Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 29

Ia ite oe i “te here o te Mesia”

Ia ite oe i “te here o te Mesia”

1-3. (1) No te aha Iesu i hinaaro ai e riro mai to ˈna Metua? (2) Eaha ta tatou e hiˈopoa no nia i te here o Iesu?

 UA ITE aˈenei oe i te hoê tamaroa ia tamata i te riro mai to ˈna papa? E pee paha oia i te huru e haere, e paraparau e e haa ˈi to ˈna papa. Ia paari rii mai oia, e farii atoa paha te tamaroa i te manaˈo e te peu a to ˈna papa, e na reira atoa ta ˈna mau tiaturiraa i te pae faaroo. Oia, no to ˈna here e faatura i to ˈna papa î i te here e hinaaro ai te tamaiti e riro mai ia ˈna te huru.

2 Eaha to Iesu manaˈo i to ˈna Metua i te raˈi? I te hoê taime, ua parau Iesu: “Mea here na ˈu te Metua.” (Ioane 14:31) Aita ˈtu mai ia Iesu o te here mau ra ia Iehova, ua ora maoro hoi oia i to ˈna Metua ra hou te mau mea atoa a poietehia ˈi. No to ˈna here, ua hinaaro teie Tamaiti haapao maitai e riro mai to ˈna Metua ra te huru.​—Ioane 14:9.

3 I roto i te mau pene na mua ˈtu, ua hiˈopoa tatou mea nafea Iesu i te peeraa ma te tia roa i ta Iehova huru faaohiparaa i to ˈna puai, parau-tia e to ˈna paari. Mea nafea râ Iesu i te faaiteraa i te here mai to ˈna Metua? Mea na roto ïa i to ˈna huru feruriraa haapae, to ˈna aumihi î i te here e to ˈna ineine i te faaore i te hara.

“Tera te here rahi aˈe”

4. Mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna here ma te faahiahia mau?

4 No te here, e ineine te hoê taata i te haapae i te tahi mea no te maitai o vetahi ê. Tera te here ta Iesu i faaite ma te faahiahia mau. Ua faataa oia: “Ia horoa te hoê taata i to ˈna ora no to ˈna mau hoa, tera te here rahi aˈe.” (Ioane 15:13) Ua horoa Iesu i to ˈna ora tia roa no tatou ma te aau tae. Ua riro te reira ei haapapuraa rahi roa ˈˈe o te here ta te hoê taata i faaite. Mea nafea ˈtu â Iesu i te haapaeraa ia ˈna iho no te faaite i to ˈna here?

5. Eaha ta te Tamaiti fanau tahi a te Atua i haapae no te haere mai i nia i te fenua?

5 Hou a haere mai ai i nia i te fenua, e tiaraa teitei to te Tamaiti fanau tahi a te Atua i te raˈi. Mea piri roa oia ia Iehova e te mau melahi. Noa ˈtu râ, “ua haapae oia ia ˈna iho e ua riro mai te hoê tavini ra te huru e ua fanauhia mai oia ei taata.” (Philipi 2:7) Ua farii oia i te ora i rotopu i te feia hara i roto i te hoê ao e vai nei i “raro aˈe i te mana o te varua ino.” (Ioane 1, 5:19) E haapaeraa rahi ta te Tamaiti a te Atua i rave! E ere anei i te haapapuraa o to ˈna here rahi?

6, 7. (1) I te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua, mea nafea to Iesu faaiteraa i to ˈna here? (2) No te aha mea putapû mau ta te Ioane 19:25-27 e faatia ra no nia ia Iesu?

