Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 9

“O te Mesia te mana . . . o te Atua”

“O te Mesia te mana . . . o te Atua”

1-3. (1) Eaha te tupuraa riaria ta te mau pǐpǐ i farerei i te miti o Galilea e eaha ta Iesu i rave? (2) No te aha ua tano te aposetolo Paulo i te parauraa o “te Mesia te mana . . . o te Atua”?

 TE FANO ra te mau pǐpǐ e o Iesu na te pae miti o Galilea, tupu taue atura te hoê vero. Ua ite aˈena ratou i te vero i te tupuraa i roto i teie roto, e feia ravaai aravihi hoi te tahi o ratou. a (Mataio 4:18, 19) Tera râ, ua farara mai te hoê “mataˈi rahi” e ua arepurepu roa te miti, “fati maira te mau are i nia i te poti tei fatata roa i te tomo.” Noa ˈtu te vero rahi, te taoto maitai ra Iesu i te muriraa o te poti. Ua haapii oia i te mau taata i te mahana taatoa e ua rohirohi roa oia. No to ratou mǎtaˈu, faaara ˈtura te mau pǐpǐ ia Iesu ma te taparu atu: “E te Fatu, a faaora ia tatou, a pohe tatou!”​—Mareko 4:35-38; Mataio 8:23-25.

2 O Iesu râ, aita roa ïa i aueue, e mana hoi to ˈna no te tamaˈi i te mataˈi e te miti. No reira oia i na ô ai: “A faaea! Mamû!” I reira, faaea ihora te vero e “mania roa ˈtura.” E mǎtaˈu rahi to te mau pǐpǐ i na ô ai ratou te tahi i te tahi: “O vai hoi teie taata?” Oia mau, o vai hoi te taata o te nehenehe e tamaˈi i te mataˈi e te miti mai teie te huru!​—Mareko 4:39-41; Mataio 8:26, 27.

3 Mea taa ê roa iho â Iesu! Ua itehia te puai o Iehova ia ohipa i nia ia Iesu e na roto ia Iesu no te maitai o vetahi ê. Ua tano te aposetolo Paulo i te parauraa i raro aˈe i te aratairaa a te varua moˈa: “O te Mesia te mana . . . o te Atua.” (Korinetia 1, 1:24) Mea nafea te puai o Iehova i te ohiparaa i nia ia Iesu? E nafea Iesu e faaohipa ˈi i tera puai no to tatou maitai?

Te mana o te Tamaiti otahi a te Atua

4, 5. (1) Eaha ta Iehova i horoa i ta ˈna Tamaiti otahi? (2) Eaha ta te Tamaiti i fanaˈo ia nehenehe oia ia riro ei Rave ohipa aravihi na Iehova?

4 A feruri na i te mana o Iesu i to ˈna oraraa i te raˈi hou a riro mai ai ei taata. Ua faaohipa Iehova i “to ˈna puai mure ore” i to ˈna poieteraa i ta ˈna Tamaiti otahi tei piihia i muri aˈe Iesu Mesia. (Roma 1:20; Kolosa 1:15) I muri iho, ua horoa Iehova i te puai e te mana rahi i ta ˈna Tamaiti no te hamani i te mau mea atoa. Te na ô ra hoi te Bibilia: “Mea na roto ia ˈna i hamanihia ˈi te mau mea atoa, e aita hoê aˈe mea i hamanihia e ere mea na roto ia ˈna.”​—Ioane 1:3.

5 E mea fifi roa no tatou ia taa i te puai rahi i titauhia no te poiete i te mau melahi, te mau fetia e te mau mea ora e rave rau i nia i te fenua. No te rave i taua mau ohipa ra, ua fanaˈo te Tamaiti a te Atua i te puai rahi roa ˈˈe e vai ra, oia hoi te varua moˈa. Ua oaoa roa teie Tamaiti i te riroraa ei Rave ohipa aravihi na Iehova no te poiete i te mau mea atoa.​—Maseli 8:22-31.

