teie mau mahana hopea. a Eaha te auraa o taua mau tiapai uputa ra? Te haamanaˈo mai ra te reira i te faufaaraa ia haapao te feia atoa e apiti i te haamoriraa viivii ore i te mau ture aveia parau-tia teitei a te Atua. Tera atoa te auraa o te mau pou hohoˈa tumu tamara. I roto i te Bibilia i te tahi taime, e faahohoˈahia te tumu tamara i te parau-tia. (Sal. 92:12) E te mau piha tiairaa? Papu roa, eita te feia aita e haapao ra i te mau ture aveia a te Atua, e faatiahia ia tomo i roto i taua vahi haamoriraa ra viivii ore nehenehe mau o te horoa i te ora.—Ezk. 44:9.

3. No te aha i titauhia ˈi ia tamâ-noa-hia te mau pǐpǐ a te Mesia?

3 Mea nafea ta Ezekiela orama i te tupuraa? I te pene 2 o teie buka, ua ite mai tatou e na roto i te Mesia, ua tamâ Iehova i ta ˈna mau tavini mai 1914 tae roa i 1919. Ua faaea anei tera tamâraa i reira? Aita roa ˈtu! I te roaraa o te tau, ua turu noa te Mesia i ta Iehova mau ture aveia moˈa. Ua titauhia hoi ia tamâ-noa-hia ta ˈna mau pǐpǐ. No te aha? No te mea no roto mai i teie nei ao piˈo i te pae morare to ˈna haaputuputuraa mai i ta ˈna mau pǐpǐ. E te imi noa ra Satani i te faatopa ia ratou i roto i te vari o te mau peu tia ore. (A taio i te Petero 2, 2:20-22.) E hiˈo mai tatou e toru tuhaa i reira te mau Kerisetiano mau e tamâ-noa-hia ˈi: te pae morare, ia vai viivii ore noa te amuiraa, e te utuafare.

Tamâraa i te pae morare i te roaraa o te tau

4, 5. Eaha ta Satani i faaohipa maoro na, e eaha te faahopearaa?

4 Ua hinaaro noa iho â te nunaa o Iehova ei haerea maitai to ratou i te pae morare. Ua farii ratou i te mau aratairaa papu atu â no nia i te reira. Teie te tahi hiˈoraa.

5 Peu taotoraa tia ore. Ua faaoti Iehova e te taotoraa i te hoê apiti, no te hoê ïa tane e ta ˈna iho vahine faaipoipo. I roto noa i tera tupuraa mea mâ ˈi e mea nehenehe ai taua ô faufaa roa ra. Mea au râ na Satani e faaino i taua ô ra, ma te faariro i te reira ei mea faufau, ta ˈna ïa e faaohipa ra no te faahema i te nunaa o Iehova, a ere atu ai ratou i ta ˈna farii maitai. Ua na reira oia i te tau o Balaama, e mea rahi tei topa. Te na reira atoa nei oia i teie mau mahana hopea.—Num. 25:1-3, 9; Apo. 2:14.

6. (a) Eaha te euhe i piahia i roto i Te Pare Tiairaa? (b) Mea rahi tei aha i to ratou euheraa, e no te aha i haapaehia ˈi te reira i muri aˈe? (A hiˈo atoa i te nota.)

6 No te patoi i te mau raveraa a Satani, ua pia Te Pare Tiairaa o te 15 no Tiunu 1908 (Beretane) i te hoê euhe. Teie ïa: “I te mau taime atoa e i te mau vahi atoa, to ˈu haerea i nia i te hoê tane aore ra te hoê vahine o mâua anaˈe i tera taime, o to ˈu atoa ïa haerea i mua i te taata.” b E ere teie euhe i te faaheporaa. Mea rahi râ tei na reira ma te ani ia piahia to ratou iˈoa i roto i Te Pare Tiairaa. I muri aˈe râ, taahia ˈtura e ua riro mai taua euhe ra, tei tauturu hoi e rave rahi i tera tau, ei peu faatia ture noa. Haapaehia ˈtura te reira. Tera râ, ua haamanaˈo-noa-hia mai te mau aratairaa morare teitei i nia iho te niuraahia taua euhe ra.