6 I te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei, ua tamau Iesu i te faaite i to ˈna here ma te haapae i te tahi mau mea. Mea haapeapea aˈe na ˈna te maitai o vetahi ê. Ua tiatonu oia i nia i ta ˈna taviniraa, aita oia i imi i te hoê oraraa fanaˈo. Ua parau Iesu: “E apoo to te alope e e ofaaraa to te manu o te raˈi. Te Tamaiti râ a te taata nei, aita ïa to ˈna e vahi taotoraa.” (Mataio 8:20) I te mea e tamuta aravihi oia, ua nehenehe Iesu e faataime rii i ta ˈna taviniraa no te patu i te hoê fare au mau aore ra no te hamani i te tahi mau tauihaa fare nehenehe mau ia noaa mai ta ˈna moni. Aita râ oia i faaohipa i to ˈna aravihi ia noaa mai ta ˈna taoˈa materia.

7 Mea putapû mau ta te Ioane 19:25-27 e faatia ra no nia ia Iesu. Hou o ˈna a pohe ai, mea rahi te mau mea ta Iesu e haapeapea ra. Ua manaˈo i ta ˈna mau pǐpǐ, te ohipa pororaa, hau roa ˈtu â, ua haapeapea oia i ta to ˈna hapa ore e faatupu i nia i te iˈoa o to ˈna Metua. Oia mau, e hopoia rahi ta ˈna, maoti noa hoi to ˈna taiva ore e nehenehe ai te huitaata e fanaˈo i te hoê a muri aˈe papu! Teie râ, na mua rii noa ˈtu i to ˈna poheraa, ua haapeapea atoa Iesu no to ˈna metua vahine o Maria, e au ra hoi e vahine ivi oia i taua taime ra. Ua ani Iesu i te aposetolo Ioane ia haapao ia Maria mai te huru ra o to ˈna iho metua vahine tera. E ua rave mai iho â te aposetolo ia Maria i to ˈna fare. Ua rave Iesu i te hoê faanahoraa no te aupuru i to ˈna mama i te pae tino e ia piri noa oia ia Iehova. E haapapuraa mau te reira o to Iesu here rahi!

“Aroha roa ˈtura ia ratou”

8. I roto i te Bibilia, eaha te auraa o te taˈo Heleni tei hurihia i te parau “aroha roa”?

8 Mai to ˈna Metua, e taata aumihi Iesu. Te faataa ra te mau Papai ua aroha roa oia i te feia e hepohepo ra e ua imi i te ravea no te tauturu ia ratou. No te faataa i te aumihi o Iesu, te faaohipa ra te Bibilia i te hoê taˈo Heleni tei hurihia i te parau “aroha roa.” Te na ô ra te hoê aivanaa: “Te faataa ra te reira . . . i te ohipa e tupu i roto roa i te hoê taata ia horuhoru roa to ˈna aau. Tera te taˈo Heleni puai roa ˈˈe no te faataa i te aumihi.” E hiˈopoa anaˈe i te tahi mau tupuraa i reira to Iesu faaiteraa i to ˈna aumihi rahi no te tauturu ia vetahi ê.

9, 10. (1) No te aha Iesu e ta ˈna mau aposetolo i imi ai i te hoê vahi moˈemoˈe? (2) Eaha to Iesu huru a imi ai te hoê nahoa ia ˈna e eaha te tumu i na reira ˈi o ˈna?

9 No to ˈna aumihi, ua haapii Iesu i te taata o vai te Atua. Te faaite ra te faatiaraa o te Mareko 6:30-34 eaha te tumu matamua i aroha ˈi Iesu i te taata. A feruri na i tei tupu i te hoê mahana. Ua oaoa roa te mau aposetolo i muri aˈe i ta ratou pororaa. Ua hoˈi ratou ia Iesu ra e ua faatia ma te anaanatae i te mau mea atoa ta ratou i ite e i faaroo. Ua putuputu mai râ te hoê nahoa taata, aita ˈtura e taime faahou to Iesu e to ta ˈna mau aposetolo no te tamaa. Ua taa atoa ia Iesu ua rohirohi te mau aposetolo. No reira o ˈna i parau atu ai: “Mai, haere anaˈe i te hoê vahi moˈemoˈe e faafaaea rii.” Fano atura ratou i te tahi otue o te miti o Galilea no te imi i te hoê vahi no te tamǎrû ia ratou. Ua ite râ te nahoa ia ratou i te revaraa e ua faarooroo atoa te tahi atu. Horo aˈera ratou na te pae tatahi e tapae atura na mua ˈˈe i te poti!

