Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 14

Turu ma te taiva ore i ta te Atua anaˈe faatereraa

Turu ma te taiva ore i ta te Atua anaˈe faatereraa

MANAˈO FAUFAA O TE PENE

Eita iho â te nunaa o te Atua e amui i teie nei ao no to ratou taiva ore i te Basileia

1, 2. (a) Eaha te aratairaa ta te mau pǐpǐ a Iesu i pee tae roa mai i teie mahana? (b) Eaha ta te mau enemi i tamata i te rave, e eaha tei itehia mai?

 I MUA ia Pilato, te haava rahi roa ˈˈe o te nunaa ati Iuda, ua faahiti Iesu i te hoê aratairaa ta ta ˈna mau pǐpǐ mau i pee tae roa mai i teie mahana. Ioane 18:36: “E ere i to teie nei ao to ˈu basileia; ahiri no teie nei ao to ˈu basileia, ua faaitoito ïa tau mau tavini ia ore au ia tuuhia ˈtu i te rima o te ati Iuda; e ere râ to ˈu basileia i to ǒ nei.” Ua haapohehia Iesu na nia i te faaueraa a Pilato. E taime poto noa râ to taua upootiaraa ra. Inaha ua faatiahia mai Iesu. Ua tamata te mau emepera o te hau puai Roma i te haamou i te mau pǐpǐ a te Mesia, aita râ i manuïa. Ua atutu te poroi o te Basileia na te ao atoa o tera ra tau.—Kol. 1:23.

2 I muri aˈe i te haamauraahia te Basileia i 1914, ua tamata te tahi mau tia o te nuu puai roa ˈˈe o te aamu o te taata i te haamou i te nunaa o te Atua. Aita râ hoê aˈe i manuïa. Mea rahi atoa te faatereraa e pǔpǔ poritita tei tamata i te faahepo mai ia apiti i ta ratou mau aroraa. Aita râ ratou i manuïa i te faaamahamaha ia tatou. Parau mau, te ora nei te huiraatira o te Basileia fatata e ati aˈe te fenua nei. Mea tahoê râ ratou ei fetii taeae o te ore roa ˈtu e faaô i roto i te mau ohipa poritita. E haapapuraa teie auhoêraa e te faatere nei te Basileia o te Atua e te tamau noa ra te Arii ra o Iesu Mesia i te aratai, te tamâ e te paruru i ta ˈna mau pǐpǐ. Eaha ta ˈna i rave? E hiˈo mai ïa tatou i te tahi mau upootiaraa haavaraa ta ˈna i horoa mai, a tamau noa ˈi tatou i te ore e amui i teie nei ao. (Ioa. 17:14) E haapuai te reira i to tatou faaroo.

Ua taahia ˈtu â eaha te tiaraa amui ore

3, 4. (a) Eaha tei tupu i muri noa mai i te haamauraahia te Basileia? (b) Ua taa maitai noa anei i te nunaa o te Atua te parau o te tiaraa amui ore? A faataa.

3 I muri noa mai i te haamauraahia te Basileia, ua tupu te hoê tamaˈi i nia i te raˈi, e ua hurihia mai Satani i te fenua nei. (A taio i te Apokalupo 12:7-10, 12.) E tamaˈi uˈana atoa tei tupu i nia i te fenua, tei tamata i te nunaa o te Atua, o tei faaoti papu e pee i to Iesu hiˈoraa eiaha e amui i teie nei ao. Tera râ, i te omuaraa, aita i taa maitai ia ratou te auraa mau eiaha e faaô i roto i te mau ohipa poritita.

4 Ei hiˈoraa, i roto i te buka 6 o te Aahiata o te Mireniuma (Beretane) a piahia i 1904, ua faaitoitohia te mau Kerisetiano eiaha e apiti i te tamaˈi. Tera râ, te na ô atoa ra tera buka e ia titau-noa-hia ˈtu te hoê Kerisetiano i te tau faehau, ia imi ïa oia i te ravea ia tuuhia o ˈna i roto i te hoê pǔpǔ o te ore e aro. Ia afaihia râ oia i nia i te tahua aroraa, e haapao maitai ïa o ˈna ia ore te taata e pohe ia ˈna. Teie ta taeae Herbert Senior no Beretane bapetizohia i 1905 i parau: “Ua painu roa te mau taeae. I te mea e aita e aratairaa papu, aita ratou i ite e mea tano anei ia faaô i roto i te nuu ei faehau, noa ˈtu e eita ratou e aro.”

