Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 20

‘Parare e puai noa ˈtura’ noa ˈtu te patoiraa

‘Parare e puai noa ˈtura’ noa ˈtu te patoiraa

Mea nafea Apolo e Paulo i te tautururaa i te mau taata ia ite i te parau apî oaoa?

Niuhia i nia i te Ohipa 18:23–19:41

1, 2. (1) Eaha ta Paulo e to ˈna nau hoa i ite i Ephesia? (2) Eaha ta tatou e ite mai i roto i teie pene?

 MEA maniania roa e mea rahi te taata na te mau aroâ i Ephesia. Ua putuputu e ua haamata te hoê pǔpǔ taata i te faahuehue! E piti hoa o te aposetolo Paulo tei haruhia e tei afai-ê-hia. Te vai ra e rave rahi taata i te aroâ, i reira e itehia ˈi te mau hoohooraa. Apiti atura ratou i te pǔpǔ taata faahuehue no te haere i te vahi hautiraa taata o te oire o te nehenehe e haaputuputu 25 000 taata. Aita te rahiraa o te mau taata i ite no te aha te nahoa i faahuehue ai, ua ite râ ratou e haafifihia to ratou hiero e te ruahine Aretemisa. Haamata aˈera ïa ratou i te tutuô: “E ruahine rahi o Aretemisa a to Ephesia!”—Ohi. 19:34.

2 Te tamata faahou ra Satani i te turai i te taata ia faahuehue ia ore te parau apî oaoa e parare. Papu maitai, e ere noa te faahuehueraa ta Satani i faaohipa. I roto i teie pene, e ite mai tatou te mau ravea ta Satani i faaohipa no te tapea i te pororaa e no te faaore i te hoêraa i rotopu i te mau Kerisetiano matamua. Hau atu â, e ite tatou aita te reira i manuïa, no te mea te “parare noa ˈtura te parau a Iehova ma te mana rahi e puai noa ˈtura.” (Ohi. 19:20) No te aha teie mau Kerisetiano i manuïa ˈi? No te hoê â tumu ta tatou e ite ra i teie mahana. Oia mau, no ǒ mai teie manuïaraa ia Iehova ra, eiaha râ ia tatou. E mai te mau Kerisetiano matamua, mea tia ia rave i ta tatou tuhaa. Maoti te varua moˈa o Iehova, e faatupu tatou i te mau huru maitatai no te tamau i te poro. E hiˈo anaˈe ïa i te hiˈoraa o Apolo.

“Mea ite roa o ˈna . . . i te mau Papai” (Ohi. 18:24-28)

3, 4. Eaha ta Akuila e Periseka i tapao no nia ia Apolo, e eaha ta raua i faataa ˈtu?

3 I te roaraa o te toru o to ˈna tere mitionare, haere atura Paulo i Ephesia e tae mai nei te hoê ati Iuda o Apolo te iˈoa i te oire. No ǒ mai oia i te hoê oire matauhia o Alesanederia i Aiphiti. E huru maitatai faahiahia to ˈna e mea ite roa o ˈna i te paraparau. Hau atu â, “mea ite roa o ˈna . . . i te mau Papai” e e ‘itoito rahi atoa to ˈna maoti te varua moˈa.’ No reira Apolo i paraparau ai ma te mǎtaˈu ore i mua i te ati Iuda i te sunago.—Ohi. 18:24, 25.

4 Ua faaroo Akuila e Periseka ia Apolo. Eita e ore ua oaoa raua i to ˈna ‘haapiiraa i te taata ma te tano no nia ia Iesu.’ E ua tano iho â ta ˈna i haapii. Ua tapao râ raua aita Apolo i ite i te tahi mea faufaa no nia ia Iesu. No te mea “o te bapetizoraa a Ioane anaˈe . . . ta ˈna i ite.” Aita Akuila e Periseka, na taata hamani fare ie, i taiâ i te huru paraparau o Apolo e to ˈna maramarama. “Rave maira raua ia ˈna e faataa ˈtura i te eˈa o te Atua ma te tano atu â.” (Ohi. 18:25, 26) Eaha to Apolo huru? Papu maitai, ua faaite o ˈna hoê o te mau huru maitatai ta te hoê Kerisetiano e faatupu, te haehaa.

