Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE IVA

Ua fatata anei te hopea o teie nei ao?

Ua fatata anei te hopea o teie nei ao?

1. I roto i teihea buka tatou e ite ai eaha te tupu ananahi?

 UA MATAITAI aˈena anei oe i te parau apî e ua na ô, ‘Ua ino roa te ao!’ No te rahi o te mau ati e ohipa ino, ua tae roa vetahi i te parau, ‘ua fatata te hopea o te ao.’ Parau mau anei? E nehenehe anei te taata e ite eaha te tupu ananahi? Eita, o te Atua ra o Iehova anaˈe te nehenehe. I roto i te Bibilia, ua faaite mai oia eaha te tupu no tatou e no te fenua.—Isaia 46:10; Iakobo 4:14.

2, 3. Eaha ta te mau pǐpǐ a Iesu i hinaaro e ite e eaha ta Iesu i pahono atu?

2 Ia taio tatou i ta te Bibilia e parau ra no nia i te hopea o te ao, e ere te fenua te haamouhia, o te mau ohipa iino atoa râ. Ua haapii Iesu e mana mai te Faatereraa arii a te Atua i nia i te fenua. (Luka 4:43) Ua hinaaro ta ˈna mau pǐpǐ e ite afea te Faatereraa arii a te Atua e tae mai ai. Ua ani ïa ratou ia Iesu: “Afea teie mau mea e tupu ai, e eaha te tapao o te tau o to oe hoˈiraa mai e to te anotau hopea o te faanahoraa o te ao nei?” (Mataio 24:3) Aita Iesu i horoa ia ratou i te taio mahana, ua faaite atu râ eaha te itehia hou te hopea o teie nei ao. E tera mau iho â te tupu ra i teie mahana.

3 I roto i teie pene, e hiˈopoa tatou eaha te mau haapapuraa e te ora ra tatou i te tau hopea o te ao. Na mua râ, e titauhia ia ite ua tupu te tahi tamaˈi i te raˈi. I reira tatou e taa ˈi no te aha ua rahi roa te ino i nia i te fenua.

TE TAHI TAMAˈI I TUPU I NIA I TE RAˈI

4, 5. (a) Eaha tei tupu i te raˈi tau taime i muri aˈe Iesu i riro ai ei Arii? (b) Ia au i te Apokalupo 12:12, eaha te itehia i nia i te fenua i te mea ua hurihia mai Satani i raro nei?

4 I te pene 8, ua haapii tatou ua riro Iesu ei Arii i te raˈi i 1914. (Daniela 7:13, 14) Te faatia ra te buka Apokalupo: “Tupu ihora te tamaˈi i nia i te raˈi: aro atura Mikaela [o Iesu ïa] e ta ˈna mau melahi i te teni [o Satani], aro atoa maira te teni e ta ˈna mau melahi.” a Ua pau râ o Satani e ta ˈna mau demoni e ua hurihia mai ratou i nia i te fenua. A feruri na i te oaoa iti rahi o te mau melahi i te raˈi! Eaha râ te huru no te feia e ora ra i nia i te fenua? Te parau ra te Bibilia, e ati rahi te itehia. Eaha te tumu? E riri rahi to te Diabolo, “ua ite hoi o ˈna e e taime poto to ˈna e toe ra.”—Apokalupo 12:7, 9, 12.

5 Te tuu ra te Diabolo i te hopea no te faatupu i te mau ati i nia i te fenua. E riri rahi to ˈna, ua ite hoi e taime poto te toe ra hou te Atua a tapea ˈi i ta ˈna mau ohipa atoa i nia i te fenua. E hiˈo anaˈe eaha ta Iesu i parau no nia i te tupu i te mau mahana hopea.—A hiˈo i te faataaraa hau 24 i te pae hopea o te buka.

TE MAU MAHANA HOPEA

6, 7. Te tupu ra anei ta Iesu i parau no nia i te tamaˈi e te oˈe?

6 Te tamaˈi. Ua na ô Iesu: “E aro hoi te tahi nunaa i te tahi atu nunaa e te tahi faatereraa i te tahi atu faatereraa.” (Mataio 24:7) Mea rahi aˈe te taata o tei pohe no te tamaˈi i to tatou tau ia faaauhia i na mua ˈˈe. Te faaite ra te tahi pu maimiraa no nia i te tupuraa na te ao, mai te matahiti 1 e tae mai i 1914, 30 mirioni tei pohe no te tamaˈi. Mai 1914 noa e tae mai i 2000, ua taiohia ïa 100 mirioni. Ua tataitoru te numera o tei pohe no te tamaˈi. A feruri na ïa i tera rahiraa mirioni taata tei mauiui mau e tei oto no te tamaˈi!

7 Te pohe poia. Ua parau Iesu: “E tupu te oˈe.” (Mataio 24:7) Noa ˈtu ua rahi aˈe te maa i na mua ˈˈe, e rave rahi â o te pohe poia nei. Eaha te tumu? Aita ta ratou moni e navai no te hoo mai i te maa aore ra i te fenua no te tanu i te reira. Hau atu i te hoê miria taata, aita ta ratou hoê aˈe tara Marite (fatata 109 F CFP) i te mahana hoê. Ia au i te Taatiraa no te ea na te ao, ehia mirioni tamarii o te pohe i te mau matahiti atoa no te mea aita e navai ra ta ratou maa.

