Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE VAˈU

Eaha te Basileia o te Atua?

Eaha te Basileia o te Atua?

1. Eaha te pure matauhia ta tatou e hiˈopoa i teie nei?

 E MIRIONI taata tei matau i te pure, To matou Metua, pii-atoa-hia te pure a te Fatu. Ua faaohipa Iesu i te reira no te haapii i ta ˈna mau pǐpǐ e nafea ia pure. Eaha ta ˈna i faahiti? No te aha mea faufaa tera pure no tatou?

2. Eaha na manaˈo faufaa e toru o ta Iesu i haapii mai ia pure?

2 Ua parau Iesu: “E na ô outou ia pure: ‘To matou Metua i te raˈi, ia moˈa to oe iˈoa. Ia tae mai ta oe Faatereraa arii [aore ra to oe Basileia]. Ia tupu to oe hinaaro i te fenua nei, mai i te raˈi atoa na.’” (A taio i te Mataio 6:9-13.) No te aha Iesu i haapii mai ai ia faahiti i teie na manaˈo e toru ia pure tatou?—A hiˈo i te faataaraa hau 20 i te pae hopea o te buka.

3. Eaha te titauhia ia ite no nia i te Basileia o te Atua?

3 Ua haapii tatou o Iehova te iˈoa o te Atua. Ua hiˈopoa atoa tatou eaha te hinaaro o te Atua no te huitaata e te fenua. Eaha râ te auraa a na ô ai Iesu: “Ia tae mai ta oe Faatereraa arii [aore ra to oe Basileia]”? E haapii anaˈe eaha te Basileia o te Atua, eaha ta te reira e faatupu e e nafea te iˈoa o te Atua e moˈa ˈi.

EAHA TE BASILEIA O TE ATUA?

4. Eaha te Basileia o te Atua e o vai te Arii?

4 Te Basileia, o te hoê Faatereraa arii. Te Basileia o te Atua, o te Faatereraa arii ïa ta te Atua ra o Iehova i haamau i te raˈi e o Iesu ta ˈna i maiti ei Arii. “Oia te Arii o te feia e faatere ra ei arii, e te Fatu o te feia e faatere ra ei fatu.” (Timoteo 1, 6:15) Mea rahi aˈe te maitai ta Iesu e faatupu i ta te tahi noa ˈˈe taata faatere e nehenehe e rave. Noa ˈtu e amuihia te mau taata faatere atoa, mea puai aˈe Iesu ia ratou.

5. Maihea mai te faatereraa a te Atua e mana mai ai? E mana mai oia i nia i te aha?

5 E 40 mahana i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa, ua hoˈi Iesu i te raˈi. I muri aˈe, ua maiti o Iehova ia ˈna ei Arii no te Faatereraa arii. (Ohipa 2:33) E mana mai te faatereraa a te Atua i nia i te fenua mai te raˈi mai. (Apokalupo 11:15) Tera te tumu e parau ai te Bibilia, e “Faatereraa arii i te raˈi.”—Timoteo 2, 4:18.

6, 7. No te aha e arii maitai aˈe Iesu i te tahi atu mau taata faatere?

6 Te parau ra te Bibilia mea hau aˈe o Iesu i te mau arii taata atoa. Eaha te tumu? No te mea “tei ia ˈna anaˈe ra te pohe ore.” (Timoteo 1, 6:16) E pohe te mau taata faatere atoa, area Iesu, eita roa ïa. Te auraa, pauroa te mau maitai ta ˈna e faatupu, e mea mure ore ïa.

7 E riro Iesu ei Arii tia e te aroha i te taata. Te na ô ra hoi te parau tohu: “E vai â te varua o Iehova i nia ia ˈna; te varua o te paari e no te ite; te varua faaaˈo e no te puai; te varua no te ite, e no te mǎtaˈu ia Iehova; e rahi hoi to ˈna ite i te mǎtaˈu ia Iehova; e ore hoi ta ˈna parau e faaauhia i tei itea e tana mata; e ore hoi oia e aˈo i ta to ˈna tariˈa i faaroo ra: e haava râ oia i te taata rii ma te parau-tia.” (Isaia 11:2-4) Eita anei oe e hinaaro i te hoê arii mai tera?