5. Eaha te tatararaa maramarama aˈe a Te Pare Tiairaa no Novema 1915?

5 Ua faataa maitai aˈe Te Pare Tiairaa no Novema 1915 (Farani) i taua parau ra. No nia i te mau tatararaa a te Haapiiraa o te mau Papai (Beretane), te na ô ra tera Pare Tiairaa: “Te uiui nei matou aita anei tera huru haerea e ofati ra i ta tatou mau faaueraa tumu Kerisetiano.” E nahea paˈi te hoê Kerisetiano ia parauhia ia ˈna e pupuhihia o ˈna ia ore o ˈna e oomo i te ahu faehau, e faaô atoa i roto i te nuu? Te pahono ra Te Pare Tiairaa: “Eaha te mea ino aˈe? Ia pupuhihia tatou no to tatou taiva ore e to tatou auraro i te Arii o te hau, aore ra ia pohe tatou a tavini ai i te mau arii o te fenua, mai te huru ra e te turu ra tatou ia ratou, a patoi ai i te mau haapiiraa a to tatou Arii i te raˈi? Mea au aˈe na tatou e pohe no to tatou taiva ore i to tatou Arii i te raˈi.” E parau puai mau tera. Teie râ te parau hopea: “E manaˈo noa teie, e ere i te faaheporaa.”

6. Eaha te haapiiraa e huti mai i te hiˈoraa o taeae Senior?

6 Ua taa oioi i te tahi mau taeae e mea ino ia faaô i roto i te nuu, e ua haa ratou ia au i te reira. Ua parau taeae Senior: “No ˈu nei, hoê â auraa ia haapou mai oe i te mau ofai pupuhi mai nia mai i te pahi [aita ïa oe e aro ra] e ia tuu oe i te reira i roto i te pupuhi no te haapohe i te taata.” (Luka 16:10) Ua tapeahia taeae Senior i te fare auri no to ˈna patoiraa i te tau faehau no to ˈna manaˈo haava. I rotopu i na 16 tei mau i te fare auri no Richmond i Beretane no te hoê â tumu, e pae ratou taeae. I te hoê mahana, ua afai-omoˈe-hia taeae Senior e te tahi atu i nia i te tahua aroraa i Farani ia pupuhihia ratou. Aita râ te reira i tupu. Tauihia ˈtura ta ratou utua ei ahuru matahiti fare auri.

“Taa ihora ia ˈu e ia parahi hau noa te nunaa o te Atua e te taata atoa, noa ˈtu e e tupu te tamaˈi.”—Simon Kraker (A hiˈo i te paratarafa 7)

7. I te tupuraa te Piti o te tamaˈi rahi, eaha ta te nunaa o te Atua i taa maitai aˈe?

7 I te tupuraa te Piti o te tamaˈi rahi, ua taa maitai aˈe i te nunaa o Iehova te auraa mau o te tiaraa amui ore e tei titauhia ia rave ratou no te pee i to Iesu hiˈoraa. (Mat. 26:51-53; Ioa. 17:14-16; Pet. 1, 2:21) A hiˈo na i tei papaihia i roto i te tumu parau faufaa roa “Tiaraa amui ore” o Te Pare Tiairaa no Tenuare 1940 (Farani): “Teie te faaueraa tumu e titauhia ia pee te nunaa ta Iehova i faaau i te hoê faufaa, eiaha roa ˈtu e haere i te tamaˈi.” Ua parau Simon Kraker, tei tavini i muri aˈe i te pu rahi i Brooklyn i New York: “Taa ihora ia ˈu e ia parahi hau noa te nunaa o te Atua e te taata atoa, noa ˈtu e e tupu te tamaˈi.” Auaˈe ïa taua tumu parau ra. Ua tae mai taua maa varua ra i te taime tano no te faaineine i te nunaa o te Atua ia ore e taiva i te Basileia i roto i te hamani-ino-raa uˈana.

Faarururaa i te “vai pue” o te hamani-ino-raa

8, 9. Mea nafea te parau tohu a te aposetolo Ioane i te tupuraa?