8, 9. Na te aha e faaite ra ua tupu ta Iesu i tohu no nia i te aueueraa fenua e te maˈi?

8 Te mau aueueraa fenua. Ua tohu Iesu: “E tupu te aueueraa fenua rahi.” (Luka 21:11) E rave rahi aueueraa fenua puai mau o te tiaihia nei i te mau matahiti atoa. Mai te matahiti 1900 mai, hau atu i te piti mirioni tei pohe no te aueueraa fenua. Noa ˈtu te vai ra te mau ravea apî o te tauturu ia ite oioi e tupu te aueueraa fenua, e rave rahi noa â o te pohe nei no te reira.

9 Te maˈi. Ua faaite Iesu e tupu “te maˈi pee.” E parare oioi te mau maˈi atâta e e rave rahi te pohe. (Luka 21:11) Noa ˈtu ua itehia i te mau taote e nafea ia rapaau e rave rahi maˈi, te vai noa ra te tahi aore roa e rapaauraa. I te mau matahiti atoa, ehia mirioni taata o te pohe no te mau maˈi mai te tutoo e te vai ra ˈtu â. I na 40 matahiti i mairi, ua itehia i te mau taote 30 maˈi apî, e te vai ra te tahi mau maˈi aita e rapaauraa.

TE HURU O TE TAATA I TE MAU MAHANA HOPEA

10. A faataa na mea nafea te Timoteo 2, 3:1-5 e tupu ai i teie mahana.

10 Te na ô ra te Bibilia i roto i te Timoteo 2, 3:1-5: “Ia tae i te mau mahana hopea, e tau ino mau ïa e te fifi ia faaruru.” Ua faaite te aposetolo Paulo mai te aha te huru o te rahiraa i te mau mahana hopea. Ua parau oia, e riro te taata

  •   i te haapao noa ia ratou iho

  •   i te nounou i te moni

  •   i te faaroo ore i te metua

  •   i te taiva

  •   i te au ore i to ratou utuafare

  •   i te haavî ore ia ratou iho

  •   i te iria e te hamani ino i te taata

  •   i te au i te mau mea navenave eiaha râ i te Atua

  •   i te faahua here i te Atua, aita râ e farii ra i te auraro ia ˈna

11. Ia au i te Salamo 92:7, eaha te tupu no te feia iino?

11 Mai tera anei te huru o te rahiraa i teie mahana? E ere i ǒ oe anaˈe, mai tera atoa na te ao nei. Fatata râ te Atua i te rave i te tahi ohipa. Teie ta ˈna i fafau: “Ia oteo te paieti ore mai te raau rii ra, e ia ruperupe atoa te feia rave parau ino ra; i ruperupe ïa ia tâpû faarue-roa-hia [aore ra haamou-roa-hia]!”—Salamo 92:7.

E TUPU TE TAHI MAU OHIPA MAITATAI I TE MAU MAHANA HOPEA

12, 13. Eaha ta Iehova i haapii mai i te mau mahana hopea?

12 Aita noa te Bibilia i tohu e itehia te oto e te mauiui rahi i te mau mahana hopea. Ua faaite atoa râ, e tupu te tahi mau ohipa maitatai.

“E porohia te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e ati aˈe te fenua.”—Mataio 24:14

13 Te ite papu no nia i te Bibilia. Ua papai atoa te peropheta Daniela no nia i te mau mahana hopea. Ua na ô oia: “E tupu atura te ite i te rahiraa.” (Daniela 12:4) Maoti te tauturu a te Atua, e taa maitai atu â to ˈna nunaa i te Bibilia. Ua haamata Iehova i te na reira mai 1914 mai. Ua haapii mai oia i te faufaaraa o to ˈna iˈoa e eaha ta ˈna opuaraa no te fenua. Ua faataa papu atoa mai no nia i te hoo, i te tupu ia pohe te taata e te tia-faahou-raa. Ua taa ia tatou, o te Faatereraa arii a te Atua anaˈe te ravea no te faaafaro i te mau fifi atoa. Ua haapii atoa tatou e nafea ia ite i te oaoa mau e eaha te rave ia mauruuru mai te Atua ia tatou. E tapea noa anei te mau tavini a te Atua i te reira na ratou? Na te tahi atu parau tohu e pahono mai.—A hiˈo i te faataaraa hau 2125 i te pae hopea o te buka.

