Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 22

“Ia tupu te hinaaro o Iehova”

“Ia tupu te hinaaro o Iehova”

Ua faaoti papu Paulo e rave i te hinaaro o te Atua i haere ai oia i Ierusalema

Niuhia i nia i te Ohipa 21:1-17

1-4. No te aha Paulo i haere ai i Ierusalema e eaha te tiai mai ra ia ˈna?

 MEA teimaha te aau o te mau matahiapo no Ephesia, i to Paulo e Luka faarueraa ia Mileto. E ere roa i te mea ohie no Paulo e Luka ia vaiiho ia ratou, no to raua here ia ratou! Te tia ra raua i nia i te eˈa no te pauma i nia i te pahi. Ua î ta raua pute i te mea hinaarohia e raua no to raua tere. Te afai atoa ra raua i te mau ô tauturu no te mau Kerisetiano i Iudea e te hinaaro ru ra raua e opere i te reira ia ratou ra.

2 Te puhipuhi ra te mataˈi e te atea mǎrû ra te pahi, a hiˈo noa ˈi Paulo, Luka e na hitu hoa i to ratou mau taeae e taˈi noa ra. (Ohi. 20:4, 14, 15) Te aroha noa ra ratou e atea noa ˈtu to ratou mau hoa.

3 Fatata e toru matahiti, to Paulo ohipa-amui-raa e te mau matahiapo no Ephesia. I teie nei râ, ua aratai te varua moˈa ia ˈna i Ierusalema. Aita o ˈna i ite eaha te tupu i ǒ. I na mua ˈˈe ua parau Paulo i te mau matahiapo: “Ma te faahepohia e te varua moˈa, te haere nei au i Ierusalema, noa ˈtu e aita vau i ite eaha ta ˈu e faaruru i reira. Teie râ, i tera e tera oire e faaara noa mai te varua moˈa ia ˈu e tuuhia vau i roto i te tapearaa e e faaruru vau i te ati.” (Ohi. 20:22, 23) Noa ˈtu te fifi, na ‘te varua moˈa e faahepo ra’ ia Paulo ia haere i Ierusalema e ua hinaaro oia e na reira. Mea faufaa no ˈna to ˈna ora, te mea faufaa roa ˈtu â râ o te raveraa ïa i te hinaaro o te Atua.

4 Mai tera atoa anei to outou manaˈo? I te taime a pûpû ai tatou ia tatou iho ia Iehova, ua euhe tatou e o to Iehova hinaaro te mea faufaa roa ˈˈe te tia ia rave i roto i to tatou oraraa. Mea anaanatae no tatou ia hiˈopoa i te taiva ore o te aposetolo Paulo.

Iteraa “i te motu o Kupero” (Ohi. 21:1-3)

5. Mea nahea Paulo e to ˈna nau hoa i te haereraa i Turia?

5 “Fano tia ˈtura” te pahi ta Paulo e to ˈna nau hoa i rave. No te maitai o te mataˈi i tapae oioi ai ratou i Kono i tera noa mahana. (Ohi. 21:1) E au ra e ua faaea noa te pahi i reira hou a haere ai i Roda e Patara. I Patara, i apatoa o Asia Iti, ua rave te mau taeae i te hoê pahi hoo taoˈa o te haere ra i Turia i Phenikia. A fano ai ratou, ua ite ratou “i te motu o Kupero i te pae aui.” (Ohi. 21:3) No te aha Luka i faahiti ai i te reira?

6. (1) No te aha ua itoitohia Paulo i to ˈna iteraa ia Kupero? (2) Ia feruri tatou mea nafea Iehova i te haamaitairaa e i te tautururaa ia tatou, e turai te reira ia aha?