10 Ua riri anei Iesu no te mea aita ratou i nehenehe e faafaaea? Aita roa ˈtu! Ua aroha roa râ o ˈna a ite ai i teie nahoa taata e tiai ra ia ˈna. Ua papai Mareko: “Ite ihora oia i te hoê nahoa rahi e aroha roa ˈtura ia ratou, no te mea e au ratou i te mau mamoe aita e tiai. Haapii atura oia ia ratou e rave rahi parau mau.” Ua taa ia Iesu ua hinaaro te taata tataitahi o teie nahoa i te tauturu a te Atua. E au ratou i te mamoe i moˈe aita e tiai no te paruru e no te aratai ia ratou. Ua ite Iesu aita to ratou mau aratai haapaoraa aroha ore i tâuˈa e i aupuru ia ratou mai te hoê tiai î i te here. (Ioane 7:47-49) Ua aumihi Iesu i te taata e haamata ˈtura i te haapii ia ratou i “te parau o te Faatereraa arii a te Atua.” (Luka 9:11) A tapao na ua aroha Iesu i te taata hou a farii ai ratou i te faaroo i ta ˈna e haapii atu. Te auraa ra, na to ˈna aumihi î i te here i turai ia Iesu ia haapii ia ratou. Aita oia i aumihi no te mea ua faaroo ratou i ta ˈna haapiiraa.

“Toro atura i to ˈna rima, tapea ihora ia ˈna”

11, 12. (1) Eaha te huru o te taata i nia i te feia lepera i te tau o Iesu, ua nafea râ Iesu a tapiri mai ai te hoê taata “ua î roa to ˈna tino i te lepera”? (2) Eaha paha te huru o te taata lepera a tapea ˈi Iesu ia ˈna e eaha tei tupu a tapea ˈi te tahi taote i te hoê lepera i Initia?

11 No to ˈna aumihi, ua tauturu Iesu i te feia e mauiui ra. Te taa maite ra i te feia e maˈi huru rau to ratou e taata aumihi o Iesu, no reira ratou i imi ai i te tauturu ia ˈna ra. Ua ite-maitai-hia te reira i to te hoê taata “ua î roa to ˈna tino i te lepera” tapiriraa ˈtu ia Iesu i te taime ua haaatihia o ˈna e te nahoa taata. (Luka 5:12) Ia au i ta Iehova Ture, e tuuhia na te feia lepera i rapaeau mai i te puhapa no te paruru i te toea. (Numera 5:1-4) I muri aˈe râ, ua hamani te mau aratai haapaoraa aroha ore e te etaeta i ta ratou iho ture e ua turai te reira i te taata ia haa ma te ino i nia i te feia lepera. a A tapao na râ i to Iesu huru. Te faatiahia ra: “Haere atoa maira te hoê lepera, taparu maira ia Iesu ma te tuturi e parau maira: ‘Ia tia ia oe, e nehenehe oe e tamâ ia ˈu.’ Aroha ihora Iesu ia ˈna, toro atura i to ˈna rima, tapea ihora ia ˈna e na ô atura: ‘E tia ia ˈu! Ia mâ oe.’ Pee ihora te lepera e mâ ˈtura oia.” (Mareko 1:40-42) Ua ite Iesu, ia au i te Ture, eita e faatiahia i te taata lepera ia faafatata mai i te taata, aita râ oia i tiahi atu. No to ˈna aroha rahi, ua rave Iesu i te hoê mea manaˈo-ore-hia, ua tapea Iesu ia ˈna!