8. Na te aha e faaite mai e ere o Iesu anaˈe te faatere?

8 Ua maiti atoa te Atua i te tahi mau taata no te faatere e o Iesu i roto i ta ˈna faatereraa i te raˈi. Ua parau te aposetolo Paulo ia Timoteo: “Ia faaoromai noa tatou, e faatere atoa ïa tatou ei arii e o ˈna.” (Timoteo 2, 2:12) Ehia o te riro ei arii na muri ia Iesu?

9. Ehia o te faatere na muri ia Iesu? Inafea te Atua i te haamataraa i te maiti ia ratou?

9 Mai ta tatou i haapii i roto i te pene 7, ua ite te aposetolo Ioane ia Iesu ei Arii i te raˈi na roto i te tahi orama. I pihai iho râ ia ˈna, te vai atoa ra 144 000 arii. O vai ratou? Te faataa ra Ioane, e feia teie ua papaihia “to ˈna iˈoa [to Iesu] e te iˈoa o to ˈna Metua i nia i to ratou rae.” (A taio i te Apokalupo 14:1.) Ua na ô â Ioane: “O te feia teie e pee tamau ra i te Arenio [o Iesu ïa] i te mau vahi atoa ta ˈna e haere. Ua hoohia mai ratou no roto mai i te huitaata.” (Apokalupo 14:4) E Kerisetiano taiva ore teie na 144 000 o tei maitihia e te Atua “ia faatere mai ratou ei arii i te fenua.” I to ratou pohe, e faatiahia mai ratou no te ora i te raˈi. (Apokalupo 5:10) Mai te senekele matamua mai, ua maiti o Iehova i te mau Kerisetiano taiva ore no te riro ei mero no te pǔpǔ o na 144 000 arii.

10. Mea nafea o Iehova i te faaiteraa mai i to ˈna here i to ˈna maitiraa ia Iesu e na 144 000 ei faatere no te taata?

10 Mea here mau na Iehova ia tatou i maiti ai oia i te tahi mau taata no te faatere na muri ia Iesu. E faatere maitai o Iesu no te mea te taa ra o ˈna ia tatou. Ua ite oia mai te aha te oraraa o te taata e eaha te huru ia mauiui tatou. Ua parau Paulo, e nehenehe ta Iesu “e aumauiui i to tatou mau paruparu, ua tamatahia . . . oia i te mau mea atoa mai ia tatou atoa nei.” (Hebera 4:15; 5:8) Ua ite atoa na 144 000 mai te aha te oraraa o te taata. I riro na hoi ratou ei taata tia ore e ua faaruru atoa i te maˈi. Mea papu, e taa ia Iesu e na 144 000 i to tatou huru, oia atoa râ i te mau fifi ta tatou e faaruru ra.

EAHA TA TE FAATERERAA ARII A TE ATUA E RAVE?

11. Eaha te tumu i haapii ai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia tupu te hinaaro o te Atua i te raˈi?

11 Eaha te tumu i haapii ai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure ia tupu te hinaaro o te Atua i te raˈi? No te mea mai ta tatou i haapii i te pene 3, ua orure hau te Diabolo ra o Satani ia Iehova. Ua vaiiho o Iehova ia ˈna e te mau melahi taiva, te mau demoni ïa, ia parahi i te raˈi no te hoê taime noa. I te raˈi, e ere pauroa ïa tei rave na i te hinaaro o te Atua. I te pene 10, e haapii atu â tatou no nia ia Satani e te mau demoni.

12. Ia au i te Apokalupo 12:10, eaha na ohipa faufaa roa e piti o te tupu?

12 Te faataa ra te Bibilia, i muri aˈe Iesu a riro mai ai ei Arii, ua tupu te tahi aroraa i rotopu ia ˈna e o Satani. (A taio i te Apokalupo 12:7-10.) Ia au i te irava 10, e piti ohipa faufaa roa te tupu. E riro mai o Iesu Mesia ei Arii o te Faatereraa arii a te Atua e e hurihia mai Satani i raro i te fenua. Mai ta tatou e ite mai, ua tupu aˈena teie na ohipa faufaa roa.

