Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 20

E Atua paari e te haehaa

E Atua paari e te haehaa

1-3. Na te aha e haapapu ra e Atua haehaa Iehova?

 A FERURI na te hinaaro ra te hoê metua tane e horoa i te hoê haapiiraa faufaa roa i ta ˈna tamarii apî ma te haaputapû i to ˈna aau. Eaha te raveraa maitai aˈe? E haamǎtaˈu anei oia i te tamarii ma te tia i nia a iria ˈtu ai i nia ia ˈna? Aore ra e piˈo oia i raro i te faito o te tamarii a paraparau atu ai ma te here e te mǎrû? Papu maitai, e maiti te hoê metua tane paari e te haehaa i te piti o te raveraa.

2 Eaha te huru o to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova? Mea teoteo anei aore ra mea haehaa? Mea iria anei aore ra mea mǎrû? Ua tapao paha oe e teoteo te taata ua rahi anaˈe to ratou ite e maramarama. Mai ta te Bibilia e parau ra, “e faatupu te ite i te teoteo.” (Korinetia 1, 3:19; 8:1) Area o Iehova, noa ˈtu e ite faito ore to ˈna, mea haehaa oia e “e paari o te aau to ˈna.” (Ioba 9:4) Te auraa, aita roa e teoteo i roto ia ˈna. Na te aha e haapapu ra?

3 E Atua moˈa Iehova, aita ïa e huru ino mai te teoteo i roto ia ˈna. (Mareko 7:20-22) Hau atu â, a tapao na eaha ta te peropheta Ieremia i parau atu ia Iehova: “E haamanaˈo mau â oe e e piˈo mai oe ia ˈu ra.” a (Oto o Ieremia 3:20) A feruri na, ua ineine Iehova, te Arii hau ê e Fatu, i te “piˈo mai” i raro i te faito o Ieremia ra no te faaitoito ia ˈna. (Salamo 113:7) Oia, mea haehaa Iehova. Mea nafea ˈtu â oia i te faaiteraa i te haehaa? Eaha te tuatiraa e vai ra i roto i to ˈna paari e to ˈna haehaa? E eaha ta te reira e haapii mai ra ia tatou?

E nafea Iehova ia faaite mea haehaa oia?

4, 5. (1) Eaha te haehaa e e nafea te reira e itehia ˈi, eiaha râ tatou ia manaˈo i te aha no nia ia Iehova? (2) Mea nafea to Iehova faaiteraa i te haehaa i nia ia Davida e no te aha mea faufaa roa no tatou te haehaa o Iehova?

4 Te haehaa, o te manaˈo ïa e turai i te hoê taata ia faahaehaa ia ˈna, eiaha râ ia teoteo e ia faaahaaha. E haamata na mua tera huru maitai i roto i te aau e e itehia te reira na roto i te mǎrû, te faaoromai e te manaˈo au noa ta te taata haehaa e faaite. (Galatia 5:22, 23) Eiaha roa ˈtu râ e manaˈo no te mea e Atua haehaa, mǎrû e te faaoromai o Iehova, eita ïa o ˈna e riri ia ravehia te ohipa tia ore aore ra eita o ˈna e faaohipa i to ˈna puai no te haamou. No to ˈna hoi haehaa e mǎrû e tia ˈi ia Iehova ia faaohipa i to ˈna puai rahi ma te tano. (Isaia 42:14) Eaha te tuatiraa e vai ra i roto i to ˈna paari e to ˈna haehaa? Ia au i te hoê taata maimi Bibilia, no te faatupu i te haehaa, mea titauhia ia tâuˈa na mua i te hinaaro o vetahi ê, i reira noa te hoê taata e nehenehe ai e faaite i te paari mau. Eaha ta te haehaa o Iehova e haapii mai ra ia tatou?