12 Eaha te huru o te taata lepera a tapea ˈi Iesu ia ˈna? A feruri na i tei tupu a hiˈopoa ˈi te taote Paul Brand i te hoê lepera i Initia. A faataa ˈi e nafea oia e rapaauhia ˈi, ua tuu te taote i to ˈna rima i nia i te tapono o te taata lepera. I tera taime, taˈi atura te taata lepera. Na ô atura te taote: “Ua faahiti anei au i te hoê parau aita i tano?” Pahono mai ra te auvaha parau o taua taata ra: “Aita taote. Ua taˈi oia no te mea ua tapea oe i to ˈna tapono. E rave rahi hoi matahiti i teie nei aita e taata i tapea ia ˈna.” A feruri na ïa i te huru o te taata lepera ta Iesu i tapea, e maitai rahi atu â hoi ta ˈna i fanaˈo! Ua ora roa to ˈna maˈi e ua nehenehe o ˈna e tahoê faahou e to ˈna utuafare e e haamori amui â ia Iehova!

13, 14. (1) Eaha tei tupu a piri atu ai Iesu i te oire o Naina e no te aha e tupuraa peapea mau? (2) No to ˈna aumihi i te vahine ivi no Naina, eaha ta Iesu i rave?

13 No to ˈna aumihi, ua tauturu Iesu i te feia o tei oto i tei pohe. Mea aroha roa na Iesu ia oto vetahi ê i te hoê taata herehia tei pohe. E rave anaˈe ei hiˈoraa i te aamu i roto i te Luka 7:11-15. Ua tupu te reira a piri atu ai Iesu i te oire o Naina i Galilea, ua hau atu i te hoê matahiti e te afa to Iesu haamataraa i ta ˈna taviniraa. A piri atu ai oia i te uputa o te oire, ua farerei oia i te hoê pǔpǔ taata e haere ra i te vahi hunaraa maˈi. E tupuraa peapea mau no te mea ua pohe te tamaiti otahi a te hoê vahine ivi. Ua oto aˈenei teie vahine a pohe ai ta ˈna tane. I tera taime, o ta ˈna tamaiti otahi roa ta ˈna e oto ra, na tera anaˈe paha tamaiti i aupuru na ia ˈna. I rotopu i teie pǔpǔ taata e apee ra i teie mama, te vai ra paha te feia faataˈi upaupa e te feia e himene i te himene otoraa. (Ieremia 9:17, 18; Mataio 9:23) Tei nia râ te mata o Iesu i te metua vahine e oto ra a apee noa ˈi i te tino o ta ˈna tamaiti.

14 “Aroha ihora” Iesu i teie metua vahine e oto ra. Ma te reo mahanahana, ua parau oia ia ˈna: “Eiaha e taˈi faahou.” I muri iho, tapiri aˈera Iesu e tapea ˈtura i te roˈi e tia noa ihora te feia e amo ra i te tino pohe. I reira, parau atura Iesu: “Taurearea, te parau atu nei au ia oe: A tia mai!” Eaha tei tupu i muri aˈe? “Tia maira taua taata pohe ra, paraparau ihora” mai te hoê taata o tei faaarahia mai roto mai i to ˈna taoto! I muri mai, te faatia ra te Bibilia ma te mahanahana mau: “Tuu atura Iesu ia ˈna i to ˈna metua vahine.”

15. (1) Eaha ta tatou e haapii mai na roto i te mau faatiaraa i hiˈopoahia mai? (2) E nafea tatou ia pee i te hiˈoraa o Iesu?

15 Eaha ta tatou e haapii mai ra na roto i teie mau faatiaraa? I roto i te tupuraa tataitahi, no to Iesu aroha i tauturu ai oia i te feia i roto i te fifi. E nafea tatou ia pee i to ˈna hiˈoraa? Ei Kerisetiano, e hopoia na tatou ia poro i te parau apî oaoa e ia faariro i te taata ei pǐpǐ. Na te aha e turai ia tatou ia na reira? Na mua roa, na to tatou here i te Atua. E haamanaˈo anaˈe râ, na to tatou atoa aumihi e turai ia tatou ia rave i tera na ohipa. Ia aroha tatou i te taata mai ia Iesu, e turaihia tatou ia rave i te mau mea atoa e maraa ia tatou no te faaite atu i te parau apî oaoa. (Mataio 22:37-39) E nafea atoa ia aumihi i to tatou mau hoa faaroo e mauiui e e oto ra? Parau mau, eita e tia ia tatou ia faaora i te maˈi aore ra ia faatia mai i tei pohe. E nehenehe râ ta tatou e faaite i te aumihi î i te here ma te imi i te mau ravea atoa no te tauturu i to tatou mau taeae e tuahine i roto i te faaroo.​—Ephesia 4:32.