7. I 1935, eaha te fifi ta Te Pare Tiairaa i faahiti, e eaha te faaueraa tumu tei haapapu-faahou-hia?

7 Ua uˈana ˈtu â ta Satani raveraa. Ua faahiti roa Te Pare Tiairaa o te 1 no Tiunu 1935 (Farani) i te hoê fifi e rahi noa ˈtu ra i rotopu i te nunaa o te Atua. Ua manaˈo hoi vetahi e no te mea te poro ra ratou, aita ïa e faufaa ia faaohipa ratou i ta Iehova mau ture aveia morare i roto i to ratou iho oraraa. Ua na ô roa tera Pare Tiairaa: “Mea faufaa ia haamanaˈo e ere o te pororaa anaˈe tei titauhia ia rave tatou. E tia te mau Ite no Iehova no ˈna, ei tia haerea maitai ïa ratou no Iehova e no to ˈna basileia.” Horoahia maira te tahi mau aˈoraa papu maitai no nia i te faaipoiporaa e te taotoraa i te hoê apiti, o te tauturu i te nunaa o te Atua ia “maue ê atu i te faaturi.”—Kor. 1, 6:18.

8. No te aha Te Pare Tiairaa i haamanaˈo pinepine mai ai i te auraa o te taˈo Heleni no te peu taotoraa tia ore?

8 I teie mau matahiti aˈenei, pinepine Te Pare Tiairaa i te haamanaˈo mai i te auraa mau o te poreneia. Ua faaohipahia tera taˈo i roto i te mau Papai Heleni no te peu taotoraa tia ore. E ere noa i te taotoraa i te hoê apiti. E ô atoa mai râ e rave rau peu tia ore e ravehia ra i roto i te mau fare taiataraa. Ua paruru ïa te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ i te mau peu faufau tei parare na te ao nei.—A taio i te Ephesia 4:17-19.

9, 10. (a) Eaha te tahi atu fifi ta Te Pare Tiairaa i faahiti i 1935? (b) Eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te inuraa i te ava?

9 Inu-hua-raa i te ava. Ua faahiti Te Pare Tiairaa o te 15 no Me 1935 (Farani) i te tahi atu fifi: “Ua ite-atoa-hia e ia haere vetahi i roto i te taviniraa e ia rave ratou i te tahi mau hopoia i roto i te faanahonahoraa, ua inu ratou. I roto i teihea tupuraa e farii ai te mau Papai ia inu i te uaina? E tano anei ia inu hua te hoê mero i te uaina, a fifi atu ai ta ˈna taviniraa i roto i ta Iehova faanahonahoraa?”

10 Te pahonoraa, o te manaˈo tano noa ïa o te Bibilia. Oia hoi aita e fifi ia inu i te uaina e te tahi atu mau ava ma te au noa. Tera râ, o te inu-hua-raa ta te Bibilia e faahapa etaeta ra. (Sal. 104:14, 15; Kor. 1, 6:9, 10) No nia i te apitiraa i te taviniraa moˈa, pinepine i te haamanaˈohia mai te aamu o na tamaiti a Aarona, ta te Atua i haapohe no to raua pûpûraa i te auahi moˈa ore i nia i te fata. Te faaite mai ra te faatiaraa eaha paha te tumu i rave ai raua i tera ohipa tano ore. Ua horoa hoi te Atua i muri iho i te hoê ture e opani ra pauroa te tahuˈa ia inu i te ava ia rave ratou i ta ratou mau ohipa moˈa. (Lev. 10:1, 2, 8-11) I teie mahana, te pee nei te mau pǐpǐ a te Mesia i tera faaueraa tumu, ma te ore e inu i te ava ia rave ratou i ta ratou taviniraa moˈa.

11. Eaha te haamaitairaa i noaa mai i te taaraa ˈtu â i te nunaa o te Atua te fifi ia inu hua i te ava?

11 I teie mau ahuru matahiti aˈenei, ua tauturu te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia taa ˈtu â i te fifi ia inu hua i te ava. Auaˈe te maa varua tei tae mai i te taime tano, mea rahi tei faatitiaifaro i taua fifi ra e tei tiamâ mai i taua peu ra. Mea rahi atu â tei tauturuhia ia ore e topa i roto i tera fifi. No te aha hoi e vaiiho ai i te inu-hua-raa i te ava ia faaere ia oe i to oe tura, to oe utuafare, e hau roa ˈtu â, te haamaitairaa e haamori ia Iehova ma te viivii ore?