E haa te hoê metua tane paari ma te haehaa e te mǎrû i nia i ta ˈna mau tamarii

5 Ua himene te arii Davida ia Iehova: “Ua horoa mai oe i ta oe paruru no te faaora ia ˈu, te turu nei to rima atau ia ˈu e te faarahi ra to haehaa ia ˈu.” (Salamo 18:35) Oia mau, ua itehia to Iehova haehaa a paruru e a aupuru ai oia i ta ˈna tavini ia Davida ra i tera e tera mahana. Ua taa ia Davida e nehenehe o ˈna e ora mai i te rima o to ˈna mau enemi e e riro ei arii rahi maoti noa te haehaa o Iehova e ta ˈna tauturu. Hoê â atoa no tatou, maoti noa te haehaa o Iehova e ta ˈna tauturu e nehenehe ai tatou e faaruru i te mau huru fifi atoa.

6, 7. (1) No te aha aita te Bibilia e parau ra e aau faahaihai to Iehova? (2) Eaha te tuatiraa i roto i te mǎrû e te paari e o vai to tatou hiˈoraa maitai roa ˈˈe?

6 Mea faufaa ia ite mea taa ê te haehaa i te aau faahaihai. Ua riro te aau faahaihai ei huru maitai nehenehe roa e tia i te feia haapao maitai ia faahotu. Mai te haehaa, e tuatiraa to te aau faahaihai e to te paari. Te na ô ra hoi te Maseli 11:2: “Area te paari, tei te feia aau faahaihai ïa.” Aita râ te Bibilia i parau e aau faahaihai to Iehova. No te aha? Te aau faahaihai, mai tei faaohipahia i roto i te mau Papai, o te fariiraa ïa e otia to tatou e eita tatou e nehenehe aore ra aita to tatou e tiaraa no te rave i te tahi mau mea. Aita to Iehova, te Atua Manahope, e otia e e faaohipa noa oia i to ˈna puai ia au i ta ˈna iho mau ture aveia tia. (Mareko 10:27; Tito 1:2) Hau atu â, ei Atua teitei roa ˈˈe, aita te hoê e nehenehe e parau atu eaha te tia ia ˈna ia rave. Eita ïa e tano ia parau e aau faahaihai to Iehova.

7 Mea haehaa râ Iehova e te mǎrû. E haapii oia i ta ˈna mau tavini mea faufaa roa te mǎrû no te faaite i te paari mau. No reira ta ˈna Parau e faahiti ai i “te mǎrû ta te paari e faatupu.” (Iakobo 3:13) E hiˈo anaˈe mea nafea Iehova i te horoaraa mai i te hiˈoraa.

E horoa Iehova i te hopoia e e faaroo atoa ma te haehaa

8-10. (1) No te aha mea faahiahia ia ite ua ineine Iehova i te horoa i te hopoia na vetahi ê e i te faaroo ia ratou? (2) Mea nafea to te Manahope haaraa ma te haehaa i nia i ta ˈna mau melahi?

8 Mea mahanahana ia ite mea haehaa o Iehova, ua ineine oia i te horoa i te hopoia na vetahi ê e i te faaroo ia ratou. Mea faahiahia mau, eita hoi Iehova e hinaaro i te tauturu e te aˈoraa no ǒ mai ia vetahi ê. (Isaia 40:13, 14; Roma 11:34, 35) Mea rahi atu â te haapapuraa i roto i te Bibilia mea haehaa Iehova.