“To ˈu Metua, a faaore i ta ratou hara”

16. I nia i te pou haamauiuiraa, mea nafea Iesu i te faaiteraa i to ˈna ineine i te faaore i te hara?

16 Ua pee Iesu ma te tia roa i te here o to ˈna Metua na roto i te tahi atu ravea faufaa, to ˈna “ineine i te faaore i te hara.” (Salamo 86:5) Ua ite-maitai-hia te reira a mauiui noa ˈi oia i nia i te pou haamauiuiraa. Noa ˈtu ta ratou faautuaraa haama e te mauiui ta ratou i faatupu a patiti ai i to ˈna rima e to ˈna avae, aita roa ˈtu Iesu i ani ia Iehova ia faautua i te feia i haamauiui ia ˈna. I roto râ i ta ˈna mau parau hopea, ua ani Iesu: “To ˈu Metua, a faaore i ta ratou hara, aita hoi ratou i ite i ta ratou e rave nei.”​—Luka 23:34. b

17-19. Mea nafea to Iesu faaiteraa ua faaore oia i ta Petero hara?

17 Mea mahanahana atoa ia feruri i to Iesu faaoreraa i te hara a te aposetolo Petero. Aita e feaaraa mea here roa na Petero ia Iesu. I te 14 no Nisana, i te po hopea o to Iesu oraraa i nia i te fenua, ua parau Petero: “E te Fatu, ua ineine au i te pee ia oe i roto i te tapearaa e te pohe atoa.” Teie râ, tau hora noa i muri aˈe, ua haavare Petero e toru taime aita o ˈna i ite o vai Iesu! Te faaite mai ra te Bibilia eaha tei tupu i te toru o te taime a na reira ˈi Petero. Te na ôhia ra: “Fariu maira te Fatu, hiˈo maira ia Petero.” I to te aposetolo taaraa i te hara rahi ta ˈna i rave, “haere atura oia i rapaeau e taˈi ihora.” I te poheraa Iesu i taua mahana ra, eita e ore ua uiui te aposetolo: “Ua faaore anei te Fatu i ta ˈu hara?”​—Luka 22:33, 61, 62.

18 I te poipoi o te 16 no Nisana, ua faatiahia mai Iesu e e au ra e i taua iho mahana ra, ua haere oia e farerei ia Petero. (Luka 24:34; Korinetia 1, 15:4-8) No te aha Iesu i hinaaro ai e farerei roa i te aposetolo o tei haavare papu aita oia i ite o vai o ˈna? No te mea ua tatarahapa Petero e ua hinaaro paha Iesu e haapapu te here e te haafaufaa noa ra oia ia ˈna. Aita râ Iesu i faaore noa i ta Petero hara.

19 Tau taime i muri aˈe, ua fa ˈtu Iesu i te mau pǐpǐ ra i te miti o Galilea. I reira, e toru atoa taime to Iesu aniraa ua here anei Petero ia ˈna. I te toru o te taime, ua pahono Petero: “E te Fatu, ua ite oe i te mau mea atoa. Ua ite oe e mea here na ˈu ia oe.” Oia mau, ua ite Iesu eaha to roto i te aau e ua ite maite oia mea here iho â na Petero ia ˈna. Teie râ, ua na reira Iesu ia nehenehe Petero ia haapapu e toru taime i to ˈna here ia ˈna. Hau atu â, ua faaue oia ia Petero ia “faaamu” e ia “aupuru” i ta ˈna mau fanauˈa mamoe. (Ioane 21:15-17) Na mua ˈtu, ua horoahia ia Petero te hopoia ia poro. (Luka 5:10) I teie nei râ, no to Iesu tiaturi rahi ia Petero, ua horoa ˈtu oia i te tahi atu hopoia faufaa, oia hoi ia aupuru i te feia e riro mai ei pǐpǐ na ˈna. I muri aˈe, ua faaohipa Iesu ia Petero ma te faahiahia mau no te paturu i te ohipa a ta ˈna mau pǐpǐ. (Ohipa 2:1-41) Papu, ua topa roa te hau o Petero a ite ai ua faaore Iesu i ta ˈna hara e ua tiaturi noa â oia ia ˈna!