“Eita roa ˈtu e puta mai te manaˈo e mea hauˈa avaava to tatou Fatu aore ra te tuu ra o ˈna i te tahi mea viivii i roto i to ˈna vaha.”—Charles Russell

12. Eaha te manaˈo o te mau pǐpǐ a te Mesia i te avaava hou te mau mahana hopea a haamata ˈi?

12 Avaava. Hou te mau mahana hopea a haamata ˈi, ua papu ê na te manaˈo o te mau pǐpǐ a te Mesia no nia i te avaava. Mea maoro i teie nei, ua faatia taeae Charles Capen i to ˈna farerei-matamua-raa ia taeae Russell i te oire o Allegheny i Pennsylvanie. To nia Capen, 13 matahiti i tera taime, i te eˈa paiumaraa o te Fare Bibilia, o ˈna e toru o to ˈna mau taeae. Haere maira Russell e na ô maira: “Taurearea ma, puhipuhi ra outou i te avaava? Hauˈa avaava.” Pahono atura ratou e aita. Papu maitai atura ïa ia ratou eaha to Russell manaˈo. I roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1895 (Beretane), teie ta taeae Russell i tatara no nia i te Korinetia 2, 7:1: “Aita vau e taa ra e nafea te reira e faahanahana ˈi i te Atua, aore ra eaha te apî ia faaohipa te Kerisetiano i te mau huru avaava atoa. . . . Eita roa ˈtu e puta mai te manaˈo e mea hauˈa avaava to tatou Fatu aore ra te tuu ra o ˈna i te tahi mea viivii i roto i to ˈna vaha.”

13. Eaha te tahi tamâraa i tupu i 1973?

13 I 1935, i roto i Te Pare Tiairaa reo Beretane, i parauhia na te avaava e “rauere viivii,” e te taata o te honihoni aore ra e puhipuhi i te reira, e ere faahou ïa o ˈna i te mero no te utuafare o te Betela, i te pionie aore ra te tiaau ratere i roto i ta te Atua faanahonahoraa. I 1973, tupu ihora te tahi atu â tamâraa. Ia au i Te Pare Tiairaa o te 1 no Tetepa (Farani), eita te hoê Ite no Iehova e tapea i te roo maitai i roto i te amuiraa ia tamau noa oia i te rave i tera peu o te haaviivii, o te haapohe e o te faaino ia vetahi ê. E tiavaruhia te feia e ore e haapae i te avaava. c E ohipa faufaa ê atu â ïa teie ta te Mesia i rave no te tamâ i ta ˈna mau pǐpǐ.

14. Eaha te ture aveia a te Atua no nia i te toto, e mea nafea te rahi-roa-raa mai te pâmuraa toto?

14 Faaohiparaa tano ore i te toto. I te tau o Noa, ua parau te Atua e mea ino ia amu i te toto. Ua haapapu faahou oia i te reira i roto i te ture ta ˈna i horoa i te nunaa Iseraela. Ua faaue atoa oia i te amuiraa Kerisetiano ia haapae i te toto. (Ohi. 15:20, 29; Gen. 9:4; Lev. 7:26) Ua itea mai râ ia Satani te tahi ravea no te turai e rave rahi taata ia ore e auraro i tera ture aveia a te Atua. Eiaha tatou e maere. I te area matahiti 1818 to te mau taote tamatamataraa i te pâmuraa toto. Ua rahi roa ˈtu â râ te reira i te iteraahia mai ua rau te huru toto. I 1937 te haamataraahia te horoaraa toto e te haapueraa toto i roto i te mau pu vairaa toto. E ua rahi roa ˈtu â te pâmuraa toto na te ao nei i te tupuraa te Piti o te tamaˈi rahi.