5, 6. Eaha tei tauturu ia Apolo ia nehenehe oia e faaohipahia e Iehova, e eaha ta tatou e haapii mai i to ˈna hiˈoraa?

5 No te mea ua farii Apolo i te tauturu a Akuila e Periseka, ua riro mai o ˈna ei tavini aravihi a Iehova. Ua ratere oia i Ahaia i reira oia i te ‘tauturu-rahi-raa’ i te feia tei tiaturi ia Iesu. Ua manuïa atoa ta ˈna pororaa i nia i te mau ati Iuda tei onoono e ere Iesu i te Mesia tohuhia. Te faataa ra Luka: ‘Ua haapapu roa oia e mea hape te mau haapiiraa a te ati Iuda, a faaite atu ai na roto i te mau Papai e o Iesu te Mesia.’ (Ohi. 18:27, 28) Ua riro Apolo ei haamaitairaa no te amuiraa Kerisetiano! Oia mau, maoti o ˈna, e rave rahi tei faaroo i “te parau a Iehova.” Eaha ta tatou e haapii mai i to Apolo hiˈoraa?

6 Ei Kerisetiano, mea faufaa roa ia faatupu i te haehaa. E rave rahi huru maitatai to tatou, peneiaˈe mea taa ê to tatou aravihi, huru aore ra ite i to te tahi. E faaite râ tatou i te haehaa ia nehenehe Iehova e faaohipa ia tatou. Eita anaˈe, e riro taua mau aravihi ra ei haafifiraa no tatou, a teoteo roa mai ai tatou. (Kor. 1, 4:7; Iak. 4:6) Ia faatupu tatou i te haehaa, e haamanaˈo tatou e mea hau aˈe vetahi ê ia tatou. (Phil. 2:3) Eita tatou e riri ia aˈo mai te tahi e e farii atoa tatou ia haapii mai te tahi atu. Eita atoa tatou e parau mea tano aˈe to tatou mau manaˈo, ia ite tatou ua rave te faanahonahoraa i te mau faatanotanoraa. Ia faaite tatou i te haehaa, e nehenehe Iehova e ta ˈna Tamaiti e faaohipa ia tatou.—Luka 1:51, 52.

7. Nafea Paulo e Apolo i te faaiteraa i te haehaa?

7 Ia faaite tatou i te haehaa, eita tatou e pohehae. A feruri na te hinaaro mau ra Satani e faatupu i te amahamaha i rotopu i te mau Kerisetiano matamua. E oaoa Satani ahani Apolo e Paulo, ei mau taata haapii aravihi, i pohehae te tahi i te tahi e i tatamaˈi no te ite o vai te mea faufaa aˈe i roto i te amuiraa! Mea ohie no raua ia na reira. I Korinetia, ua haamata te tahi mau Kerisetiano i te parau: “No Paulo vau,” e te tahi atu: “O vau nei râ, no Apolo.” Ua faaitoito anei Paulo e Apolo i teie aimârôraa? Aita! Ma te haehaa, ua haamaitai Paulo ia Apolo no ta ˈna ohipa pororaa e ua fanaˈo oia i te tahi atu mau hopoia. E ua pee Apolo i te aratairaa a Paulo. (Kor. 1, 1:10-12; 3:6, 9; Tito 3:12, 13) E hiˈoraa maitai raua no tatou i teie mahana!