8 Ua tohu te aposetolo Ioane e i muri aˈe i te haamauraahia te Basileia i 1914, e imi te teni ra o Satani te Diabolo i te haamou i te feia e turu ra i te Basileia o te Atua ma te pihaˈe mai i te hoê vai pue taipe. b (A taio i te Apokalupo 12:9, 15.) Mea nafea ta Ioane parau tohu i te tupuraa? Mai te mau matahiti 1920 atu, ua parari mai te anavai o te hamani-ino-raa i nia i te nunaa o te Atua. Mai e rave rahi atu â taeae e ora ra i Marite Apatoerau i te roaraa o te Piti o te tamaˈi rahi, ua hurihia taeae Simon i roto i te fare auri no to ˈna taiva ore i te Basileia o te Atua. I tera roaraa, e Ite no Iehova te rahiraa o te feia tei mau i te fare auri a te hau i te Hau Amui no Marite, no to ratou patoiraa i te haere i te tamaˈi no to ratou manaˈo haava.

9 Te fa a te Diabolo e to ˈna mau tia, ia taiva te huiraatira o te Basileia aita e hiˈoraa te vahi ta ratou e faaea ra. Na Afirika, na Europa e na te Hau Amui no Marite, ua afaihia ratou i mua i te tiripuna e te mau tomite haava. Ua hurihia ratou i roto i te fare auri, ua tupaihia e ua rave-ino-hia no to ratou tapearaa i to ratou tiaraa amui ore. I Heremani, ua faaruru te nunaa o te Atua i te hamani-ino-raa rahi no te oreraa e faahanahana ia Hitler e e turu i te tamaˈi. Te manaˈohia ra e 6 000 Ite no Iehova tei tapeahia i roto i te mau aua haavîraa Nazi, e hau atu i te 1 600 taeae e tuahine Heremani e no te tahi atu fenua tei pohe i te rima o to ratou mau enemi. Noa ˈtu râ, aita i noaa i te Diabolo ia turai i te nunaa o te Atua ia taiva.—Mar. 8:34, 35.

E horomii “te fenua” i te “vai pue”

10. E taipe “te fenua” no te aha, e mea nafea te reira i te tururaa i te nunaa o te Atua?

10 Ia au i te parau tohu a te aposetolo Ioane, e tauturuhia mai te nunaa o te Atua e “te fenua,” oia hoi te tahi mau taata aore ra pǔpǔ taata mana o teie nei ao mea huru maitai aˈe. E horomii “te fenua” i te anavai o te hamani-ino-raa. Mea nafea te reira i te tupuraa? I muri aˈe i te Piti o te tamaˈi rahi, pinepine “te fenua” i te turu i te huiraatira taiva ore o te Basileia faaterehia e te Mesia. (A taio i te Apokalupo 12:16.) E rave rahi hoi tiripuna teitei tei paruru i te mau tiaraa o te mau Ite no Iehova e patoi i te tau faehau, i te apiti atoa i te mau oroa here aiˈa. E hiˈo mai tatou na mua i te tahi mau upootiaraa rahi ta Iehova i horoa na to ˈna nunaa no nia i te tau faehau.—Sal. 68:20.

11, 12. Eaha ta taeae Anthony e taeae Iakovos i faaruru, e eaha tei itehia mai?

11 Hau Amui no Marite. E Ite no Iehova na metua o Anthony Sicurella. Ua bapetizohia o ˈna i te 15raa o to ˈna matahiti, e i te 21raa o to ˈna matahiti, ua tapao oia ia ˈna i te piha tapaoraa iˈoa ei tavini faaroo. E piti matahiti i muri aˈe, i 1950, ua ani oia ia tapaohia o ˈna ei taata patoi i te tau faehau no to ˈna manaˈo haava. Ua farii te Piha titorotororaa a te Hau i ta ˈna aniraa. Area te Faatereraa hau haavaraa, aita ïa. I muri aˈe e rave rahi haavaraa, ua tuuhia tera ohipa i mua i te Tiripuna teitei no te Hau Amui no Marite. Ua faaore taua tiripuna ra i te faaotiraa a te mau tiripuna matamua, a turu atu ai ia taeae Anthony. Maoti tera faaotiraa, ua nehenehe te tahi atu mau taata no te Hau Amui no Marite e patoi i te tau faehau no to ratou manaˈo haava.