15, 16. (a) Eaha te tiaraa o te mau Ite no Iehova no nia i te pâmuraa toto? (b) Eaha te tauturu ta te mau pǐpǐ a te Mesia i fanaˈo no nia i te pâmuraa toto e te mau ravea rapaauraa eita e faaohipahia te toto? (c) Eaha te maitai tei itehia mai?

15 I te omuaraa 1944, ua faaite Te Pare Tiairaa reo Beretane e ia pâmuhia oe i te toto, te amu ra ïa oe i te reira. Ua haapapu-faahou-hia te reira i 1945. I 1952, ua piahia te tahi anairaa uiraa e pahonoraa o te tauturu i te mau tavini a te Atua ia faataa i to ratou tiaraa i te mau taote. I te ao nei, te tapea ra te mau pǐpǐ haapao maitai a te Mesia i to ratou tiaraa ma te itoito, noa ˈtu te faaoooraa, te au ore e te hamani-ino-raa uˈana. Te tamau noa ra râ te Mesia i te faaohipa i ta ˈna faanahonahoraa no te turu ia ratou, na roto i te mau buka rairai e te mau tumu parau tatara-maitai-hia.

16 I 1979, ua tere te tahi mau matahiapo na roto i te tahi mau fare maˈi no te faataa maitai i te mau taote i to tatou tiaraa, te mau tumu Bibilia o te reira, e te tahi mau ravea monoraa i te pâmuraa toto. I 1980, ua faaineinehia te tahi mau matahiapo no 39 oire i Marite no tera ohipa. I muri aˈe, ua faatia te Tino aratai ia haamauhia te mau tomite tuatiraa e te fare maˈi na te ao nei. E maitai anei tei itehia mai? I teie mahana, e rave rahi ahuru tausani taata aravihi i te pae rapaauraa, mai te mau taote, taote tâpû, taote faataoto, o te faatura nei i to tatou hinaaro ia rapaauhia tatou ma te ore e faaohipa i te toto. Te rahi noa ˈtu ra te fare maˈi e rapaau nei ma te ore e faaohipa i te toto, ta vetahi atoa e parau nei e rapaauraa numera hoê. Mea putapû mau â ia feruri i ta Iesu i rave no te paruru i ta ˈna mau pǐpǐ i ta Satani mau raveraa no te haaviivii ia ratou!—A taio i te Ephesia 5:25-27.

Te rahi noa ˈtu ra te fare maˈi e rapaau nei ma te ore e faaohipa i te toto, ta vetahi atoa e parau nei e rapaauraa numera hoê

17. E nafea ia faaite i to tatou mauruuru i te Mesia no te tamâraa i ta ˈna mau pǐpǐ?

17 Uiui anaˈe: ‘Te mauruuru ra anei au i te Mesia no te tamâraa i ta ˈna mau pǐpǐ, te haapiiraa ia ratou ia pee i ta Iehova mau ture aveia teitei i te pae morare?’ Haamanaˈo anaˈe e te imi noa ra Satani i te faaatea ê ia tatou ia Iehova e ia Iesu, ma te turai ia tatou ia ore e faatura i te mau ture aveia a te Atua. Ma te here, te tamau noa ra ta Iehova faanahonahoraa i te faaara e te haamanaˈo mai i te mau peu tia ore a teie nei ao, no te paruru ia tatou. Faaroo e haapao noa anaˈe ïa i taua mau aˈoraa faufaa roa ra.—Mas. 19:20.

Parururaa i te amuiraa i te mea viivii

18. Eaha ta te orama a Ezekiela e haamanaˈo mai ra no nia i te feia o te patoi i ta te Atua mau ture aveia?

18 Te piti o te tuhaa i reira te tupuraa te tamâraa, o te mau faanahoraa ïa i ravehia ia vai viivii ore te amuiraa. Tera noa râ, e taiva vetahi tei farii i ta Iehova mau ture aveia e tei pûpû ia ratou ia ˈna. E taui te aau o vetahi, a patoi roa ˈtu ai i taua mau ture aveia ra. E nafea ïa? Te pahono mai ra ta Ezekiela orama i ite no nia i te hiero pae varua. Te haamanaˈo ra oe i tera mau tiapai uputa? I roto mai i na uputa tataitahi, te vai ra te tahi mau piha tiairaa. E paruru ïa te tahi mau tiai i te hiero ia ore te feia “aore i peritomehia te aau” e tomo atu. (Ezk. 44:9) Te auraa ïa, o te feia anaˈe o te tutava ra i te haapao i ta Iehova mau ture aveia viivii ore, te fariihia ia apiti i te haamoriraa viivii ore. E ere atoa pauroa te taata te fariihia ia amuimui i te tahi atu mau Kerisetiano i roto i te haamoriraa.