“Ma te haaferuri i te taata no nia i te Faatereraa arii” (Ohi. 18:23; 19:1-10)

8. Mea nahea Paulo i te hoˈiraa i Ephesia e no te aha?

8 Mai ta Paulo i parau, ua hoˈi oia i Ephesia. a (Ohi. 18:20, 21) A tapao na mea nafea oia i te hoˈiraa i ǒ. Ua ite tatou ua haere na mua oia i Anetiohia no Suria. No te haere i Ephesia, ua nehenehe oia e haere na Seleukia, a fano atu ai i Ephesia. Aita râ, ua ratere oia “na uta i te fenua Asia.” Ua taiohia 1 600 kilometera te atea te tere o Paulo tei faahitihia i roto i te Ohipa 18:23 e te 19:1. No te aha Paulo i maiti ai i teie tere? No te mea ta ˈna fa, no te ‘faaitoito i te mau pǐpǐ atoa.’ (Ohi. 18:23) I te toru o to ˈna tere mitionare, mai na tere e piti na mua ˈtu, e ere i te mea ohie, mea faufaa râ no ˈna teie tere. Hoê â huru feruriraa to te mau tiaau haaati e ta ratou vahine i teie mahana. E mauruuru rahi to tatou no te haapaeraa î i te here ta ratou e rave ra!

9. No te aha ua bapetizo-faahou-hia na 12 pǐpǐ e eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i to ratou hiˈoraa?

9 I to ˈna taeraa ˈtu i Ephesia, ua farerei Paulo 12 pǐpǐ a Ioane Bapetizo. Ua bapetizohia ratou na Ioane, e ere râ te bapetizoraa a Ioane i te mea faufaa faahou. Hau atu â, e au ra mea iti aore ra aita ratou i ite no nia i te varua moˈa. Ua faataa Paulo i te auraa o te bapetizoraa i te iˈoa o Iesu e mai ia Apolo, ua farii ratou ma te haehaa i tera haapiiraa. I muri aˈe i to ratou bapetizo-faahou-raa i te iˈoa o Iesu, fanaˈo aˈera ratou i te varua moˈa e te tahi mau ô faahiahia. Papu maitai, e hopoi mai te peeraa i te mau aratairaa a te faanahonahoraa a Iehova i te mau haamaitairaa.—Ohi. 19:1-7.

10. No te aha Paulo i haere mai te sunago i te fare haapiiraa, e nafea tatou e pee ai i to Paulo hiˈoraa i roto i te pororaa?

10 Tupu ihora te tahi atu ohipa. Ma te itoito rahi, poro atura Paulo i te sunago e toru avaˈe. Noa ˈtu ua ‘haaferuri oia i te taata no nia i te Faatereraa arii a te Atua,’ aita te tahi atu i faaroo e ua haamata i te patoi ia ˈna. Aita o ˈna i haamâuˈa i to ˈna taime i te feia ‘e faaino ra i Te Eˈa,’ ua haamata Paulo i te paraparau i roto i te fare haapiiraa. (Ohi. 19:8, 9) Titauhia i te feia o te hinaaro ra e haapii hau atu â no nia i te Faatereraa arii a te Atua ia haere mai te sunago i te fare haapiiraa. Mai ia Paulo, e faaea tatou i te tahi mau aparauraa aita anaˈe te fatu fare e faaroo aore ra e patoi mai. Mea rahi te mau taata aau tae o te hinaaro ra e faaroo i ta tatou poroi faaitoito mau!

11, 12. (1) Nafea Paulo i te faaiteraa e ua haa rahi e ua faaau ohie oia? (2) Nafea te mau Ite no Iehova e haa rahi e e faaau ohie ai i roto i te pororaa?

11 Ua haapii Paulo i roto i tera fare haapiiraa pauroa te mahana mai te hora 11 i te poipoi tae atu i te hora 4 i te ahiahi. (Ohi. 19:9) E mau hora teie mea veavea mau e e rave rahi tei faaea i te ohipa no te tamaa e faafaaea. A feruri na ahani Paulo i poro noa mai tera pauroa te mahana i roto e piti matahiti, e naea ia ˈna hau atu 3 000 hora haapiiraa. b Teie atoa te tahi tumu i parare ai te parau a Iehova e i puai noa ˈi. Ua haa rahi Paulo e ua ineine i te faaau ohie noa. Ua rave oia i te tahi mau tauiraa, afea e ihea oia e poro ai no te tauturu e rave rahi taata. Eaha tei itehia? “Faaroo atura te taata atoa e parahi ra i te fenua Asia, te ati Iuda e te taata Heleni atoa, i te parau a te Fatu.” (Ohi. 19:10) Mea papu, ua poro maitai Paulo!