12 Heleni. I 1983, ua faautuahia Iakovos Thlimmenos i te fare auri no te oreraa e oomo i te ahu faehau. I to ˈna matararaa mai, ua imi oia i te tahi ohipa numeraraa faufaa. Aita râ o ˈna i ravehia no te mea i faautuahia na oia e te tiripuna. Ua horo oia i teie ohipa i te haavaraa, aita râ i upootia i mua i te mau tiripuna Heleni. Tuu roa ˈtura oia i teie ohipa i mua i te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata. I 2000, ua turu te Tiripuna hororaa hopea o tera tiripuna, 17 haava, ia ˈna, a riro atu ai ta ratou faaotiraa ei faahaparaa i te hiˈo-ino-raa i te taata. Na mua ˈˈe i teie faaotiraa, hau atu i te 3 500 taeae Heleni tei faautuahia i te fare auri e te tiripuna no to ratou tiaraa amui ore. I muri aˈe i taua faaotiraa ra, ua haamau te fenua Heleni i te hoê ture o tei faaore i te mau faautuaraa tiripuna a taua mau taeae ra. E i te hiˈopoa-faahou-raahia te pǎpǎ ture, ua haapapu-faahou-hia te hoê ture tei haamauhia tau matahiti na mua ˈtu. Te faatia ra tera ture i te huiraatira Heleni ia rave i te tahi ohipa tivira ei monoraa i te tau faehau.

“Na mua ˈˈe au a tomo ai i roto i te piha haavaraa, ua pure faarahi au ia Iehova, taa ihora ia ˈu e ua horoa mai oia i te hau.”—Ivailo Stefanov (A hiˈo i te paratarafa 13)

13, 14. Eaha te haapiiraa e huti mai i te mau haavaraa a taeae Ivailo e taeae Vahan?

13 Bulgarie. I 1994, 19 matahiti to Ivailo Stefanov i to ˈna titauraahia i te tau faehau. Aita oia i farii i te reira, i te rave atoa i te tahi mau ohipa i roto i te hoê pǔpǔ faehau o te ore e aro. Faautuahia ˈtura oia 18 avaˈe fare auri. Ua horo râ oia i teie ohipa i te haavaraa, ma te haapapu i to ˈna tiaraa e patoi i te tau faehau no to ˈna manaˈo haava. Tuuhia ˈtura ta ˈna hororaa i mua i te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata. I 2001, hou ta ˈna hororaa a hiˈopoahia ˈi, ua afaro te ohipa. Ua faaore te faatereraa no Bulgarie i te utua i topa i nia ia taeae Ivailo, tae noa ˈtu ta te huiraatira no Bulgarie, tei ineine i te rave i te tahi ohipa tivira ei monoraa i te tau faehau. c

14 Aramenia. I 2001, ua tia to Vahan Bayatyan matahiti no te tau faehau. d Aita oia i farii i te reira no to ˈna manaˈo haava. Pau ta ˈna hororaa i te haavaraa, aita oia i upootia. I Tetepa 2002, ua faautuahia oia e piti matahiti e te afa fare auri, ua tuuhia mai râ oia ahuru avaˈe e te afa i muri aˈe. I tera roaraa, ua horo oia i teie ohipa i te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata, o tei hiˈopoa i ta ˈna hororaa. Teie râ, i te 27 no Atopa 2009, aita te Tiripuna i turu ia ˈna. E au ra e aita e ravea faahou ta te mau taeae no Aramenia. Auaˈe râ te Tiripuna hororaa hopea o te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata i hiˈopoa faahou i te haavaraa. I te 7 no Tiurai 2011, ua upootia mai taeae Vahan. A tahi ra te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata a farii ai e ua taaihia te patoiraa i te tau faehau no te manaˈo haava e no te mau tumu faaroo, i te tiamâraa o te manaˈo, o te manaˈo haava, e maiti atoa i ta ˈna haapaoraa. E paruru ïa tera faaotiraa i te mau tiaraa o te mau Ite no Iehova e to te mau hanere mirioni huiraatira o te mau fenua mero o te Apooraa no Europa. e

Taeae no Aramenia tei tuuhia mai i muri aˈe i te faaotiraa a te Tiripuna Europa o te tiaraa o te taata

Te mau oroa here aiˈa

15. No te aha te nunaa o Iehova e ore ai e apiti i te mau oroa here aiˈa?

15 No to ratou taiva ore i te Basileia faaterehia e te Mesia, eita iho â te nunaa o Iehova e rave i te tau faehau. Ma te faatura, eita atoa ratou e apiti i te mau oroa here aiˈa. Mai te Piti o te tamaˈi rahi mai iho â râ, ua parare te here aiˈa na te ao nei. Mea rahi te fenua tei faahepo i to ratou huiraatira ia horeo e mea here na ratou to ratou aiˈa ma te himene i te himene aiˈa aore ra ma te faahanahana i te reva o to ratou fenua. No tatou râ, o Iehova anaˈe ta tatou e haamori. (Mat. 4:10) Roohia ihora ïa tatou i te hamani-ino-raa rahi. Ua faaohipa â Iehova i “te fenua” no te horomii i te tahi tuhaa o te reira. E hiˈo mai tatou i te tahi mau upootiaraa rahi ta Iehova i horoa mai na roto i te Mesia.—Sal. 3:8.