19, 20. (a) Mea nafea to te Mesia tauturu-riirii-raa i ta ˈna mau pǐpǐ ia faatano i ta ratou huru haavaraa i te mau hara rahi? (b) Eaha e toru tumu e tiavaruhia ˈi te feia rave hara tatarahapa ore?

19 I 1892, ua faahiti Te Pare Tiairaa (Beretane) i “ta tatou hopoia e tiavaru i tera mau Kerisetiano o te parau ra e aita te Mesia i horoa i to ˈna ora ei hoo no te taata atoa.” (A taio i te Ioane 2, 10.) I 1904, ua faataa te buka Te poieteraa apî (Beretane) e mea atâta roa no te amuiraa te feia o te onoono i te pee i te haerea ino. I tera ra tau, e ‘haavahia te mau hara rahi i mua i te ekalesia,’ oia hoi te amuiraa taatoa. Mea varavara râ te reira. I 1944, ua faaite Te Pare Tiairaa (Beretane) e na te mau taeae aratai anaˈe e haapao i taua ohipa ra. I 1952, ua piahia te hoê huru raveraa ia au i te Bibilia i roto i Te Pare Tiairaa (Beretane). Ua faataahia te hoê tumu rahi e tiavaruhia ˈi te feia tatarahapa ore: te parururaa ïa i te amuiraa i te mea viivii.

20 Mai reira mai, ua tauturu te Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ ia faatano i ta ratou huru haavaraa i te hara rahi. Ua faaineine-maitai-hia te mau matahiapo no te haapao i te reira mai ta Iehova e hinaaro, ma te parau-tia e te aroha hamani maitai. I teie mahana, te taa nei ia tatou e toru aˈe tumu e tiavaruhia ˈi te hoê taata rave hara tatarahapa ore: (1) ia ore to Iehova iˈoa ia faainohia, (2) no te paruru i te amuiraa ia ore te tahi atu e rave atoa i te hara rahi, e (3) no te imi i te mau ravea atoa ia tatarahapa te taata rave hara.

21. No te aha e haamaitairaa ˈi te tiavaruraa no te mau tavini a te Atua?

21 E haamaitairaa te tiavaruraa no te mau pǐpǐ a te Mesia i teie mahana. Ua ite anei oe no te aha? I Iseraela i tahito ra, pinepine te feia rave hara i te haaviivii i te nunaa. I te tahi taime, mea rahi aˈe ratou i te feia e here ra ia Iehova, e hinaaro atoa ra e rave i te mea maitai. Pinepine atura ïa to Iehova iˈoa i te faainohia no to te nunaa hararaa, a ere atu ai i ta ˈna farii maitai. (Ier. 7:23-28) I teie râ mahana, te haa ra Iehova i nia i te hoê pǔpǔ taata i te pae varua. No te mea ua iritihia te feia rave hara etaeta mai roto atu ia tatou, eita ïa ta Satani e nehenehe e faaohipa ia ratou no te totoa e no te haaviivii i te amuiraa. Tatou râ ei pǔpǔ, e farii maitai noa mai iho â ïa Iehova. A haamanaˈo i ta Iehova i fafau: “Te mauhaa ra n[o] oe i hamanihia ˈi ra, e ore ïa e tupu.” (Isa. 54:17) Te turu maite ra anei tatou i te mau matahiapo e amo ra i te hopoia rahi e haava i te hara rahi?

Faahanahana anaˈe ia Iehova no ˈna te iˈoa i mairihia i nia i te fetii atoa

22, 23. No te aha tatou e mauruuru ai i to tatou mau taeae e tuahine na mua ˈˈe, na te aha râ e faaite ra e e titauhia te tahi faatanoraa no nia i te utuafare?