E poro tatou i te taime e te vahi e ite ai tatou i te taata

12 Hoê â huru i teie mahana, te haa rahi e te faaau ohie atoa ra te mau Ite no Iehova. Te poro nei tatou i te taime e i te vahi i reira tatou e ite ai i te mau taata. E poro tatou na te mau aroâ, i te matete e i te vahi tapearaa pereoo. E niuniu aore ra e papai tatou i te rata na te taata. E ia poro tatou i tera e tera fare, e poro tatou i te taime tei te fare te taata.

‘Parare e puai noa ˈtura’ noa ˈtu te varua ino (Ohi. 19:11-22)

13, 14. (1) Ua tauturu Iehova ia Paulo ia rave i te aha? (2) Eaha te hape ta te tamarii a Sekeva i rave, e eaha ta e rave rahi, o te parau ra e Kerisetiano ratou, e rave atoa ra i teie mahana?

13 I muri iho te taio ra tatou i roto i te buka Ohipa e ua tauturu Iehova ia Paulo ia faatupu “i te mau ohipa mana rahi.” Ua afai-atoa-hia te ahu e te pareu ta Paulo i oomo no te faaora i te maˈi o te taata. E ua tiavaru-atoa-hia te mau varua ino. c (Ohi. 19:11, 12) Ua maere te rahiraa o te mau taata i te mau ohipa mana rahi ta Paulo i faatupu, aita râ te reira i faaoaoa ia vetahi ê.

14 Ua tamata “vetahi ati Iuda o te tiavaru haere ra i te mau demoni” i te faatupu i te mau semeio mai ia Paulo. Ua tamata te tahi atu i te tiavaru i te mau demoni ma te iˈoa o Iesu e Paulo. Te faaite ra Luka i te hiˈoraa o na tamarii e hitu a Sekeva, mero o te autahuˈaraa, tei imi i te faatupu i te reira. Ua parau te demoni ia ratou: “Ua ite au o vai Iesu e o vai Paulo. Outou râ, o vai ïa outou?” Haamauiui ino roa ˈtura te taata tei uruhia e te varua ino ia ratou mai te hoê animara taehae, e horo atura ratou aita e ahu. (Ohi. 19:13-16) Papu maitai, i roto i teie tupuraa ua ite te taatoaraa ua horoa Iehova i te mana rahi ia Paulo eiaha râ i teie mau taata e haapaoraa hape ta ratou. I teie mahana, e mirioni taata o te manaˈo ra e oaoa te Atua ia faahiti noa ratou i te iˈoa o Iesu aore ra ia parau e “Kerisetiano” ratou. Te haapapu ra Iesu o te feia noa o te rave i te hinaaro o to ˈna Metua o te fanaˈo i te hoê tiaturiraa mau no a muri aˈe.—Mat. 7:21-23.

15. Mai te peu tei ia tatou ra te hoê taoˈa manamana, nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o te feia no Ephesia?