6. I muri aˈe i to ˈna poheraa e tia-faahou-raa, eaha te puai e te mana i horoahia ia Iesu?

6 E nehenehe anei teie Tamaiti fanau tahi e fanaˈo i te puai e te mana rahi atu â? I muri aˈe i to ˈna poheraa e tia-faahou-raa, ua parau Iesu: “Ua horoahia mai ia ˈu te mana atoa i te raˈi e i te fenua.” (Mataio 28:18) Oia mau, ua horoa Iehova i te mana e te puai ia Iesu no te faatere i to te ao taatoa. Ei “Arii o te mau arii e Fatu o te mau fatu,” ua faatiahia oia ia haamou i “te mau faatereraa e mana e puai atoa” i te fenua e i te raˈi o te patoi ra i to ˈna Metua. (Apokalupo 19:16; Korinetia 1, 15:24-26) “Aita hoê aˈe mea i toe i te Atua i te tuu atu i raro aˈe” ia Iesu.​—Hebera 2:8; Korinetia 1, 15:27.

7. No te aha eita roa ˈtu Iesu e faaohipa ma te tano ore i te puai ta Iehova i horoa ˈtu?

7 E haapeapea anei tatou aˈunei Iesu e faaohipa hape ai i to ˈna puai? Eita roa ˈtu! Mea here mau na Iesu i to ˈna Metua, eita roa ˈtu oia e rave i te hoê noa mea ta te Atua e ore e mauruuru. (Ioane 8:29; 14:31) Ua ite maitai Iesu eita roa ˈtu Iehova e faaohipa ma te tano ore i to ˈna puai hope. E rave rahi taime, ua ite Iesu ia Iehova i te faaiteraa i “to ˈna puai no te feia ua tia te aau ia ˈna.” (Paraleipomeno 2, 16:9) E mai to ˈna Metua, mea here na Iesu i te taata. E nehenehe ïa tatou e tiaturi e faaohipa noa iho â Iesu i to ˈna puai no te rave i te mea maitai. (Ioane 13:1) E ua na reira iho â oia. I teie nei, e hiˈo anaˈe mea nafea oia i te faaohiparaa i to ˈna puai a vai ai oia i te fenua e eaha te tumu o ˈna i na reira ˈi.

Ua “faahiti i te mau parau mana”

8. I muri aˈe i to ˈna faatavairaahia, eaha te puai ta Iesu i fanaˈo, e mea nafea oia i te faaohiparaa i te reira?

8 Aita Iesu i faatupu i te semeio i Nazareta i to ˈna tamariiraa. Ua taui râ te tupuraa i te matahiti 29 i muri aˈe i to ˈna bapetizoraahia, e 30 matahiti to ˈna i tera taime. (Luka 3:21-23) Te faaite mai ra te Bibilia: “Ua faatavai te Atua ia ˈna i te varua moˈa e i te mana, ua hamani maitai haere Iesu i te taata e ua faaora i te feia atoa i haavîhia e te Diabolo.” (Ohipa 10:38) A parauhia ˈi, “ua hamani maitai haere Iesu,” te haapapuhia ra ïa ua faaohipa Iesu i to ˈna puai ma te tano. I muri aˈe i to ˈna faatavairaahia, ua riro mai Iesu ei “peropheta o tei faahiti i te mau parau mana e tei rave i te mau ohipa mana.”​—Luka 24:19.

9-11. (1) Ihea Iesu i te haapiiraa i te taata e eaha tei titauhia ia ˈna ia rave? (2) No te aha te mau nahoa i maere ai i ta Iesu huru haapiiraa?

9 Mea nafea Iesu i te faahitiraa i te parau mana? Pinepine Iesu i te haapii i te taata na te pae tatahi, i nia i te mouˈa, na te mau aroâ e te mau mahora. (Mareko 6:53-56; Luka 5:1-3; 13:26) Ahani e ere te mau parau a Iesu i te mea anaanatae, e nehenehe noa te taata e na pihai iho atu ia ˈna a haamoˈe atu ai. No te feia râ i rave i te taime no te faaroo ia Iesu, ua titauhia ia haamanaˈo ratou i ta ˈna i parau, aita hoi te reira i tapaopaohia i roto i te hoê buka mai i teie tau. Ua titauhia ia Iesu ia haapii ma te faahiti i te mau parau anaanatae, taa-maitai-hia e te ohie ia haamanaˈo. E ere râ i te mea fifi no Iesu. A rave na i ta ˈna Aˈoraa i nia i te mouˈa.

10 I te hoê poipoi i te omuaraa o te matahiti 31, ua haaputuputu te hoê nahoa taata i te pae mouˈa piri atu i te miti o Galilea. Mea na Iudea e Ierusalema mai te tahi pae i te haereraa mai, ua hau atu ïa i te 100 kilometera te atea. Area vetahi ua haere mai ïa na te pae miti mai o Turia e Sidona i te pae apatoerau. Mea rahi te taata tei hinaaro e tapea ia Iesu ia ora to ratou maˈi. Ua faaora Iesu i to ratou maˈi, e i muri iho noa i te reira o ˈna e haamata ˈi i te haapii i te taata e ua maere roa ratou i ta ratou i faaroo. (Luka 6:17-19) No te aha?