22 Te toru o te tuhaa i tamâ-noa-hia ˈi te mau pǐpǐ a te Mesia, o te faaipoiporaa ïa e te oraraa utuafare. Ua taui anei ta tatou huru hiˈoraa i te utuafare a mairi ai te mau matahiti? E. Na mua ˈˈe, ei hiˈoraa, ua faaite te tahi mau tavini a te Atua i te hoê huru feruriraa haapae faahiahia mau. Mauruuru roa tatou no to ratou tuuraa i te taviniraa moˈa i te parahiraa matamua o to ratou oraraa. Tera râ, te ite maitai ra tatou e aita te reira e tano roa ra. No te aha?

23 Pinepine te tahi mau taeae i te vaiiho i te utuafare ehia avaˈe no te pororaa aore ra no te taviniraa ratere. I te tahi taime, e parauhia i te tahi mau taeae e tuahine eiaha e faaipoipo, ua na nia ˈˈe ïa te reira i ta te Bibilia e parau ra. Mea iti roa atoa te aˈoraa e horoahia ia piri roa ˈtu â na hoa faaipoipo. Mai tera atoa anei i teie mahana? E ere roa ˈtu!

Eiaha roa te mau hopoia utuafare ia haapaehia no te mau hopoia Kerisetiano

24. Mea nafea te Mesia i te tautururaa i ta ˈna mau pǐpǐ haapao maitai ia faatano i to ratou manaˈo i te faaipoiporaa e te utuafare?

24 Eiaha roa te mau hopoia utuafare ia haapaehia no te mau hopoia Kerisetiano. (A taio i te Timoteo 1, 5:8 i roto i te nota.) d Ua haapao te Mesia e ia fanaˈo noa ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore i te fenua nei i te mau aˈoraa Bibilia faufaa tano noa no nia i te faaipoiporaa e te utuafare. (Eph. 3:14, 15) I 1990, ua matara mai te buka Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa. I 1996, te buka ïa Te ravea e itehia ˈi te oaoa i te utuafare. Mea rahi atoa te tumu parau o Te Pare Tiairaa o te tauturu i te feia faaipoipo ia faaohipa i te aratairaa Bibilia i roto i to ratou oraraa.

25-27. Mea nafea te haapao-maitai-raahia ˈtu â te mau hinaaro mau o te mau tamarii ua rau te faito matahiti?

25 E te feia apî? Ua haapao-atoa-hia ratou, i ta ratou i hinaaro mau â, a mairi ai te mau matahiti. Mea maoro to te faanahonahoraa a Iehova faataaraa i te tauturu no te mau tamarii ua rau te faito matahiti. Mea iti roa na mua ˈˈe. I teie râ mahana, ua rahi roa mai ïa. Mai 1919 tae roa i 1921, ua matara mai te anairaa tumu parau “Haapiiraa Bibilia no te feia apî” i roto i Te tau auro (Beretane). Matara maira i 1920 te buka rairai Te ABC o te tau auro (Beretane). I 1941 te buka Tamarii (Beretane). I 1976, te buka Faaroo i te Orometua rahi. I 1977, te buka reo Farani A faaohipa maitai i to outou taurearearaa. I 1983 Ta ˈu Buka Aamu Bibilia. I 1982, ua haamata i te piahia te anairaa tumu parau “Te uiui nei te mau taurearea” i roto i te A ara mai na! (Farani). E i 1989, te buka ïa Te uiui nei te mau taurearea—pahonoraa tano (Farani).