6 Peneiaˈe ua faatia Paulo i to ˈna nau hoa eaha tei tupu no ˈna i Kupero. E iva matahiti na mua ˈˈe i to ˈna tere mitionare matamua, ua farerei Paulo, Baranaba e Ioane Mareko ia Elima te tahutahu o tei patoi i ta ratou pororaa. (Ohi. 13:4-12) Ma te haamanaˈo eaha tei tupu i tera motu ua itoitohia Paulo no te tiai mai ra ia ˈna i Ierusalema. Mea faufaa atoa no tatou ia feruri mea nafea Iehova i te haamaitairaa e i te tautururaa ia tatou ia faaoromai i mua i te ati. E turai te reira ia tatou ia feruri i ta Davida i papai: “Mea rahi te ati o te taata parau-tia, te faaora nei râ Iehova ia ˈna i taua mau ati atoa ra.”—Sal. 34:19.

“Imi aˈera e itehia maira ia matou te mau pǐpǐ” (Ohi. 21:4-9)

7. Eaha ta Paulo e to ˈna nau hoa i rave i to ratou tapaeraa ˈtu i Turia?

7 Mea faufaa roa no Paulo ia amui e to ˈna mau taeae e tuahine e te ru nei o ˈna i te farerei ia ratou. I to ˈna tapaeraa ˈtu i Turia, ua papai Luka: “Imi aˈera e itehia maira ia matou te mau pǐpǐ.” (Ohi. 21:4) I to ratou iteraa e te vai ra te mau Kerisetiano i Turia, ua imi e ua faaea ratou i te mau taeae ra. Tera te hoê haamaitairaa rahi roa ˈˈe ta tatou e fanaˈo i roto i te parau mau, noa ˈtu te vahi ta tatou e haere, e farii maitai mai iho â to tatou mau taeae. E hoa to te feia e here ra e e haamori ra i te Atua na te ao nei.

8. Eaha ta tatou e taa i te Ohipa 21:4?

8 A faaea ˈi ratou e hitu mahana i Turia, ua faatia Luka i te hoê tupuraa maere mau: “No ta te varua moˈa . . . i faaite atu [i te mau taeae no Turia], parau onoono noa ˈtura te mau pǐpǐ ia Paulo eiaha e haere i Ierusalema.” (Ohi. 21:4) Ua taui anei Iehova i ta ˈna opuaraa? Ua hinaaro anei oia eiaha Paulo e haere i Ierusalema? Aita. Ua faaite te varua moˈa ia Paulo e e hamani-ino-hia oia i Ierusalema, eiaha râ o ˈna e ape i tera oire. E au ra maoti te varua moˈa, ua taa i te mau taeae no Turia e fifihia Paulo i Ierusalema. No to ˈna maitai, ua onoono ratou ia Paulo eiaha e haere i ǒ, no reira ratou i hinaaro ai e paruru ia ˈna no teie tupuraa atâta. Tera râ no ta ˈna faaotiraa papu e rave i te hinaaro o Iehova, ua tamau o ˈna i te haere i Ierusalema.—Ohi. 21:12.

9, 10. (1) I to Paulo faarooraa i to ˈna mau taeae no Turia, eaha te tupuraa ta ˈna i haamanaˈo? (2) Eaha te huru feruriraa e itehia i teie mahana, e eaha te taa-ê-raa i ta Iesu i parau?

9 I to ˈna faarooraa i to ˈna mau taeae, peneiaˈe ua haamanaˈo Paulo i ta te mau pǐpǐ i parau i to Iesu faaiteraa e haere oia i Ierusalema, e haamauiuihia e e haapohehia oia. Ua parau Petero ia Iesu: “E te Fatu, eiaha oe e na reira i te parau, eita oe e roohia i teie mau mea.” Pahono atura Iesu: “Haere na muri mai ia ˈu, Satani! E turoriraa oe no ˈu, no te mea e ere to oe manaˈo i to te Atua, to te taata râ.” (Mat. 16:21-23) Ua faaoti papu Iesu e rave i to te Atua hinaaro e e horoa i to ˈna ora ei tusia. Tera atoa ta Paulo i ineine i te rave. E manaˈo maitai to te mau taeae no Turia, mai to te aposetolo Petero, aita râ ratou i taa e tera te hinaaro o te Atua.