15 I to e rave rahi taaraa eaha tei tupu i nia i te mau tamarii a Sekeva, riro aˈera ratou ei Kerisetiano e faarue aˈera i te peu tahutahu. E rave rahi i Ephesia o te rave ra i te peu manamana. E faaohipa-pinepine-hia te pifao, te mau taoˈa manamana e oia atoa i te parau tahutahu itehia i roto i te mau buka. Ua rave te feia tei tiaturi i te Atua i ta ratou mau buka e tanina ˈtura i mua i te taata noa ˈtu mea moni teie mau buka. d Te faahiti ra o Luka: “No reira, parare noa ˈtura te parau a Iehova ma te mana rahi e puai noa ˈtura.” (Ohi. 19:17-20) Mea faahiahia ia ite te upootia ra te parau mau i nia i te parau haavare e te peu tahutahu! E hiˈoraa maitai te feia no Ephesia no tatou. Te ora atoa ra tatou i roto i te hoê ao tei î i te peu tahutahu. Mai te peu tei ia tatou ra te hoê taoˈa manamana, oioi tatou i te rave mai te feia no Ephesia! Noa ˈtu e ere i te mea ohie ia na reira, ia fariu ê tatou i teie mau peu hairiiri.

“Tupu ihora te faahuehueraa huru rahi” (Ohi. 19:23-41)

“E homa, ua ite maitai outou e e oraraa fanaˈo to tatou no teie ohipa.”—Ohipa 19:25

16, 17. (1) A faataa nafea Demeterio i te turairaa i te taata ia faahuehue i Ephesia. (2) Nafea to Ephesia faaiteraa i to ratou huru?

16 I muri iho e taio tatou nafea Satani i faaohipa ˈi i te faahuehueraa, ua parau Luka: “Tupu ihora te faahuehueraa huru rahi no nia i Te Eˈa.” Aita o ˈna i faahiti noa i teie tupuraa mai tera. e (Ohi. 19:23) Ua haamata Demeterio te hoê taata tupai ario, i te imi peapea. A tahi, ua haamanaˈo oia i te tahi atu feia rimaî e mea faufaa ia hoo i te mau idolo ia noaa mai te moni. E i muri iho ua parau oia e fifihia ta ratou imiraa no te poroi ta Paulo e poro ra no te mea aita te mau Kerisetiano e haamori ra i te mau idolo. I te pae hopea, ua haamanaˈo oia ia ratou i to ratou aiˈa e ua faaara oia e “haafaufaa-ore-atoa-hia” te hiero o te ruahine Aretemisa.—Ohi. 19:24-27.

17 Ua vare te mau taata i te parau a Demeterio. Haamata ˈtura te feia rimaî i te tuô: “E ruahine rahi o Aretemisa a to Ephesia!” E huehue ihora te oire, mai tei faahitihia i te omuaraa o teie pene. f Ua hinaaro Paulo e haere i te vahi hautiraa taata no te paraparau i te nahoa, ua onoono râ te mau pǐpǐ eiaha e na reira. Tia ˈtura Alesanedero i mua i te nahoa no te tamata i te paraparau. Ei ati Iuda, ua hinaaro paha o ˈna e faataa ˈtu te taa-ê-raa i rotopu i te ati Iuda e teie mau Kerisetiano. Aita râ te nahoa i faaroo. I to ratou iteraa e ati Iuda o ˈna, aita ratou i vaiiho ia ˈna ia paraparau e tuô atura e piti hora i te maoro: “E ruahine rahi o Aretemisa a to Ephesia!” I teie mahana, tera atoa te huru o te taata manaˈo etaeta i te pae faaroo, e maamaahia ratou no ta ratou e tiaturi ra.—Ohi. 19:28-34.

18, 19. (1) Nafea te tavana oire i te haamamûraa i te nahoa i Ephesia? (2) Nafea te mau tia mana e paturu ai i te mau Ite no Iehova e eaha ta tatou e nehenehe e rave no te fanaˈo i te paruru?

18 I te pae hopea, ua haamamû te tavana oire i te nahoa. E manaˈo au noa to teie taata. A tahi, ua parau oia i te nahoa aita te mau Kerisetiano e haafifi ra i ta ratou hiero e ruahine, i muri iho, ua parau oia aita Paulo e to ˈna nau hoa i faaino i te hiero o Aretemisa. E ua parau atoa o ˈna mai te peu aita ratou e au ra i ta Paulo e to ˈna nau hoa i rave, e nehenehe ratou e faaite i te mau tia mana. Peneiaˈe te parau faufaa aˈe ta ˈna i faahiti i to ˈna haamanaˈoraa i te nahoa, e riri to Roma i teie faahuehueraa tano ore. I muri iho, tuu atura oia i te nahoa. E faaea hau aˈera ratou no ta te tavana oire i parau.—Ohi. 19:35-41.