11 Tau matahiti i muri aˈe, ua papai te hoê taata tei faaroo i taua aˈoraa ra: “Ua maere te nahoa i ta ˈna huru haapiiraa.” Eaha te tumu? Te haapii ra hoi Iesu ia ratou mai te hoê “taata e mana to ˈna no ǒ mai i te Atua.” (Mataio 7:28, 29) Ua faahiti Iesu i te mau parau mana. Aita oia i haapii na nia iho noa i to ˈna manaˈo, ua faaite râ i ta te Atua i hinaaro ia ite te taata. (Ioane 7:16) Ua maramarama maitai te taata i ta Iesu i haapii atu, ua faaitoito te reira ia ratou ia haa e aita te hoê i nehenehe e faahapa ˈtu. Ua tauturu oia ia ratou ia taa i te tumu o te fifi e ia hiˈopoa i to ratou huru ma te haavare ore. Ua haapii oia ia ratou e nafea ia oaoa, ia pure, ia imi i te Faatereraa arii a te Atua e ia fanaˈo i te hoê oraraa papu a muri aˈe. (Mataio 5:3–7:27) Ua haaputapû ta ˈna mau parau i te aau o te feia e hinaaro mau ra i te parau mau e te parau-tia. Ua ineine taua mau taata ra i te “haapae” ia ratou iho e i te mau mea atoa e titauhia no te pee ia ˈna. (Mataio 16:24; Luka 5:10, 11) Tera mau te haapapuraa ua faahiti Iesu i te mau parau mana!

Ua “rave i te mau ohipa mana”

12, 13. Eaha “te mau ohipa mana” ta Iesu i rave?

12 Ua rave atoa Iesu i “te mau ohipa mana.” (Luka 24:19) Ia au i te mau evanelia, ua hau i te 30 semeio ta ˈna i faatupu na roto i “te mana o Iehova.” b (Luka 5:17) Ua fanaˈo tausani taata i teie mau semeio. I te hoê taime, ua faatamaa oia 5 000 tane e i muri aˈe 4 000 tane. Ia taiohia te vahine e te tamarii, ua hau atu ïa!​—Mataio 14:13-21; 15:32-38.

13 Ua rau te huru o te mau semeio a Iesu. Ua tiavaru oia i te demoni i rapae i te taata. (Luka 9:37-43) Ua taui oia i te pape ei uaina. (Ioane 2:1-11) Ua haere “na nia i te miti.” (Ioane 6:18, 19) Ua faaora i te mau huru maˈi ino atoa e ua rau ta ˈna raveraa no te faaora i te feia maˈi. (Mareko 3:1-5; Ioane 4:46-54) I te tahi taime, ua faaora oia i te taata na te atea, e i te tahi atu taime, ua tapea roa ˈtu ïa ia ratou. (Mataio 8:2, 3, 5-13) Ua ora taue te maˈi o te tahi, area to te tahi atu, ua ora mǎrû noa ïa.​—Mareko 8:22-25; Luka 8:43, 44.

“Ite atura ratou ia Iesu i te haereraa mai na nia i te miti”

14. Eaha te faaite ra e mana to Iesu no te faaore i te pohe?

14 Ua faaite Iesu e mana to ˈna no te faaore i te pohe. Te faatia ra hoi te Bibilia e toru taata ta Iesu i faatia mai: Te hoê tamahine 12 matahiti, te tamaiti otahi a te hoê vahine ivi, e o Lazaro, te taeae here o Mareta raua Maria. (Luka 7:11-15; 8:49-56; Ioane 11:38-44) E ere anei i te mea faahiahia? Ua faatia mai Iesu i te tamahine 12 matahiti i muri iti noa ˈˈe i to ˈna poheraa, e no te tamaiti a te vahine ivi, i te taime ïa a hopoihia ˈi to ˈna tino i te menema, eita e ore i te mahana iho i pohe ai oia. Area no Lazaro, e maha ïa mahana i muri aˈe i te tuuraahia to ˈna tino i roto i te menema.

Ua faaohipa i to ˈna mana ma te tia e te maitai

15, 16. Eaha te haapapu ra aita Iesu i haapao noa i to ˈna hinaaro a faaohipa ˈi i to ˈna mana?

