Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 21

“Aita roa ˈtu vau i viivii i te toto o te taata atoa nei”

“Aita roa ˈtu vau i viivii i te toto o te taata atoa nei”

Te itoito rahi o Paulo no te taviniraa e no ta ˈna mau aˈoraa i te mau matahiapo

Niuhia i nia i te Ohipa 20:1-38

1-3. (1) A faataa te mau tupuraa i pohe ai Eutiko. (2) Eaha ta Paulo i rave e eaha ta te reira e haapapu mai no nia ia ˈna?

 TEI Teroa o Paulo i roto i te hoê piha i nia e te paraparau ra o ˈna i te mau taeae, e tera te po hopea o ˈna i pihai iho ia ratou. E tuiraa po tera taime e mea rahi te mau mori i roto i tera piha, tapiri mai te veavea e mea iti roa te haereraa mataˈi. Te parahi ra te hoê taurearea apî o Eutiko te iˈoa i te haamaramarama. A paraparau noa ˈi Paulo, ua taoto Eutiko e topa ˈtura na te tahua piti mai.

2 Ei taote, o Luka paha te taata matamua tei horo i rapae no te hiˈo i teie taurearea. No ta ˈna i ite mea papu ‘ua pohe Eutiko.’ (Ohi. 20:9) Tera râ, ua tupu te hoê semeio. Tipapa ihora Paulo i mua i te taurearea e parau atura i te nahoa: “Faaea na i te haapeapea, te ora ra hoi o ˈna.” Faatia mai ra Paulo ia Eutiko.—Ohi. 20:10.

3 Te haapapu ra te tia-faahou-raa o Eutiko i te mau mea faahiahia ta Iehova e nehenehe e rave maoti to ˈna varua moˈa. E ere na Paulo te hape i pohe ai Eutiko, tera râ aita o ˈna i hinaaro no tei tupu mai nei, ia oto te mau taeae e tuahine o tei putuputu mai aore ra ia ere ratou i to ratou faaroo ia Iehova. Ma te faatia mai ia Eutiko, ua faarue Paulo i te amuiraa ma te tamahanahana i te mau taeae e tuahine e ma te faaitoito ia ratou ia tamau i te poro ma te itoito rahi. Te mea papu, ua ite Paulo mea faufaa te ora. Te haamanaˈo ra tatou i teie mau parau: “Aita roa ˈtu vau i viivii i te toto o te taata atoa nei.” (Ohi. 20:26) E hiˈo mai tatou e nafea te hiˈoraa o Paulo e tauturu atoa ˈi ia tatou ia faatura i te ora.

‘E reva ˈtura oia i Makedonia’ (Ohi. 20:1, 2)

4. Eaha te haafifiraa ta Paulo i faaruru?

4 Mai ta tatou i aparau mai nei i roto i te pene na mua ˈtu, ua faaruru Paulo i te mau haafifiraa. Aita ta ˈna taviniraa i Ephesia i nahonaho no te mea ua faahuehue te feia o tei hamani e o tei hoo i te mau idolo no te haamori i te ruahine Aretemisa. Te faataa ra te Ohipa 20:1: “I te oreraa te faahuehueraa, haaputuputu maira Paulo i te mau pǐpǐ. Faaitoito e aroha ˈtura oia ia ratou, e reva ˈtura i Makedonia.”

5, 6. (1) Ehia maororaa Paulo i Makedonia e eaha ta ˈna i rave no te mau taeae? (2) Eaha te huru feruriraa ta Paulo i faaite i to ˈna mau taeae e tuahine?

5 A haere ai oia i Makedonia, ua tapea Paulo i te uahu no Teroa tau taime. Ua tiaturi Paulo e apiti mai Tito tei tonohia i Korinetia na muri ia ˈna. (Kor. 2, 2:12, 13) I to Paulo râ iteraa eita Tito e haere mai na muri ia ˈna, haere atura oia i Makedonia i reira paha to ˈna faaearaa hoê matahiti. I tera roaraa taime ua ‘faaitoito oia i te mau pǐpǐ na reira.’ a (Ohi. 20:2) I muri iho, ua apiti Tito ia Paulo i Makedonia ma te hopoi atu i te parau apî oaoa no te pahonoraa a to Korinetia no te rata matamua ta Paulo i papai. (Kor. 2, 7:5-7) Ua turai te reira ia Paulo ia papai i te tahi atu rata ia ratou, o ta tatou i ite oia hoi te Korinetia 2.