E titauhia te feruriraa haapae no te pee ia Iesu

10 I teie mahana mea rahi te taata e imi i te mea ohie aˈe no ratou. Mea au aˈe na ratou e haere i roto i te hoê haapaoraa e aita e titau-rahi-hia ia ratou. Mea ê râ to Iesu huru feruriraa, ua parau oia: “Te taata e hinaaro e pee mai ia ˈu, ia haapae ïa ia ˈna iho e ia rave i ta ˈna pou haamauiuiraa, a pee noa mai ai ia ˈu.” (Mat. 16:24) E haerea paari ia pee ia Iesu. E ere râ i te mea ohie.

11. Mea nafea te mau taeae no Turia faaiteraa i to ratou here e turu i nia ia Paulo?

11 Fatata te taime no Paulo, Luka e te tahi atu i te haere i to ratou tere. Mea putapû mau te here o te mau taeae no Turia i nia ia Paulo e ua hinaaro ratou ia tamau oia i ta ˈna taviniraa. Te vai ra te mau tane, vahine e tamarii o tei haere na muri ia Paulo i te pae tatahi. Ua tuturi e ua pure ratou pauroa e aroha ˈtura ia ˈna. I muri iho rave ihora Paulo, Luka e to ratou mau hoa i te tahi atu pahi e reva ˈtura i Petolemaisi, i reira to ratou farereiraa i to ratou mau taeae e faaea aˈera ratou hoê mahana.—Ohi. 21:5-7.

12, 13. (1) Eaha te parau no nia i te taviniraa taiva ore a Philipa? (2) Eaha te hiˈoraa maitai ta Philipa i vaiiho mai no te mau metua tane i teie mahana?

12 I muri iho, ua faatia Luka e ua haere Paulo e to ˈna nau hoa i Kaisarea. I to ratou tapaeraa ˈtu, “tomo atura [ratou] i roto i te fare o Philipa te taata poro evanelia.” a (Ohi. 21:8) Ua oaoa ratou i te iteraa ia Philipa. E 20 matahiti na mua ˈˈe i Ierusalema, ua faatoroahia o ˈna na te mau aposetolo no te opere i te maa no te amuiraa apî. Mea maoro Philipa i te riroraa ei taata poro itoito. A haamanaˈo i te taime a tupu ai te hamani-ino-raa i horo ê ai te mau pǐpǐ, ua haere Philipa i Samaria e ua haamata i te poro. I muri iho, ua poro e ua bapetizo o ˈna i te taata no Etiopia. (Ohi. 6:2-6; 8:4-13, 26-38) Ua tavini Philipa ma te taiva ore ia Iehova e rave rahi matahiti te maoro!

13 Aita roa ˈtu Philipa i ere i to ˈna itoito i roto i te taviniraa. Teie nei te faaea ra o ˈna i Kaisarea, e te tamau noa ra o ˈna i te poro ma te itoito, no reira Luka i parau ai ei “taata poro evanelia” o ˈna. Te ite atoa ra tatou e maha tamahine ta ˈna o tei tohu haere, tapao faaite ïa te reira e ua pee ratou i te hiˈoraa o to ratou metua tane. b (Ohi. 21:9) Ua tauturu rahi o ˈna i to ˈna utuafare ia vai puai noa i te pae varua. I teie mahana te pee atoa ra te mau metua tane i to ˈna hiˈoraa, o tei tuu i te taviniraa i mua e o tei tauturu i ta ratou tamarii ia haafaufaa i te pororaa.