9 E hiˈo anaˈe i te hoê tupuraa taa ê mau i roto i te oraraa o Aberahama. E toru ratere tei haere mai ia Aberahama, hoê ta ˈna i pii o “Iehova.” E melahi teie mau ratere, ua haere mai râ hoê no te haa ma te iˈoa o Iehova. I to taua melahi ra paraparauraa e haaraa, mai te huru ra o Iehova iho tera e paraparau e e haa ra. Ua faaohipa Iehova i teie melahi no te parau ia Aberahama: “Mea uˈana mau â te reo faahapa i to Sodoma e Gomora.” Ua na ô â Iehova: “E pou vau e hiˈo e mea tano anei te reo faahapa tei tae roa mai ia ˈu ra e mea ino mau â anei ta ratou mau ohipa. E hinaaro vau e ite.” (Genese 18:3, 20, 21) Papu, aita iho â ïa Iehova i “pou” roa mai i raro i te fenua, ua tono mai râ oia i ta ˈna mau melahi. (Genese 19:1) Eaha ïa, eita anei e tia ia Iehova ia ite i te mau mea atoa? Oia, ma te haehaa râ, ua horoa Iehova i te hopoia i taua mau melahi ra ia hiˈopoa ratou i te tupuraa e ia farerei ratou ia Lota e to ˈna utuafare i Sodoma.

10 Hau atu â, e faaroo Iehova i te manaˈo o vetahi ê. I te hoê taime, ua ani oia i ta ˈna mau melahi ia horoa mai i to ratou manaˈo no te haavarevare i te arii ino ra o Ahaba ia haere i te tamaˈi. Aita i titauhia te tauturu a te mau melahi. Ua farii râ Iehova i te manaˈo o te hoê o ratou e ua tono oia ia ˈna no te rave roa mai ta ˈna i parau. (Te mau arii 1, 22:19-22) E ere anei Iehova i te Atua haehaa mau?

11, 12. Mea nafea to Aberahama iteraa mea haehaa mau Iehova?

11 Ua ineine atoa Iehova i te faaroo i te taata tia ore o te hinaaro e faaite i ta ratou e haapeapea ra. A parau ai Iehova ia Aberahama te opua ra oia e haamou ia Sodoma e Gomora, ua maere roa taua taata haapao maitai ra e na ô atura: “E ore roa e tia ia oe ia na reira. E ore anei te Haava o te fenua taatoa e rave i te mea tia?” Ua ani oia e na reira anei Iehova mai te peu e e itehia 50 taata parau-tia i reira. Ua haapapu atu Iehova mai te peu tera iho â, eita oia e haamou i na oire. Ua ani faahou râ Aberahama, ia topa mai te faito taata i raro i te 45, 40, 30 e te 20, e na reira noa anei oia. Noa ˈtu te haapapuraa a Iehova, ua tamau noa Aberahama i te ani e topa roa mai te faito taata i raro i te ahuru. Aita paha i taa maitai atu ra ia Aberahama te rahi o to Iehova aroha hamani maitai. Te mea râ e tapea mai, ua faaite Iehova i te faaoromai e te haehaa a vaiiho ai i to ˈna hoa e tavini o Aberahama ia faaite i ta ˈna e haapeapea ra.​—Genese 18:23-33.

12 Mea iti roa te taata o tei haere i te haapiiraa teitei o te faaoromai i te faaroo i te hoê taata mea iti aˈe to ˈna ite. b Mai tera râ te haehaa o to tatou Atua. Na roto i ta raua aparauraa, ua taa atoa mai ia Aberahama e Atua Iehova o “te ore e riri oioi.” (Exodo 34:6) Ua haaferuri atoa te reira ia ˈna, o vai hoi o ˈna no te faahapa i te faaotiraa a Tei teitei roa ˈˈe. E piti taime to Aberahama taparuparuraa a na ô ai: “Iehova, eiaha na oe e riri mai ia ˈu.” (Genese 18:30, 32) Aita iho â Iehova i riri, tei ia ˈna hoi “te mǎrû ta te paari e faatupu.”