6 Ua tapao mai tatou e ua parau Luka e ua faaitoito mau â te tere o Paulo i te mau taeae no Ephesia e no Makedonia. Te haapapu ra te reira i to Paulo here i teie mau taeae e tuahine. E ere Paulo mai te mau Pharisea o te manaˈo ra mea faufaa aˈe ratou i te tahi atu. Ua oaoa râ Paulo i te tavini i te Atua ma te ohipa amui e to ˈna mau taeae e tuahine. (Ioa. 7:47-49; Kor. 1, 3:9) Aita roa ˈtu o ˈna i manaˈo e mea faufaa aˈe o ˈna ia vetahi ê noa ˈtu e titauhia ia ˈna ia aˈo ia ratou.—Kor. 2, 2:4.

7. Nafea te mau matahiapo i teie mahana e pee ai i to Paulo hiˈoraa?

7 I teie mahana te tutava ra te mau matahiapo o te amuiraa e te mau tiaau haaati i te pee i te hiˈoraa o Paulo. Noa ˈtu e horoa ratou i te mau aˈoraa, ta ratou fa o te faaitoitoraa ïa i te feia e hinaaro ra i te tauturu. E tamata te mau matahiapo i te taa i to vetahi huru aau e i te faaitoito ia ratou eiaha râ no te haava ia ratou. Teie ta te hoê tiaau haaati i parau: “Te hinaaro nei te rahiraa o te mau taeae e tuahine e rave i te mea tano, tera râ, e pinepine ratou i te faaruru i te mau mea o te oraraa o te faatoaruaru ia ratou aore ra o te haamǎtaˈu ia ratou a ore atu ai e ite eaha te rave.” E nehenehe te mau matahiapo e riro ei faaitoitoraa no to ratou mau taeae e tuahine.—Heb. 12:12, 13.

“Te opuaraa . . . e haapohe ia ˈna” (Ohi. 20:3, 4)

8, 9. (1) Na te aha i tapea i te opuaraa a Paulo e fano i Suria? (2) No te aha paha te mau ati Iuda i hae ai ia Paulo?

8 Mai Makedonia ˈtu, ua haere Paulo i Korinetia. b I to ˈna faaearaa e toru avaˈe i ǒ, ua hinaaro ru oia e haere i Keneherea no te fano i Suria. Mai reira, e nehenehe oia e haere i Ierusalema no te horoa i te mau ô na te mau taeae e hinaaro ra i te tauturu. c (Ohi. 24:17; Roma 15:25, 26) Tera râ, ua tupu te hoê ohipa o tei taui i te opuaraa a Paulo. Te faataa ra te Ohipa 20:3: ‘Te opua ra te ati Iuda e haapohe ia ˈna’!

9 Aita ïa tatou i maere i hae ai te mau ati Iuda ia Paulo no te mea no ratou, ua faarue o ˈna i te haapaoraa ati Iuda. No ta Paulo pororaa i Korinetia tau taime na mua ˈtu, ua riro mai Kerisepo te aratai o te sunago ei Kerisetiano. (Ohi. 18:7, 8; Kor. 1, 1:14) I roto i te tahi atu tupuraa, ua haere te mau ati Iuda no Korinetia i ǒ Galio, te tavana hau Roma no te tuhaa fenua piihia Ahaia. Ua pari ratou ia Paulo i te ofatiraa i te ture, aita râ Galio i farii. Ua hae roa te mau ati Iuda. (Ohi. 18:12-17) Ua ite paha te mau ati Iuda no Korinetia e haere Paulo i Keneherea, opua ˈtura ratou e tiai ia ˈna i ǒ no te haapohe ia ˈna. Eaha ta Paulo i rave?

10. No te aha aita Paulo i haere i Keneherea? A faataa.

10 No to Paulo hinaaro e paruru i to ˈna ora e te mau ô i horohia ia ˈna, ua faaoti Paulo eiaha e haere i Keneherea, ua hoˈi râ o ˈna i muri i Makedonia. Mea papu, mea atâta roa ia hoˈi na avae. I tera tau e tapuni na te feia eiâ na tera mau purumu. Ua manaˈo Paulo tera te ravea maitai aˈe no ˈna eiaha râ i te mea e tiai ra ia ˈna i Keneherea. Auaˈe râ, e ere o ˈna anaˈe i roto i tera tere te vai ra Arisetareho, Gaio, Sekunedo, Sopatero, Timoteo, Terophimo e Tuhiko.—Ohi. 20:3, 4.

11. Eaha te mau ravea ta te mau Kerisetiano i teie mahana e rave ra no te paruru ia ratou e eaha te hiˈoraa ta Iesu i vaiiho mai?