14. Eaha te tupu i to Paulo farereiraa i to ˈna mau taeae e eaha te ravea e ite-atoa-hia i teie mahana?

14 I te mau vahi ta Paulo e haere, e imi o ˈna i to ˈna mau taeae e e rave o ˈna i te taime e o ratou. Mea papu mea oaoa roa no te mau taeae i te farii ia ˈna e to ˈna nau hoa. Eita e ore ua riro teie mau farereiraa ‘ei faaitoitoraa mau.’ (Roma 1:11, 12) I teie mahana e ravea atoa teie no te faaitoito te tahi i te tahi, ma te farii maitai anei i te tiaau haaati e ta ˈna vahine i to tatou fare noa ˈtu e oraraa haihai.—Roma 12:13.

‘Ua ineine au . . . i te pohe’ (Ohi. 21:10-14)

15, 16. Eaha te poroi ta Agabo i faaite e eaha te huru o te feia i faaroo i te reira?

15 I te taime a faaea ˈi Paulo ia Philipa ra, ua haere mai o Agabo te hoê taata faaturahia. Ua ite ratou ei peropheta o Agabo, e ua tohu oia e tupu te hoê oˈe rahi i raro aˈe i te faatereraa a Kalaudio. (Ohi. 11:27, 28) Peneiaˈe te uiui ra ratou: ‘No te aha Agabo i haere mai ai e eaha te poroi ta ˈna e faaite mai?’ Te mataitai ra ratou ia ˈna i te raveraa i to Paulo hatua, hoê apa ahu e taamuhia i nia i te tauupu i reira e tuuhia te moni e te tahi atu taoˈa. I muri iho, a taamu ai Agabo i to ˈna rima e avae parau ihora o ˈna: “Te parau mai ra te varua moˈa: ‘Te taata no ˈna teie hatua, e taamuhia ïa mai teie e te ati Iuda i Ierusalema, a tuuhia ˈtu ai oia i te rima o te feia o te mau nunaa ěê.’”—Ohi. 21:11.

16 Ua haapapu te parau tohu e haere iho â Paulo i Ierusalema. Ua faaite atoa te reira e tuu te mau ati Iuda ia Paulo “i te rima o te feia o te mau nunaa ěê.” Ua haapeapea teie parau tohu i te feia i faaroo i te reira. Ua papai Luka: “I to matou faarooraa i tera parau, taparu atura matou e to reira atoa ia ˈna eiaha e pauma i Ierusalema. Pahono maira ïa Paulo: ‘Eaha outou e taˈi ai, a faatoaruaru ai ia ˈu? Ua ineine au ia taamuhia vau e ia pohe atoa i Ierusalema no te iˈoa o te Fatu ra o Iesu.’”—Ohi. 21:12, 13.

17, 18. Eaha te faaotiraa papu ta Paulo i rave e eaha te huru o te mau taeae?

17 A feruri na i teie tupuraa. Ua onoono te mau taeae oia atoa o Luka, eiaha Paulo e haere i Ierusalema. Ua taˈi vetahi o ratou. Ua ite o Paulo i to ratou here e haapeapearaa no ˈna, ua parau oia, ‘ua tamata ratou i te faatoaruaru ia ˈna.’ Ua faaoti papu râ o ˈna, mai ta ˈna i faaite i to ˈna mau taeae no Turia, aita o ˈna i vaiiho i to ˈna mau taeae no Kaisarea ia tapea atoa ia ˈna. Ua faataa o ˈna ia ratou te tumu e haere ai o ˈna i Ierusalema. Ua faaite Paulo te itoito e te faaotiraa papu! Mai ia Iesu, e haere iho â o ˈna i Ierusalema. (Heb. 12:2) Aita o Paulo i hinaaro e pohe, e ia tupu noa ˈtu te reira, ua ineine o ˈna i te pohe ei pǐpǐ na Iesu.

18 Eaha te huru o te mau taeae? Ua faatura ratou i te faaotiraa a Paulo. Te taio ra tatou: “I te mea e aita oia i fati, faaea aˈera matou i te mârô e na ô atura: ‘Ia tupu te hinaaro o Iehova.’” (Ohi. 21:14) Aita te mau taeae i onoono faahou ia Paulo eiaha e haere i Ierusalema. Ua faaroo e ua farii atoa ratou i ta Paulo i parau. Noa ˈtu e ere i te mea ohie no ratou, e titauhia ia farii i to Iehova hinaaro no Paulo. Ua rave Paulo i te hoê eˈa e aratai ra ia ˈna i te pohe. Ahani aita te mau taeae i faatoaruaru ia ˈna, mea ohie aˈe ïa no Paulo.