E huru au noa to Iehova

13. I roto i te Bibilia, eaha te auraa o te huru au noa e no te aha mea tano ia parau e huru au noa to Iehova?

13 E itehia to Iehova haehaa i roto i te tahi atu â huru nehenehe roa, oia hoi to ˈna huru au noa. Mea varavara roa te taata i te faaite i tera huru. Area Iehova, aita noa o ˈna i ineine i te faaroo ia vetahi ê, i te farii atoa râ i ta ratou aniraa mai te peu eita te reira e patoi i ta ˈna mau faaueraa tia. I roto i te Bibilia, ia faahitihia te parau o te huru au noa, o te oreraa ïa e onoono te auraa. Te haapapu atoa ra te huru au noa o Iehova i to ˈna paari rahi. Te na ô ra te Iakobo 3:17: “Te paari no nia mai, e mea . . . au noa.” Te auraa, e haa noa o ˈna ma te tia ia au i te huru tupuraa. Te haamanaˈo mai ra te reira i te auraa o to Iehova iˈoa, oia hoi e riro o ˈna i ta ˈna e maiti i te riro no te faatupu i ta ˈna mau opuaraa. (Exodo 3:14) Noa ˈtu eaha te tupuraa, e faaite iho â Iehova i to ˈna huru au noa.

14, 15. Eaha ta te orama a Ezekiela e haapii mai ra no nia i te tuhaa i te raˈi o ta Iehova faanahonahoraa e eaha te taa-ê-raa e te mau faanahonahoraa a te taata?

14 Te vai ra te tahi faatiaraa Bibilia o te tauturu ia tatou ia taa ˈtu â i te huru au noa o Iehova noa ˈtu eaha te tupuraa. Ua horoahia te hoê orama i te peropheta Ezekiela no nia i te tuhaa i te raˈi o ta Iehova faanahonahoraa, ta ˈna ïa mau melahi. Ua ite oia i te hoê mea mai te tahi pereoo iti rahi te huru i raro aˈe i te aratairaa a Iehova. Mea faahiahia roa to ˈna faanahoraa a tere ai. E maha paeau to te mau huira rarahi e e mata anaˈe to nia iho, e ite ïa te reira i te mau vahi atoa e e nehenehe e tipuu taue noa, ma te ore e tapea aore ra e taviri. E ere mai te pereoo hamanihia e te taata, e au hoi te vitiviti o to ˈna tere i to te uira e e nehenehe atoa te reira e tipuu noa ˈtu eita te huira e taviri! (Ezekiela 1:1, 14-28) Mai ia Iehova, e haa te faanahonahoraa a te Atua ma te tia e te vitiviti noa ˈtu e taui taue te tupuraa.

15 E tamata paha te taata i te faaau ia ratou i te mau huru tupuraa atoa, pinepine râ eita ratou e ta ratou faanahonahoraa e haa oioi i mua i te mau tauiraa. A feruri na i te hoê pahi rahi, e faahiahia paha tatou i to ˈna rahi aore ra i te puai o to ˈna matini. Ia faura taue mai râ te hoê ohipa i mua ia ˈna, e nehenehe anei te pahi e taui oioi i to ˈna tere no te ape i te reira? Noa ˈtu e tupohehia te matini, e tamau noa â te pahi i te tere i nia e 8 kilometera i te atea. Mai te peu e faaotohehia te pahi, e tere noa â te reira i nia e 3 kilometera i te atea! Mai tera atoa te mau faanahonahoraa a te taata, pinepine eita ratou e faaau ohie ia taui taue te tupuraa aore ra eita ratou e tâuˈa i te mau hinaaro o vetahi ê. I te rahiraa o te taime, o te teoteo te tumu. No reira te tahi mau taiete i topatari ai e te tahi mau hau faatere i faatahurihia ˈi. (Maseli 16:18) E nehenehe mau tatou e oaoa e ere roa ˈtu Iehova e ta ˈna faanahonahoraa mai tera!

Mea nafea Iehova ia faaite i to ˈna huru au noa?