11 Mai ia Paulo, te rave ra te mau Kerisetiano i teie mahana i te mau ravea no te paruru ia ratou i roto i ta ratou taviniraa. I roto i te tahi mau vahi e poro ratou ei pǔpǔ, aore ra e piti eiaha râ hoê anaˈe. E ia tupu anaˈe te hamani-ino-raa? Ua ite tatou eita e nehenehe e ape i te reira. (Ioa. 15:20; Tim. 2, 3:12) Tera râ, e haapao maitai tatou ia poro tatou. E rave na tatou i te hiˈoraa o Iesu. I te hoê taime, i te haamataraa te feia patoi no Ierusalema i te ohi i te ofai no te taora i nia ia ˈna, “tapuni atura Iesu e haere atura i rapae i te hiero.” (Ioa. 8:59) I muri iho, a hinaaro ai te mau ati Iuda e haapohe ia ˈna, “aita ˈtura Iesu i haere faahou e ia itehia mai oia e te taata, reva ˈtura râ i te hoê vahi fatata i te medebara.” (Ioa. 11:54) Ua rave Iesu i te mau ravea no te paruru i to ˈna ora ia nehenehe oia e faatupu i te hinaaro o te Atua. Te na reira atoa ra te mau Kerisetiano i teie mahana.—Mat. 10:16.

“Oaoa roa aˈera ratou” (Ohi. 20:5-12)

12, 13. (1) Eaha te huru o te amuiraa i te faatiaraahia mai Eutiko? (2) Eaha te tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia o te tamahanahana i te feia ua pohe tei herehia e ratou?

12 Ua ratere Paulo e to ˈna nau hoa na Makedonia e i muri iho taa ê atura ratou. Te mea papu, ua amui faahou ratou i Teroa. d Te parau ra te aamu: “I roto noa e pae mahana, tapae atura mâua i Teroa ia ratou ra.” e (Ohi. 20:6) Mai ta tatou i aparau i te omuaraa o teie pene, i ǒ to Paulo faatiaraa mai ia Eutiko. A feruri na i te huru o te mau taeae i te faatiaraahia mai Eutiko! Mai ta te aamu e faataa ra, “oaoa roa” aˈera ratou.—Ohi. 20:12.

13 Mea papu, aita teie mau semeio e itehia i teie mahana. Te “oaoa roa” râ te feia ua pohe tei herehia e ratou maoti te tiaturiraa o te tia-faahou-raa niuhia i nia i te Bibilia. (Ioa. 5:28, 29) Ua pohe faahou Eutiko no te mea e taata tia ore o ˈna. (Roma 6:23) Area te feia o te faatiahia mai i roto i te ao apî e nehenehe ratou e ora e a muri noa ˈtu! Hau atu â, te feia e faatiahia mai no te faatere e o Iesu e fanaˈo ratou i te ora i te raˈi. (Kor. 1, 15:51-53) No reira, e tumu iho â e oaoa roa ˈi te feia faatavaihia e te mamoe ê atu i teie mahana.—Ioa. 10:16.

“I mua i te taata e na tera e tera fare” (Ohi. 20:13-24)

14. Eaha ta Paulo i parau i te mau matahiapo no Ephesia i to ˈna farereiraa ia ratou i Mileto?

14 Ua ratere Paulo e te pǔpǔ tei na muri ia ˈna mai Teroa i Asoso, i muri iho i Mitulene, i Hiu, i Samo e i Mileto. Te fa a Paulo ia tae o ˈna i Ierusalema no te Oroa Penetekose, e no to ˈna hinaaro e haere i Ierusalema, ua maiti oia eiaha e fano na Ephesia. Tera râ, ua hinaaro hoi Paulo e paraparau i te mau matahiapo no Ephesia, ani atura oia ia ratou ia haere i Mileto. (Ohi. 20:13-17) I to ratou taeraa ˈtu i ǒ, parau atura Paulo ia ratou: “Ua ite maitai outou i to ˈu huru oraraa i rotopu ia outou, mai te mahana matamua mai â i tae mai ai au i te fenua Asia, i te taviniraa i te Fatu ma te haehaa e te roimata e te ati no te opuaraa a te ati Iuda e haapohe ia ˈu. Aita râ vau i taiâ i te parau ia outou i te mau mea atoa e maitai ai outou e i te haapii atoa ia outou i mua i te taata e na tera e tera fare. Tera râ, ua faataa maitai au i te ati Iuda e te taata Heleni atoa e ia tatarahapa ratou e tia ˈi, ia haamori i te Atua e ia tiaturi i te Fatu ra o Iesu.”—Ohi. 20:18-21.