Ua ite anei oe i “te here o te Mesia”?

20, 21. E nafea tatou ia ite papu i “te here o te Mesia”?

20 Mea nehenehe mau ia faataa te Parau a Iehova i te here o te Mesia. Eaha râ te titauhia ia tatou rave? Te faaitoito mai ra te Bibilia “ia ite i te here o te Mesia, tei hau ê i te ite.” (Ephesia 3:19) Parau mau, mea rahi ta tatou e haapii na roto i te oraraa o Iesu e ta ˈna taviniraa. No te ite mau râ i “te here o te Mesia,” eita e navai noa ia haapii eaha ta te Bibilia e parau ra no nia ia Iesu.

21 Te auraa o te taˈo Heleni hurihia i te parau “ite,” o te tamata-roa-raa ïa i te ite na roto i te ohipa ta tatou e rave. Ia here tatou mai ia Iesu, e haapae tatou ia tatou no te tauturu ia vetahi ê, e haapao tatou i to ratou mau hinaaro ma te aumihi e e faaore tatou i ta ratou hara ma to tatou aau atoa. I reira noa tatou e ite papu ai i te huru mau o Iesu! Ma te rave i teie mau ohipa atoa, e ite tatou i “te here o te Mesia, tei hau ê i te ite.” Hau atu â, e haamanaˈo anaˈe, rahi atu â tatou i te riro mai te Mesia, rahi atu â tatou i te piri i to tatou Atua î i te here ra o Iehova ta Iesu i pee maite ma te tia roa!

a Ua haamau te mau aratai haapaoraa i te hoê ture ia vaiiho te taata e maha kubiti, fatata e piti metera te atea, i roto ia ratou e te hoê lepera. Ia puihau mai râ te mataˈi, e titauhia ia vaiiho 100 aˈe kubiti, fatata ïa 45 metera te atea. Te faatia ra te hoê buka a te faaroo ati Iuda ua tapuni te hoê orometua faaroo ia ˈna i te taata lepera, area te tahi atu, ua taora ˈtu ïa i te ofai. E tupuraa peapea mau ïa to te lepera, e hiˈo-ino-hia e e hamani-ino-hia na ratou e te taata.

b Aita te tuhaa matamua o te Luka 23:34 i roto i te tahi mau papai tahito roa. No te mea râ te vai ra te reira i roto i te tahi atu mau papai papu e rave rahi, e itehia te reira i roto i te Huriraa o te ao apî e i roto atoa i te tahi atu mau huriraa Bibilia e rave rau. Ua faahiti Iesu i tera mau parau ma te manaˈo i te mau faehau Roma tei patiti ia ˈna i nia i te pou. Aita ratou i ite eaha ta ratou e rave ra, aita hoi ratou i ite o vai mau na Iesu. Ua manaˈo atoa paha Iesu i te mau ati Iuda tei hinaaro ia haapohehia o ˈna, ua faatupu râ i te faaroo ia ˈna i muri aˈe. (Ohipa 2:36-38) Mea taa ê roa râ no te mau aratai haapaoraa o tei opua e haapohe ia Iesu, ua na reira hoi ratou noa ˈtu ua ite ratou e Tamaiti Iesu na te Atua e o ˈna te Mesia. No te rahiraa o ratou, eita roa ta ratou hara e faaorehia.​—Ioane 11:45-53.