19 E ere tera te tupuraa matamua i paturu ai te hoê tia mana i te mau pǐpǐ a Iesu, e ere atoa tera te hopea. Oia mau, ua ite orama te aposetolo Ioane e i te roaraa o te mau mahana hopea, e horomii te tahi tuhaa o te faanahoraa o teie ao, faaauhia i te fenua, i te anavai o te hamani-ino-raa i nia i te mau pǐpǐ a Iesu. (Apo. 12:15, 16) E tera iho â tei itehia. I roto e rave rahi tupuraa, ua paruru te mau haava i te tiaraa o te mau Ite no Iehova no te haamoriraa e no te pororaa. Mea papu, maoti atoa to tatou haerea i manuïa ˈi tatou. Tera atoa tei tupu no Paulo, ua paruru te tahi o te mau tia mana i Ephesia ia ˈna e ua faaora ratou ia Paulo. (Ohi. 19:31) Ia nehenehe atoa ïa to tatou haerea haavare ore e faatura e ohipa i nia i te feia ta tatou e farerei. E rave rahi haamaitairaa ta tatou e ite ma te na reira.

20. (1) Eaha to outou manaˈo i te parau a Iehova tei puai noa i te senekele matamua e i teie mahana? (2) Eaha ta outou e faaoti i te rave?

20 E ere anei i te mea oaoa ia manaˈo nafea te ‘parau a Iehova i te parareraa e i te puai-noa-raa’ i te senekele matamua? Mea oaoa atoa ia ite nafea Iehova i te upootiaraa i to tatou nei tau. E hinaaro anei outou e apiti, noa ˈtu mea haihai, i taua mau upootiaraa? A huti ïa i te haapiiraa i te mau hiˈoraa ta tatou i hiˈopoa mai nei. A faaite i te haehaa, a pee i te faatanotanoraa a te faanahonahoraa, a haa rahi, a fariu ê mai i te peu tahutahu e a horoa i te hiˈoraa maitai maoti to outou haerea haavare ore e faatura.

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Ephesia: Te oire pu no Asia.”

b Ua papai atoa Paulo i te Korinetia 1 i Ephesia.

c E taamu Paulo i te hoê apa ahu i nia i to ˈna upoo ia ore te hou e tahae i roto i te mata. Ua ahu atoa Paulo i te pareu i tera taime no te mea e taata hamani fare ie o ˈna i te taime aita o ˈna e poro ra, peneiaˈe i te poipoi roa.—Ohi. 20:34, 35.

d Te parau ra Luka e 50 000 moni ario te moni o teie mau buka. Mai te peu ua faahiti oia i te denari, titauhia i te hoê taata ia ohipa 50 000 mahana, oia hoi 137 matahiti ia noaa mai teie tino moni ma te ohipa e hitu mahana i te hebedoma.

e Te parau ra te tahi e ua faaau Paulo i teie tupuraa i to ˈna parauraa i to Korinetia “e aita atoa i papu e e ora mai anei matou.” (Kor. 2, 1:8) Ua haamanaˈo râ paha oia i te hoê tupuraa atâta mau. I to Paulo papairaa i te reira, e ‘ua aro oia i te mau animara taehae i Ephesia,’ ua faaau paha o ˈna i teie tupuraa i te mau animara i roto i te hoê tahua aroraa aore ra i te patoiraa a te taata. (Kor. 1, 15:32) E nehenehe na faaauraa e piti e tupu.

f E nehenehe teie mau pǔpǔ aore ra te feia rimaî e puai mai. No reira, hoê senekele i muri aˈe, ua huehue atoa te pǔpǔ eu faraoa i Ephesia.