13. Eaha tei itehia i te raˈi i te mea ua hurihia mai Satani i te fenua?

13 Eaha te huru o te mau melahi haapao maitai i te mea ua hurihia mai Satani e ta ˈna mau demoni i te fenua? Te pahono ra te Bibilia: “A oaoa outou e ora ra i nia i te raˈi!” (Apokalupo 12:12) I tera taime, ua itehia te hau e te hoêraa, te rave ra hoi ratou pauroa i te raˈi i te hinaaro o te Atua.

Ua hurihia mai Satani e ta ˈna mau demoni i nia i te fenua. Mai reira mai, ua mauiui atu â te taata i nia i te fenua. Fatata râ te reira i te faaorehia

14. Tei raro nei Satani i teie nei, eaha ïa te itehia i nia i te fenua?

14 Mea taa ê roa râ no te fenua. E ati rahi ta te taata e faaruru, “no te mea ua haapouhia te Diabolo” i nia i te fenua. E riri rahi to ˈna, “ua ite hoi o ˈna e e taime poto to ˈna e toe ra.” (Apokalupo 12:12) Ua hurihia mai Satani i raro nei e ua ite atoa, fatata roa o ˈna i te haamouhia. No to ˈna riri rahi, e tuu Satani i te hopea no te faatupu i te ati e te mauiui na te ao atoa nei.

15. Eaha ta te Atua e hinaaro no te fenua?

15 Aita te opuaraa a te Atua no te fenua i taui. Te hinaaro noa ra o ˈna ia ora te feia tia roa i roto i te paradaiso i nia i te fenua e a muri noa ˈtu. (Salamo 37:29) E nafea ïa te Faatereraa arii a te Atua e faatupu ai i te reira?

16, 17. Eaha ta te Daniela 2:44 e haapii mai no nia i te Faatereraa arii a te Atua?

16 Te parau ra te parau tohu i roto i te Daniela 2:44: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” Eaha ta teie parau tohu e haapii mai no nia i te Faatereraa arii a te Atua?

17 A tahi, e haamata te reira i te faatere i “te anotau o taua mau arii ra.” Te vai noa ra â ïa te tahi atu mau faatereraa i nia i te fenua ia haamata te Faatereraa arii a te Atua i te faatere. Te piti, e vai te Faatereraa arii a te Atua e a muri noa ˈtu e eita roa te tahi atu faatereraa e mono i te reira. Te toru, e aro e e upootia mai te Faatereraa arii a te Atua i nia i te mau faatereraa o teie nei ao. E toe noa mai ïa hoê anaˈe faatereraa no te fenua taatoa, te mea maitai roa ˈˈe!

18. Eaha te iˈoa o te tamaˈi hopea o te tupu i roto i te Faatereraa arii a te Atua e te mau faatereraa taata?

18 Eaha râ te itehia hou a tupu ai te tamaˈi i roto i te mau faatereraa o teie nei ao e te Faatereraa arii a te Atua? E haavare te mau demoni i “te mau arii o te ao atoa . . . no te haaputu mai [ia ratou] . . . no te tamaˈi o te mahana rahi o te Atua Mana hope.” E aro ïa te mau faatereraa taata i te Faatereraa arii, o ratou râ te pau. E piihia tera tamaˈi hopea, Aramagedo.—Apokalupo 16:14, 16; a hiˈo i te faataaraa hau 10 i te pae hopea o te buka.

19, 20. No te aha tatou e hinaaro ai i te Faatereraa arii a te Atua?

19 No te aha tatou e hinaaro ai i te Faatereraa arii a te Atua? Te vai ra e toru tumu. A tahi, e feia hara tatou e no reira ïa te taata e maˈihia ˈi e e pohe ai. I raro aˈe râ i te Faatereraa arii a te Atua, e ora tatou e a muri noa ˈtu. Te parau ra hoi te Bibilia i roto i te Ioane 3:16: “No to ˈna here rahi i to te ao i horoa mai ai te Atua i ta ˈna Tamaiti otahi ia ore ia mou te taata o te faatupu i te faaroo ia ˈna, ia roaa râ te ora mure ore.”