19. Eaha te haapiiraa faufaa ta tatou e huti mai i tei tupu no Paulo?

19 E haapiiraa faufaa ta tatou e huti mai i tei tupu no Paulo: Eita roa ˈtu tatou e tamata i te faatoaruaru ia vetahi ia rave i te mau haapaeraa no te tavini i te Atua. E nehenehe atoa e faaohipa i teie haapiiraa i roto i te tahi atu tupuraa, eiaha noa no te feia e faaruru ra i te pohe. Ei hiˈoraa, noa ˈtu e ere i te mea ohie no te mau metua ia vaiiho i te tamarii ia tavini ia Iehova i te hoê vahi atea, eita ratou e faatoaruaru i ta ratou tamarii. Te haamanaˈo ra Phyllis, o te ora ra i Beretane, i te taime a haere ai ta ˈna tamahine i Afirika ei mitionare. Ua parau oia: “E ere roa ˈtu i te mea ohie no ˈu. Ua haapeapea hoi au mea atea roa o ˈna ia ˈu. Ua oto vau e ua oaoa atoa râ. Ua pure au no te reira. I te mea tera ta ˈna i faaoti, aita vau i onoono ia hoˈi mai o ˈna. Ua haapii vau ia ˈna ia tuu noa i te Faatereraa arii na mua roa! Ua tavini o ˈna 30 matahiti i te fenua ê. Te haamauruuru nei au ia Iehova i te mau mahana atoa no to ˈna taiva ore.” Mea faufaa roa no tatou ia faaitoito i te mau taeae e tuahine o te rave ra i te mau haapaeraa no te tavini ia Iehova.

Mea faufaa roa ia faaitoito i te mau taeae o te rave ra i te mau haapaeraa

“Farii maitai maira te mau taeae ia matou ma te oaoa” (Ohi. 21:15-17)

20, 21. Eaha te faaite ra e te hinaaro ra Paulo e faaea i pihai iho i to ˈna mau taeae e tuahine, e no te aha?

20 I muri iho i te faaineineraa ia ˈna, ua haere Paulo e ua na muri te mau taeae no Kaisarea ia ˈna. I te roaraa o to ˈna tere i Ierusalema, ua imi Paulo e to ˈna nau hoa i to ratou mau taeae e tuahine. I Turia, ua ite ratou i te mau pǐpǐ e ua faaea e o ratou e hitu mahana. I Petolemaisi, ua aroha ˈtu ratou i te mau taeae e tuahine e ua faaea ratou hoê mahana. I Kaisarea, ua faaea ratou te tahi noa mahana i te fare o Philipa. I muri iho, ua na muri te tahi mau pǐpǐ no Kaisarea ia Paulo e to ˈna nau hoa i Ierusalema, e ua faaea i te fare o te hoê o te mau pǐpǐ matamua o Nasona. I te pae hopea, i to ratou taeraa ˈtu i Ierusalema, ua faatia Luka e ua “farii maitai maira te mau taeae ia matou ma te oaoa.”—Ohi. 21:17.

21 Mea papu, ua hinaaro Paulo e faaea i pihai iho i to ˈna mau taeae e tuahine. Ua itoitohia o ˈna i te apitiraa e o ratou mai ia tatou i teie mahana. Eita e ore ua tauturu te reira ia ˈna ia faaoromai te hamani-ino-raa a to ˈna mau enemi o tei tamata i te haapohe ia ˈna.

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Kaisarea: Te oire pu no te tuhaa fenua Roma no Iudea.”

b A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Nehenehe anei te mau vahine e horoa i te haapiiraa?