16, 17. Eaha ta Lillian e William Gobitas i faaruru, e eaha te haapiiraa e huti mai?

16 Hau Amui no Marite. I 1940, i roto i te haavaraa Fare haapiiraa no Minersville e Gobitis, ua faahape 8 o na 9 haava o te Tiripuna teitei no te Hau Amui no Marite i te mau Ite no Iehova. No to raua taiva ore ia Iehova, aita Lillian Gobitas f 12 matahiti e to ˈna taeae William 10 matahiti, i faahanahana i te reva, aita atoa i horeo e turu i te aiˈa. Tiavaruhia ˈtura raua i rapae i te fare haapiiraa. Ua faaoti te Tiripuna teitei e ua tano to raua tiavaruraahia ia au i te pǎpǎ ture, ia vai “tahoê noa te nunaa.” Haamata ihora te hamani-ino-raa i te mau Ite no Iehova: tiavaruhia te tahi atu mau tamarii i rapae i te fare haapiiraa, tihatihia te tahi mau taata paari, mea rahi atoa tei rave-ino-hia e te nahoa. Ia au i te buka Te hanahana o to tatou fenua (Beretane), o te “hamani-ino-raa i te mau Ite no Iehova mai 1941 tae roa i 1943 te patoiraa uˈana roa ˈˈe i te pae faaroo i tupu i te Hau Amui no Marite i muri aˈe 1900.”

17 Taime poto noa te upootiaraa te mau enemi o te Atua. I 1943, ua hiˈopoa te Tiripuna teitei i te tahi atu haavaraa mai tera atoa, te haavaraa Pu o te haapiiraa no Virginie Tooa o te râ e Barnette. I tera taime, ua turu te Tiripuna teitei i te mau Ite no Iehova. A tahi ra i te Hau Amui no Marite i huri oioi ai te manaˈo o te Tiripuna teitei. Auaˈe taua faaotiraa ra, ua iti roa mai te hamani-ino-raa i te nunaa o Iehova, e ua haapapuhia ˈtu â te mau tiaraa o te huiraatira no te Hau Amui no Marite.

18, 19. No Pablo Barros, auaˈe te aha i mau papu ai oia, e e nafea te tahi atu mau tavini a Iehova e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

18 Raparata. I 1976, ua tiavaruhia Pablo 7 matahiti e Hugo Barros 8 matahiti, i rapae i te fare haapiiraa, no te mea aita raua i apiti i te hutiraa reva. I te hoê mahana, ua turai te vahine faatere haapiiraa ia Pablo, ua tairi atoa i to ˈna upoo. Ua tapea atoa mai oia i na tamaroa hoê hora i te faaotiraa te haapiiraa, no te faahepo ia raua ia apiti i te oroa here aiˈa. A haamanaˈo ai Pablo i te reira, ua parau oia: “Ahani aita Iehova i tauturu mai, eita e haere ia ˈu ia faaruru i tera faaheporaa ia taiva vau.”

19 I te hororaahia taua ohipa ra i te haavaraa, ua turu te haava i te fare haapiiraa. I 1979 râ, ua faaore te Tiripuna teitei no Raparata i taua faaotiraa ra, e ua na ô: “Aita roa ˈtu tera faautuaraa [te tiavaruraa] e tano ra ia au i te tiaraa pǎpǎ ture e haapii mai (irava ture 14) e te hopoia a te Hau e horoa i te haapiiraa tuatahi (irava ture 5).” Hoê tausani tamarii Ite no Iehova tei faufaahia i taua upootiaraa ra. Inaha aita vetahi i tiavaruhia e ua faahoˈihia mai te tahi atu mai ia Pablo raua Hugo i te fare haapiiraa.

Mea rahi te Ite no Iehova apî tei ore i taiva

20, 21. I roto i ta Roel raua Emily Embralinag i faaruru, na te aha e haapuai atu â i to oe faaroo?