Mea oaoa roa te matararaa mai te buka rairai Ta ˈu pehepehe Bibilia i teie tairururaa i Heremani

26 I teie mahana, to nia tera anairaa tumu parau i ta tatou reni Internet jw.org, na buka e piti Te uiui nei te mau taurearea (Farani) e te buka A faaroo i te Orometua rahi (Farani). Te pûpû atoa ra ta tatou reni Internet e rave rahi ohipa na te feia apî, mai te mau api parau no nia i te tahi mau taata o te Bibilia, te mau ohipa haapiiraa no te mau tamarii e taurearea, te mau hauti, video, hohoˈa aamu Bibilia, oia atoa te tahi mau pehepehe Bibilia no te mau tamarii e toru matahiti e raro mai. Papu maitai, mea here na te Mesia te feia apî mai i te matahiti 33 i to ˈna tauahiraa i te mau tamarii rii. (Mar. 10:13-16) Te hinaaro ra iho â oia ia ite te feia apî e mea herehia ratou e ia faatamaa-maitai-hia ratou i te pae varua.

27 Te hinaaro atoa ra Iesu ia paruruhia te mau tamarii. A topa noa ˈtu ai teie nei ao hairiiri i roto i te mau peu faufau, te rahi noa ˈtu ra te tamarii e maferahia ra. No reira te mau aˈoraa papu maitai i piahia ˈi no te tauturu i te mau metua ia paruru i ta ratou mau tamarii. e

28. (a) Ia au i te orama a Ezekiela no nia i te hiero, eaha te titauhia no te haamori ia Iehova ma te viivii ore? (b) Eaha ta oe i faaoti e rave?

28 Mea putapû mau â ia ite e ua tamau noa te Mesia i te tamâ i ta ˈna mau pǐpǐ, ma te haapii ia ratou ia faatura e ia haapao i ta Iehova mau ture aveia teitei i te pae morare no to ratou maitai! A manaˈo faahou na i te hiero ta Ezekiela i ite orama, te mau tiapai uputa iho â râ. Parau mau, e hiero pae varua. Tera râ, ua papu anei ia tatou e te vai mau ra taua hiero ra? E tomo atu tatou i roto, eiaha noa ma te haere i te Piha a te Basileia, ma te iriti i te Bibilia aore ra ma te poro na tera e tera fare. E nehenehe te hoê taata haavarevare e rave i teie mau mea ma te ore roa e tomo i roto i to Iehova hiero. Teie râ, ia rave tatou i teie mau ohipa a ora atoa ˈi ia au i ta Iehova mau ture aveia teitei i te pae morare, e a haamori ai ia ˈna ma te aau tia, ua tomo ïa tatou i roto i te vahi moˈa roa ˈˈe, oia hoi te haamoriraa viivii ore a te Atua ra o Iehova. Poihere noa anaˈe ïa i taua haamaitairaa faufaa roa ra! Tamau atoa anaˈe i te rohi i te faaite i to Iehova moˈaraa ma te turu i ta ˈna mau ture aveia parau-tia!

a I 1932, ia au i te buka 2 Haapapuraa i te tiaraa Arii hau ê o te Atua (Beretane), e tupu te mau parau tohu Bibilia no nia i te hoˈiraa te nunaa o te Atua i to ratou fenua i teie tau. E tupu te reira i nia i te Iseraela pae varua, eiaha râ te Iseraela pae tino. Te faaite atea ra te reira i te haamau-faahou-raa o te haamoriraa viivii ore. Ua faataa Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1999 e to roto atoa te hiero ta Ezekiela i ite orama i taua parau tohu ra, e te tupu nei te reira i teie mau mahana hopea.

b Te opani ra te euhe i te hoê tane e te hoê vahine, aita i faaipoipohia te tahi i te tahi, e ere atoa i te fetii piri, ia faaea o raua anaˈe i roto i te hoê piha ua tapirihia te opani. I faahitihia na tera euhe pauroa te mahana i te Betela i te haamoriraa poipoi tau matahiti.

c Oia hoi te puhipuhiraa e te honihoniraa i te avaava, te tanuraa atoa i te reira no teie mau peu.

d Timoteo 1, 5:8 (Te Faufaa Api): “Ia ore te tahi taata e haapao i tōna iho fetii, ˈe rahi atu ā i tōna iho ra utuafare, ua faarue ïa taata i te faaroo, e hau aˈe tōna ino i to te taata faaroo ore.”

e A hiˈo i te pene 32 o te buka A faaroo i te Orometua rahi (Farani) e te anairaa tumu parau matamua “A paruru i ta outou mau tamarii!” o te A ara mai na! no Atopa 2007 (Farani).