16. Hou te haamouraa o Sodoma e Gomora, mea nafea to Iehova faaiteraa ia Lota i to ˈna huru au noa?

16 E hoˈi faahou mai anaˈe i nia i te haamouraa o Sodoma e Gomora. Ua parau maitai te melahi a Iehova ia Lota e to ˈna utuafare: “A horo i te tuhaa fenua mouˈa.” Aita râ Lota i hinaaro e haere i ǒ, taparuparu atura oia: “Eiaha na i ǒ, Iehova!” Ua manaˈo Lota e pohe o ˈna ia horo oia i nia i te mouˈa, ani aˈera e ia vaiiho Iehova ia ratou ia horo i te hoê oire tapiri o Zoara te iˈoa. Teie râ, ua opua atoa Iehova e haamou i taua oire ra. Hau atu â, aita e tumu e mǎtaˈu ai Lota, e nehenehe hoi Iehova e paruru ia ˈna! Noa ˈtu râ, ua farii Iehova i te rave mai ta Lota i ani. Ua parau atu te melahi: “Na reira ïa, e farii atoa vau i ta oe aniraa ma te ore e haamou i te oire ta oe e parau ra.” (Genese 19:17-22) Te ite ra anei oe i te huru au noa o Iehova e to ˈna tâuˈa ia Lota?

17, 18. Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna huru au noa i nia i to Nineve?

17 E haa noa Iehova ma te aroha hamani maitai e te parau-tia. Mai te peu e taui te taata i rave i te hara i to ˈna haerea a tatarahapa ˈtu ai, ua ineine Iehova i te faaore i ta ˈna hara. A feruri na i tei tupu i to te peropheta Iona tonoraahia i te oire ino o Nineve. Ua faaite haere oia i te poroi a Iehova, oia hoi e haamouhia te oire puai ra i roto e 40 mahana. E tauiraa râ tei tupu: Ua tatarahapa to Nineve!​—Iona, pene 3.

18 Mea taa ê roa to Iehova huru e to Iona i mua i teie tauiraa. I ǒ nei, ua tâuˈa Iehova i te tauiraa ta ratou i rave e ua faaore o ˈna i ta ratou hara. c I roto i tera tupuraa, aita Iehova i maiti i te riro ei “Atua puai i te tamaˈi” no te haamou i to Nineve. (Exodo 15:3) Area o Iona, aita oia i aroha hamani maitai no te mea aita o ˈna i tâuˈa ua taui to ratou haerea. Aita ïa oia i pee i to Iehova huru au noa. No Iona, ua faaara oia i te haamouraa, ia haamouhia iho â ïa to Nineve! Ma te faaoromai râ, ua haapii Iehova i ta ˈna peropheta i te hoê haapiiraa faufaa roa, e titauhia ia tâuˈa i te tupuraa no te aroha hamani maitai ia vetahi ê.​—Iona, pene 4.

Te tâuˈa ra Iehova i to tatou mau taotiaraa

19. (1) No te aha eita Iehova e titau mai ia rave i te ore e maraa ia tatou? (2) E nafea te Maseli 19:17 ia faaite e “fatu maitai e te mǎrû” o Iehova e te haehaa atoa?

19 E ite-atoa-hia to Iehova huru au noa na roto i ta ˈna e titau mai ra ia rave. O Iehova te mea ite aˈe i to tatou mau taotiaraa e to tatou mau paruparu. Eita roa ˈtu oia e titau mai ia rave i te ore e maraa ia tatou. No te aha? Ua pahono te arii Davida: “Ua ite maitai hoi oia i to tatou hamaniraa, te haamanaˈo ra hoi oia e e repo tatou.” (Salamo 103:14) Te faaite ra te Bibilia te vai ra “te mau fatu maitai e te mǎrû,” te vai ra “te mau fatu . . . eita e mauruuru hanoa.” (Petero 1, 2:18) I to oe manaˈo, mai te aha te huru o to tatou Fatu ra o Iehova? A tapao na eaha ta te Maseli 19:17 e parau ra: “Te taata o te farii maitai i te feia riirii, te horoa ra ïa ia Iehova.” Papu maitai, o te hoê anaˈe fatu maitai e te tâuˈa te haapao i te mau ohipa maitatai atoa e ravehia no te feia riirii. Hau atu â, te faaite ra teie irava, no Iehova, noa ˈtu o ˈna te Atua teitei roa ˈˈe, mea tano ia “faahoˈi,” aore ra ia haamaitai, o ˈna ia tatou no te mau ohipa maitai atoa ta tatou e rave no vetahi ê! Mea faahiahia mau to Iehova haehaa!