14. Te porohia ra te parau apî oaoa o te Faatereraa arii i roto ehia fenua? O vai te poro ra i te reira?

14 Te ohipa pororaa na te ao nei. I to ˈna faahitiraa i te mau mahana hopea, ua na ô atoa Iesu: “E porohia te parau apî oaoa o te Faatereraa arii e ati aˈe te fenua ia ite te mau nunaa atoa.” (Mataio 24:3, 14) Te porohia ra te parau apî oaoa o te Faatereraa arii i roto hau atu i te 230 fenua na roto hau atu 700 reo. Na te ao atoa nei, te faaite ra te mau Ite no Iehova “no roto mai i te mau nunaa e opu . . . atoa” eaha te Faatereraa arii e eaha ta ˈna e rave no tatou. (Apokalupo 7:9) Te mea faahiahia, e na reira ratou ma te tamoni ore e noa ˈtu e hae e e hamani ino te taata ia ratou. Mai ta Iesu i tohu, e tupu iho â te ohipa pororaa e eita e nehenehe e tapea i te reira!—Luka 21:17.

EAHA TA OE E RAVE?

15. (a) Te tiaturi ra anei oe e te ora ra tatou i te mau mahana hopea e eaha te tumu? (b) Eaha te tupu no te feia o te ore e auraro ia Iehova? E no te feia o te auraro ia ˈna?

15 Te tiaturi ra anei oe e te ora ra tatou i te mau mahana hopea? E rave rahi parau tohu Bibilia o te haapapu ra i te reira. Fatata roa te taime e parau ai o Iehova, ua oti te ohipa pororaa o te parau apî oaoa. E i reira ïa “te hopea” e tae mai ai. (Mataio 24:14) Eaha “te hopea” o te faahitihia ra? O Aramagedo, te taime e faaore ai te Atua i te ino atoa. E faaohipa o Iehova ia Iesu e ta ˈna mau melahi puai no te haamou i te feia atoa o te ore e auraro ia ˈna e i ta ˈna Tamaiti. (Tesalonia 2, 1:6-9) I muri iho, eita Satani e ta ˈna mau demoni e haavare faahou i te taata. Eaha te haamaitairaa a te feia o te auraro i te Atua e te farii i ta ˈna Faatereraa arii? E ite ratou i te tupuraa o te mau parau fafau atoa a te Atua.—Apokalupo 20:1-3; 21:3-5.

16. I te mea fatata roa te hopea, eaha te tia ia oe ia rave?

16 Fatata te hopea o teie nei ao faaterehia e Satani. Mea faufaa roa ïa ia uiui, ‘Eaha te tia ia ˈu ia rave?’ Te hinaaro ra o Iehova ia haapii tamau oe i te Bibilia. A haapao maite ïa i te reira, e ere i te ohipa hauti. (Ioane 17:3) E putuputuraa ta te mau Ite no Iehova i te mau hebedoma atoa no te tauturu i te taata ia taa i te Bibilia. A tutava i te haere tamau i tera mau putuputuraa. (A taio i te Hebera 10:24, 25.) Ia taa ia oe e titauhia ia rave i te tahi mau tauiraa, a na reira. E piri roa ˈtu â ïa oe ia Iehova.—Iakobo 4:8.

17. No te aha e hitimahuta te rahiraa ia tae mai te hopea?

17 Ua faataa te aposetolo Paulo, e tae mai te haamouraa o te feia iino “mai te eiâ ra i te po.” E tupu ïa te reira i te taime manaˈo-ore-hia e te rahiraa. (Tesalonia 1, 5:2) Ua tohu Iesu, e rave rahi o te ore e tâuˈa i te haapapuraa e te ora ra tatou i te mau mahana hopea. Ua na ô oia: “E riro hoi te tau o te hoˈiraa mai o te Tamaiti a te taata nei [aore ra te mau mahana hopea] mai te tau o Noa ra. I te reira hoi tau hou te diluvi, te tamaa ra te taata e te inu ra, te faaipoipo ra te tane, te horoahia ra te vahine ia faaipoipo e tae roa i te mahana i tomo ai Noa i roto i te araka, e aita ratou i tâuˈa e tae noa mai ai te diluvi e mou atura ratou paatoa.”—Mataio 24:37-39.

18. Eaha ta Iesu i faaara mai?

18 Ua faaara mai Iesu eiaha e vaiiho “i te rahi o te tamaa, i te inu hua, i te haapeapearaa o te oraraa” ia haafifi ia tatou. Ua parau oia e tae mai te hopea “mai te hoê marei . . . i nia i te taatoaraa o te taata i te fenua nei.” I muri iho, ua na ô â: “A vai ara ïa e a tamau i te pure [aore ra a pure ma te aau tae mau] ia nehenehe outou e ora ˈtu i teie mau mea atoa o te tupu iho â, a tia ˈtu ai i mua i te Tamaiti a te taata nei.” (Luka 21:34-36) No te aha mea faufaa ia haapao i te faaararaa a Iesu? No te mea fatata roa te ao ino a Satani i te haamouhia. O te feia anaˈe o ta Iehova e ta Iesu e mauruuru te ora ˈtu i te hopea e te fanaˈo i te ora mure ore i roto i te ao apî!—Ioane 3:16; Petero 2, 3:13.

a O Mikaela te tahi atu iˈoa o Iesu Mesia. No te ite atu â, a hiˈo i te faataaraa hau 23 i te pae hopea o te buka.