15 Aita Iesu i rave i te hara. (Petero 1, 2:22) Aita oia i haapao noa i to ˈna hinaaro, aita i titau i te tiaraa e aita atoa i faaohipa i to ˈna mana no te haamauiui ia vetahi ê. Mea taa ê roa Iesu i te feia tia ore e mana to ratou i nia i te taata!

16 Aita Iesu i faaohipa aˈenei i to ˈna mana no to ˈna iho maitai. I to ˈna poiaraa, aita oia i faariro i te ofai ei maa na ˈna. (Mataio 4:1-4) Aita rea faufaa ta Iesu, aita ïa o ˈna i faaohipa aˈe i to ˈna mana ia taoˈahia oia. (Mataio 8:20) Ua ineine Iesu i te haapae ia ˈna iho no te maitai o vetahi ê. I to ˈna faaoraraa i te taata maˈi, e ite Iesu e mana no roto mai ia ˈna tei haere i rapae. (Mareko 5:25-34) Teie râ, ua vaiiho oia i te taata ia tapea ia ˈna ia ora ratou. (Luka 6:19) Noa ˈtu te mana rahi e vai ra ia ˈna, ua imi noa Iesu i te maitai o vetahi ê!

17. Mea nafea to Iesu faaiteraa i te paari a faaohipa ˈi i to ˈna mana?

17 Ua faaite Iesu i te paari a faaohipa ˈi i to ˈna mana. Aita oia i rave aˈenei i te hoê ohipa ia faahiahia te taata ia ˈna. (Mataio 4:5-7) Aita Iesu i rave i te semeio no te mea noa ua hinaaro Heroda ia na reira oia. (Luka 23:8, 9) Aita roa ˈtu Iesu i imi i to ˈna hanahana, ua faaue pinepine hoi oia i te feia ta ˈna i faaora eiaha e faaite haere. (Mareko 5:43; 7:36) Aita oia i hinaaro ia tiaturi te taata o ˈna te Mesia na nia noa i te mau ohipa faahiahia ta ˈna i faatupu.​—Mataio 12:15-19.

18-20. (1) Eaha te tumu e faaohipa ˈi Iesu i to ˈna mana no te maitai o vetahi ê? (2) Eaha to oe huru a ite ai i ta Iesu raveraa no te faaora i te hoê taata tariˈa turi?

18 E ere roa ˈtu Iesu mai te feia faatere o te faaohipa i to ratou mana ma te ore e haapao ia vetahi ê. Ua tâuˈa Iesu i te taata. I mua i te hepohepo e te mauiui o te taata, e hinaaro roa oia e tamǎrû atu. (Mataio 14:14) Ua faaohipa oia i to ˈna mana ma te haapao i to ratou huru aau e to ratou hinaaro. Mea putapû roa te faatiaraa i roto i te Mareko 7:31-37.

19 Ua imi te hoê nahoa rahi ia Iesu ma te afai atoa mai i te feia maˈi e rave rahi, e ua faaora oia ia ratou paatoa. (Mataio 15:29, 30) Aratai ihora Iesu i te hoê taata i te hiti ia atea ˈtu raua i te nahoa. E tariˈa turi taua taata ra e mea fifi no ˈna ia paraparau. Ua taa paha ia Iesu te taiâ aore ra te haamâ o teie taata. I te hoê vahi o raua anaˈe, ua tauturu Iesu ia ˈna ia taa eaha ta ˈna e hinaaro ra e rave. Ua tuu Iesu i “to ˈna na manimani rima i roto i na tariˈa o taua taata ra. I muri iho i to ˈna tutuharaa, tapea ˈtura oia i to ˈna arero.” c (Mareko 7:33) A hiˈo ai i nia i te raˈi, pure aˈera oia e huti maitai ihora i te aho. Mai te huru te parau ra Iesu: “Maoti te puai o te Atua e ora ˈi oe!” I te otiraa Iesu i te na reira, na ô atura oia: “Ia matara.” (Mareko 7:34) I reira, faaroo atura taua taata ra e paraparau maitai maira.

20 Mea putapû mau ia ite ua faaite Iesu i te aumauiui a faaohipa ˈi oia i te mana no ǒ mai i te Atua ra no te faaora i te feia i roto i te ati! E ere anei i te mea mahanahana ia ite ua tuu Iehova i ta ˈna Faatereraa arii i te rima o te hoê Arii î i te here mai ia Iesu Mesia?