20 Te piti o te tumu, ua haaatihia tatou e te feia iino. E rave rahi o te eiâ, o te taviri i te taata e te rave i te mau peu au ore. E nehenehe anei tatou e tapea ia ratou ia rave i tera mau ohipa? Eita, o te Atua anaˈe te nehenehe. Ia ore tera mau taata e hinaaro e taui, e haamouhia ratou ia tupu Aramagedo. (A taio i te Salamo 37:10.) Te toru o te tumu e hinaaro ai tatou i te Faatereraa arii, no te mea eita te mau faatereraa taata e nehenehe e faaafaro i te mau fifi na te ao. Hau atu â, mea haavî te faatereraa a te taata e e farii atoa i te mau ohipa tia ore. Aita ratou e feruri ra e nafea ia tauturu i te taata ia faaroo i te Atua. Te parau ra te Bibilia, “ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata . . . ei pohe [aore ra ino] no ˈna iho.”—Koheleta 8:9.

21. Eaha ta te Faatereraa arii e rave ia tupu te hinaaro o te Atua i nia i te fenua?

21 I muri aˈe Aramagedo, e ara te Faatereraa arii ia tupu te hinaaro o te Atua i nia i te fenua. Te tahi hiˈoraa, e hurihia Satani e ta ˈna mau demoni i roto i te abuso 1 000 matahiti. (Apokalupo 20:1-3) Eita roa atoa te taata e maˈihia e e pohe. E nehenehe te feia haapao maitai atoa e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso maoti te tusia taraehara o te Mesia. (Apokalupo 22:1-3) E haamoˈa te Faatereraa arii i te iˈoa o te Atua. Te auraa, e faahanahana te taata atoa i te iˈoa o Iehova ia mana mai te faatereraa a te Atua i nia i te fenua.—A hiˈo i te faataaraa hau 21 i te pae hopea o te buka.

INAFEA IESU I RIRO AI EI ARII?

22. Na te aha e faaite mai aita Iesu i riro oioi ei Arii i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa?

22 Ua haapii Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure, “Ia tae mai ta oe Faatereraa arii.” Te taahia ra ïa aita â te faatereraa a te Atua i tae mai atura i tera taime. E titauhia ia haamau na mua o Iehova i te reira e ia faariro ia Iesu ei Arii no ta ˈna faatereraa. Ua riro oioi anei Iesu ei Arii i to ˈna hoˈiraa i te raˈi? Aita, ua titauhia ia tiai o ˈna. Tera ta Petero e Paulo i haapapu i muri aˈe i te tia-faahou-raa o Iesu. Ua faataa raua toopiti no Iesu te parau i roto i te Salamo 110:1. I roto i tera parau tohu, te na ô ra o Iehova: “A parahi i to ˈu rima atau nei e ia faariro roa vau i to oe mau enemi ei taahiraa avae no oe.” (Ohipa 2:32-35; Hebera 10:12, 13) Ehia taime te mairi na mua ˈˈe Iehova a faariro ai ia Iesu ei Arii?

E ara te Faatereraa arii ia tupu te hinaaro o te Atua i nia i te fenua

23. (a) Inafea Iesu i haamata ˈi i te faatere ei Arii no te faatereraa a te Atua? (b) Eaha ta tatou e haapii i roto i te pene i mua ˈtu?

23 Ua taa aˈena i te tahi pǔpǔ Kerisetiano aau tae ua riro 1914 ei matahiti faufaa i roto i te mau parau tohu Bibilia. Ua haapapu te mau ohipa i tupu mai tera matahiti mai aita ratou i hape. Ua haamata Iesu i te faatere ei Arii i 1914. (Salamo 110:2) Tau taime i muri aˈe, ua hurihia mai Satani i raro i te fenua e “e taime poto to ˈna e toe ra.” (Apokalupo 12:12) I roto i te pene i mua ˈtu, e ite atu â tatou eaha te mau haapapuraa e te ora nei tatou i te mau mahana hopea. E haapii atoa tatou fatata roa te Faatereraa arii i te faatupu i te hinaaro o te Atua i nia i te fenua.—A hiˈo i te faataaraa hau 22 i te pae hopea o te buka.