15. Eaha te tahi mau haamaitairaa ia poro tatou i tera e tera fare?

15 I teie mahana e rave rahi ravea no te faaite i te parau apî oaoa i te taata. Mai ia Paulo, e tutava tatou i te haere i te mau vahi taata, mai te tapearaa pereoo mataeinaa, na te mau aroâ aore ra i te matete. Tera râ, o te haereraa i tera e tera fare te ravea matamua roa e faaohipahia e te mau Ite no Iehova. No te aha? Maoti te pororaa i tera e tera fare e nehenehe ai te taata e faaroo i te poroi o te Faatereraa arii, te faaite ra te reira e aita te Atua e maitiiti i te taata. E tauturu atoa teie ravea i te feia aau haavare ore ia ite no nia i te Atua. Hau atu â, e faufaahia tatou no te mea e puai mai to tatou faaroo e e haapii atoa tatou i te faaoromai. No reira, ua ite te taata i teie mahana e Kerisetiano mau tatou maoti te pororaa “i mua i te taata e na tera e tera fare.”

16, 17. Nafea Paulo i te faaiteraa i te mǎtaˈu ore, e nafea te mau Kerisetiano i teie mahana e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

16 Ua faataa Paulo i te mau matahiapo no Ephesia aita o ˈna i ite eaha te fifi e tiai mai ra ia ˈna ia hoˈi oia i Ierusalema. Ua parau oia ia ratou: “Tera râ, e ere to ˈu ora i te mea faufaa no ˈu, ia oti râ ta ˈu hororaa e te taviniraa no ǒ mai i te Fatu ra o Iesu, oia hoi e faataa maitai i te parau apî oaoa o te hamani maitai rahi o te Atua.” (Ohi. 20:24) Ma te mǎtaˈu ore, aita Paulo i vaiiho i te mau tupuraa atoa mai te maˈi aore ra te patoiraa ia haafifi ia ˈna ia rave i ta te Atua i ani ia ˈna.

17 I teie mahana, te faaruru atoa ra tatou e rave rahi fifi. Te faaruru ra vetahi i te opaniraa a te faatereraa e te hamani-ino-raa. Te faaruru atoa ra vetahi i te maˈi i te pae tino e i te pae feruriraa. Te faaruru ra te mau taurearea i te faaheporaa i te fare haapiiraa. Mai ia Paulo, ua faaoti papu tatou eiaha e vaiiho i te tahi noa ˈˈe ohipa ia tapea ia tatou ia “faataa maitai i te parau apî oaoa.”

“A haapao maitai ia outou iho e i te nǎnǎ taatoa” (Ohi. 20:25-38)

18. Nafea Paulo i te parururaa ia ˈna ia ore oia e viivii i te toto o te taata, mea nafea te mau matahiapo no Ephesia e na reira atoa ˈi?

18 I to te mau matahiapo no Ephesia haereraa mai e farerei ia Paulo, ua horoa ˈtu oia i te mau aˈoraa papu e ua haamanaˈo atu ia ratou nafea oia i te aupururaa i te mau amuiraa. Ua faataa ˈtu oia ia ratou e tera te taime hopea e farerei ai ratou. Ua parau oia: “Aita roa ˈtu vau i viivii i te toto o te taata atoa nei, inaha ua faaite iho â vau ia outou i te mau mea atoa no nia i te hinaaro o te Atua.” E nafea te mau matahiapo no Ephesia e pee ai i te hiˈoraa o Paulo ia ore ratou e viivii i te toto o te taata? Ua parau oia ia ratou: “A haapao maitai ia outou iho e i te nǎnǎ taatoa, ua faatoroa hoi te varua moˈa ia outou ei tiaau no te aupuru i te amuiraa a te Atua, ta ˈna i hoo mai i te toto o ta ˈna iho Tamaiti.” (Ohi. 20:26-28) Ua faaara Paulo e ô mai “te luko taehae” i rotopu i te nǎnǎ e “taviri [ratou] i te parau mau no te ume i te mau pǐpǐ na muri ia ratou.” Eaha ta te mau matahiapo e rave? Ua faaara Paulo: “A vai ara noa . . . e a haamanaˈo e ua haapii noa vau ia outou tataitahi ma te roimata e toru matahiti i te po e te ao.”—Ohi. 20:29-31.