20 Philipino. I 1990, ua tiavaruhia Roel Embralinag g 9 matahiti, to ˈna tuahine Emily 10 matahiti, e hau atu i te 65 piahi Ite no Iehova i rapae i te fare haapiiraa. Aita hoi ratou i faahanahana i te reva. Ua tamata Leonardo, te papa o Roel raua Emily, i te paraparau i te mau faatere haapiiraa, aita râ i manuïa. A uˈana roa ˈi taua fifi ra, ua horo oia i te reira i te Tiripuna teitei. Tera noa râ, aita ta ˈna e moni, aita atoa e paruru. Pure faarahi aˈera te utuafare ia Iehova no te ani i ta ˈna aratairaa. A tiai noa ˈi râ, te faaooohia ra e te tuhi-noa-hia ra na tamarii. No Leonardo, eita o ˈna e upootia no te mea aita hoê aˈe ite to ˈna i te mau ohipa haavaraa.

21 Eaha ˈtura te ohipa i tupu? Na Felino Ganal i tia ˈtu no te utuafare i mua i te Tiripuna teitei. Na mua ˈˈe, i rave na taua paruru ra i te ohipa na te hoê taiete haavaraa tuiroo no Philipino. I te tupuraa te haavaraa, ua faarue aˈena oia i tera taiete e ua riro mai ei Ite no Iehova. Ua faaoti amui te Tiripuna teitei e turu i te mau Ite no Iehova e ua faaore i te mau faaueraa e tiavaru i te mau tamarii. Era faahou, aita i haere i te mau enemi ia turai i te nunaa o te Atua ia taiva.

E tahoê te tiaraa amui ore i te fetii taeae

22, 23. (a) Mea nahea tatou i upootia rahi ai i mua i te haavaraa? (b) Te parahi-hau-noa-raa tatou ei fetii taeae e ati aˈe te ao nei, e haapapuraa ïa i te aha?

22 Mea nahea te nunaa o Iehova i upootia rahi ai mai tera i te haavaraa? Aita e tiaraa poritita to tatou. Noa ˈtu râ, i tera e tera fenua, i tera e tera tiripuna, ua paruru te tahi mau haava maitiiti ore i te taata ia tatou i te mau enemi ino mau. E maoti te reira i haapapu-faahou-hia ˈi te tahi mau tiaraa ia au i te pǎpǎ ture. Papu roa, maoti te Mesia i upootia ˈi tatou. (A taio i te Apokalupo 6:2.) Te tumu tatou e haere ai i te haavaraa, e ere no te faatano i te faanahoraa ture. E ere, ia nehenehe râ tatou e tamau noa i te tavini i to tatou Arii o Iesu Mesia ma te ore e haafifihia mai.—Ohi. 4:29.

23 I roto i te hoê ao amahamaha no te mau umeumeraa poritita e no te riri rahi, ua haamaitai to tatou Arii e faatere ra, o Iesu Mesia, i te mau tutavaraa a ta ˈna mau pǐpǐ e tapea i to ratou tiaraa amui ore. Aita i noaa ia Satani i te faaamahamaha ia tatou. Aita ïa o ˈna i upootia. Ua haaputuputu te Basileia e mirioni taata aita “e haapii faahou [ra] i te tamaˈi.” E fetii taeae tatou e parahi hau noa ra e ati aˈe te ao nei. E semeio te reira, e haapapuraa atoa e te faatere nei te Basileia o te Atua!—Isa. 2:4.

a E parau-atoa-hia tera buka Te poieteraa apî (Beretane). I muri iho ua tauihia te upoo parau o te anairaa buka Aahiata o te Mireniuma ei Haapiiraa o te mau Papai (Beretane).

b No te tahi atu â mau haamaramaramaraa, a hiˈo i te buka Te Apokalupo—Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, pene 27, api 184-186.

c Te titau atoa ra te faaotiraa ia pûpû te faatereraa no Bulgarie na te taatoaraa o te feia e patoi i te tau faehau no to ratou manaˈo haava, i te tahi ohipa tivira monoraa i raro aˈe i te aratairaa a te Piha haapao i te mau ohipa tivira.

d Te faahiti ra Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 2012, api 29-31 (Farani), i tera haavaraa.

e Hau atu i te 20 matahiti te tapearaa te faatereraa no Aramenia hau atu i te 450 Ite no Iehova apî i te fare auri. I Novema 2013, ua tuuhia mai te toea o ratou.

f Ua hape te papairaahia te paˈeraa i roto i te parau faataaraa haavaraa.

g Ua hape te papairaahia te paˈeraa i roto i te parau faataaraa haavaraa. Ua papaihia Ebralinag.