Ua faaite atea i te mau mea ta ˈna e rave a muri aˈe

21, 22. (1) Eaha ta te mau semeio a Iesu e faaite atea ra? (2) I te mea e mana to Iesu i nia i te mataˈi e te miti, mai te aha te huru o te oraraa i raro aˈe i ta ˈna faatereraa?

21 Ua faaite atea te mau ohipa mana ta Iesu i rave i te fenua nei i te mau haamaitairaa faahiahia ta tatou e fanaˈo i raro aˈe i ta ˈna faatereraa. I roto i te ao apî a te Atua, e rave Iesu i te mau semeio na te ao atoa nei! A hiˈo na i te tahi mau mea faahiahia e tupu a muri aˈe.

22 E faaore roa Iesu i te mau mea atoa ta te taata i rave no te tuino i te fenua. A haamanaˈo na i ta Iesu i rave a tupu ai te hoê vero rahi. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, aita e tumu e mǎtaˈu ai te taata i te puahiohio, te aueueraa fenua, te mouˈa auahi aore ra te tahi atu ati natura. I te mea e o Iesu te Rave ohipa aravihi ta Iehova i faaohipa no te poiete i te fenua e te mau mea ora atoa i nia iho, ua taa maitai ia ˈna te faanahoraa o te fenua e e nafea ia aupuru i te reira. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, e faarirohia te fenua taatoa ei paradaiso.​—Luka 23:43.

23. Ei Arii, e nafea Iesu ia haapao i te hinaaro o te huitaata?

23 E tia anei ia Iesu ia haapao i te hinaaro o te huitaata? Te haapapu mai ra te Bibilia ua faatamaa maitai Iesu e tausani taata i te tahi noa maa rii. I raro aˈe i ta ˈna faatereraa, eita te taata e pohe i te poia, e opere-maite-hia hoi te maa i nia i te fenua. (Salamo 72:16) I te mea ua faaora Iesu i te maˈi o te taata, e na reira â ïa oia a muri aˈe no te feia maˈi atoa mai te matapo, te tariˈa turi, tei ere i te hoê mero o te tino e te pirioi. (Isaia 33:24; 35:5, 6) I tahito ra, ua faatia mai Iesu i tei pohe. A muri aˈe, e faatia mai â oia e mirioni e e mirioni taata e vai ra i roto i te feruriraa o to ˈna Metua.​—Ioane 5:28, 29.

24. Eaha ta te huru o Iesu e haapii mai ra no nia ia Iehova?

24 E haamanaˈo anaˈe ua pee teie Tamaiti i te hiˈoraa o to ˈna Metua ma te tia roa. (Ioane 14:9) Te faataa maitai mai ra ïa te huru o Iesu mea nafea atoa Iehova ia faaohipa i to ˈna puai. Ei hiˈoraa, a feruri na i te here ta Iesu i faaite a faaora ˈi i te hoê taata lepera. Ma te aroha, ua tapea Iesu i taua taata e na ô atura: “E tia ia ˈu!” (Mareko 1:40-42) Na roto i teie mau aamu, mai te huru te na ô mai ra Iehova: “Mea na reira vau ia faaohipa i to ˈu puai!” Aita anei oe e turaihia ra ia arue e ia haamauruuru i to tatou Atua Manahope o te faaohipa i to ˈna mana ma te here?

a Pinepine te vero i te tupu taue na te pae miti o Galilea. E 200 metera hoi i raro aˈe i te faito o te miti Mediteranea te miti o Galilea i te vairaa, mea veavea aˈe ïa te mataˈi i reira. Mea na nia mai te mouˈa Heremona te mataˈi puai no apatoerau e farara mai ai i roto te peho o Ioridana. No reira te huru o te reva e taui taue noa ˈi.

b E rave rahi atu â semeio ta Iesu i rave i te hoê noa taime, aita râ te mau evanelia e faataa pauroa ra. I te hoê mahana, ua haere mai “to te oire atoa” e hiˈo ia ˈna, e ua faaora Iesu “e rave rahi” taata maˈi.​—Mareko 1:32-34.

c I tera ra tau, e tiaturi na te ati Iuda e te feia nunaa ê e nehenehe te huare e faaora i te maˈi. Ua tutuha paha Iesu no te faaite noa i taua taata e faaora oia i to ˈna maˈi. E ere râ te auraa na te huare o Iesu i faaora i te maˈi.