19. Nafea te ohipa apotata i te parareraa i te pae hopea o te senekele matamua e eaha tei itehia i te senekele i muri iho?

19 Ua fa mai “te luko taehae” i te pae hopea o te senekele matamua. I 98 muri aˈe te tau o Iesu, ua papai te aposetolo Ioane: “Inaha mea rahi te taata patoi i te Mesia tei tia mai . . . Ua faarue mai ratou ia tatou nei, no te mea e ere ratou mai ia tatou. Ahani ratou mai ia tatou, e faaea mai ïa ratou ia tatou nei.” (Ioa. 1, 2:18, 19) E 200 matahiti muri aˈe te pohe o Iesu, ua riro mai te tahi mau taata o te tiaau ra i te amuiraa ei apotata e ei pǔpǔ taa ê, ua faateitei ratou ia ratou i te tahi atu o te amuiraa. I muri iho, 300 matahiti muri aˈe te pohe o Iesu, ua turu te emepera Roma Constantin i teie haapaoraa hape Kerisetiano. Ua taviri teie mau tia haapaoraa apotata i te parau mau. Ua anoi ratou te mau haapiiraa o te Bibilia e te mau peu tumu a riro mai ai te reira ei parau mau. E te itehia ra te pee noa ra te haapaoraa hape i te reira.

20, 21. Nafea Paulo i te faaiteraa i te feruriraa haapae, e nafea te mau matahiapo i teie mahana e na reira atoa ˈi?

20 E ere roa ˈtu Paulo mai teie mau matahiapo o tei faaohipa i muri iho i te amuiraa no to ratou iho maitai. Ua ohipa o ˈna no te aupuru ia ˈna e aita o ˈna i faateimaha i te amuiraa. Ua tavini Paulo i te mau taeae e aita o ˈna i ani i te moni. Ua faaue Paulo i te mau matahiapo no Ephesia, ia tavini i to ratou mau taeae e tuahine ma te aau atoa. Ua parau oia ia ratou: “E tauturu . . . outou i tei paruparu, a haamanaˈo atoa ˈi i ta te Fatu ra o Iesu i parau: ‘E rahi aˈe te oaoa ia horoa ˈtu ia horoahia mai.’”—Ohi. 20:35.

21 Mai ia Paulo, te rave nei te mau matahiapo i teie mahana i te mau haapaeraa. E ere ratou mai te mau tia haapaoraa o tei rave i te moni a te taata, ia onahia ratou, ua taa ia ratou e ua horoa te Atua ia ratou te mau hopoia no te aupuru i ta ˈna amuiraa e ua rave ratou ma te aau atoa. Aita ta te feia teoteo e te feia o te hinaaro ia faahanahanahia ratou e tuhaa i roto i te amuiraa. No reira te feia o te imi ra i to ratou “iho maitai” e faahaamahia ratou.—Mas. 11:2; 25:27.

“Taˈi roa ˈtura ratou pauroa.”—Ohipa 20:37

22. No te aha mea here-roa-hia Paulo e te mau matahiapo no Ephesia?

22 Ua here mau â Paulo i to ˈna mau taeae, no reira ratou i here roa ˈi ia ˈna. Taeraa i te taime e faareva ˈi o ˈna, “taˈi roa ˈtura ratou pauroa, tauahi e apa maitai maira ia Paulo.” (Ohi. 20:37, 38) Te here atoa ra te mau Kerisetiano i te feia mai ia Paulo, o te horoa rahi i to ratou taime, puai e faufaa no te tavini i to ratou taeae e tuahine. I muri iho i te hiˈopoaraa i te hiˈoraa o Paulo, e farii anei outou e ua faaite o ˈna i te parau mau i to ˈna faahitiraa: “Aita roa ˈtu vau i viivii i te toto o te taata atoa nei”?—Ohi. 20:26.

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te mau rata a Paulo no to Makedonia.”

b Peneiaˈe i roto i to ˈna tere i Korinetia to Paulo papairaa i ta ˈna rata i to Roma.

c A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Ua afai Paulo i te mau ô tauturu.”

d I roto i te Ohipa 20:5, 6 ua faaohipa Luka te taˈo “mâua” no te faaite e ua hoˈi o ˈna na muri ia Paulo i Philipi i muri aˈe i to Paulo vaiihoraa ia ˈna tau taime na mua ˈtu.—Ohi. 16:10-17, 40.

e No te fano mai Philipi tae atu i Teroa e titauhia pae mahana peneiaˈe no te puai o te mataˈi, aita hoi te tere matamua i maoro, e piti noa hoi mahana.