20. Eaha te haapapu ra e faaroo e e pahono Iehova i ta tatou mau pure?

20 Aita Iehova i taui, mea mǎrû e mea tâuˈa noa â na ˈna te mau hinaaro o ta ˈna mau tavini. Ia pure tatou ma te tiaturi, e faaroo mai oia. E noa ˈtu eita o ˈna e tono roa mai i te melahi no te paraparau ia tatou, eiaha tatou ia manaˈo eita oia e pahono i ta tatou mau pure. A tapeahia ˈi te aposetolo Paulo, ua ani oia i to ˈna mau hoa faaroo ia “tamau noa i te pure . . . ia hoˈi oioi atu” oia ia ratou ra. (Hebera 13:18, 19) No reira, e nehenehe mau ta tatou mau pure e turai ia Iehova ia rave i te tahi faanahoraa ê atu!​—Iakobo 5:16.

21. Noa ˈtu mea haehaa Iehova, eaha ta ˈna e ore e rave e eaha to oe huru a ite ai mea haehaa mau o ˈna?

21 Noa ˈtu e faaite Iehova i to ˈna haehaa na roto i to ˈna mǎrû, to ˈna ineine i te faaroo, to ˈna faaoromai e to ˈna huru au noa, eita o ˈna e farii ia ofatihia ta ˈna mau faaueraa tia. Te haapii ra te mau tia haapaoraa aita e fifi ia rave i te mea ta Iehova e riri ra. Ma te na reira te faanavenave ra ratou i te tariˈa o to ratou mau taata, aita roa ˈtu râ ratou e pee ra i te huru o Iehova. (Timoteo 2, 4:3) Pinepine te taata i te rave i te mea ohie aˈe no ratou noa ˈtu mea ino te reira, e ere râ tera te huru au noa. Mea moˈa Iehova, eita roa ˈtu oia e ofati i ta ˈna mau ture aveia tia ma te rave i te ino. (Levitiko 11:44) E haamanaˈo anaˈe, e faaite Iehova i te huru au noa no te mea e Atua haehaa o ˈna! No reira tatou e here rahi ai ia Iehova! E ere anei i te mea faahiahia ia ite noa ˈtu to ˈna paari hau ê, mea haehaa mau to tatou Atua ra o Iehova? Auê tatou i te oaoa i te faafatata ˈtu i teie Atua faahiahia mau, mǎrû, faaoromai e te huru au noa!

a Ua taui te mau papai parau tahito parauhia Sopherima i teie irava mai te mea ra o Ieremia, eiaha râ o Iehova, te piˈo mai ra i raro. E au ra e ua manaˈo ratou eita e tano ia parau o te Atua te na reira ra. No reira aita tera manaˈo nehenehe no nia i te Atua i matara i roto e rave rahi huriraa Bibilia.

b Te faaite ra te Bibilia eita anaˈe te hoê taata e faaite i te faaoromai, e haapapuraa ïa e aau faateitei to ˈna. (Koheleta 7:8) Te haapapu ra ïa te faaoromai o Iehova mea haehaa mau oia.​—Petero 2, 3:9.

c I roto i te Salamo 86:5, ua parauhia: “Mea maitai hoi oe e Iehova, e ua ineine i te faaore i te hara.” I te huriraahia taua salamo ra na roto i te reo Heleni, ua hurihia te parau “ineine i te faaore i te hara” i te parau epieike, oia hoi “huru au noa” te auraa.