Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 6

Setephano: “Tei î i te hamani maitai e te mana o te Atua”

Setephano: “Tei î i te hamani maitai e te mana o te Atua”

Te haapiiraa no to Setephano pororaa i mua i te Sunederi

Niuhia i nia i te Ohipa 6:8–8:3

1-3. (1) Eaha te tupuraa ta Setephano i faaruru, e mai te aha to ˈna huru? (2) Eaha te mau uiraa ta tatou e hiˈo mai?

 TEI mua Setephano i te tiripuna i te hoê piha rahi, i pihai iho noa i te hiero i Ierusalema, i reira na 71 tane e parahi ra i mua ia ˈna. Te putuputu ra te Sunederi no te haava ia Setephano. E mana to ratou e aita te rahiraa o ratou e faatura ra i teie pǐpǐ a Iesu. Oia mau, te taata o te haaputuputu i te mau haava, o Kaiapha te tahuˈa rahi, o te tiaau ra i te Sunederi, o ˈna tei haapohe ia Iesu tau avaˈe na mua ˈtu. Ua riaria anei Setephano?

2 Mea faahiahia te huru o Setephano i tera taime. A hiˈo noa ˈi te mau haava ia ˈna, ua ite ratou e “mai to te melahi to ˈna hohoˈa mata.” (Ohi. 6:15) E tumu iho â e faaea hau noa te mau melahi o te hopoi ra i te poroi a te Atua. Mai tera ïa te huru o Setephano, tera atoa ta te mau haava i ite. Eaha tei tauturu ia ˈna ia vai hau noa?

3 E nehenehe te mau Kerisetiano no teie mahana e haapii hau atu â i te pahonoraa o teie uiraa. Titau-atoa-hia ia tatou ia ite no te aha o ˈna i faaruru ai i teie tupuraa. Mea nafea o ˈna i te patururaa i to ˈna faaroo na mua ˈˈe? E e nafea tatou e pee ai i to ˈna hiˈoraa?

“Faahuehue atoa ˈtura ratou i te mau taata” (Ohi. 6:8-15)

4, 5. (1) No te aha mea faufaa to Setephano hiˈoraa no te amuiraa? (2) Eaha te auraa ua î Setephano “i te hamani maitai e te mana o te Atua”?

4 Ua ite aˈena tatou mea faufaa to Setephano hiˈoraa no te amuiraa Kerisetiano apî. I roto i te pene na mua ˈtu, ua ite tatou e tei rotopu o ˈna i na hitu tane tei farii i te hopoia taa ê no ǒ mai i te mau aposetolo. Mea faufaa atu â to ˈna haehaa ia hiˈo tatou i te mau aravihi ta ˈna i fanaˈo no ǒ mai i te Atua ra. I te Ohipa 6:8, te taiohia ra ua nehenehe oia mai te mau aposetolo e faatupu i “te mau ohipa faahiahia mau e te semeio.” Te taio-atoa-hia ra e ua î o ˈna “i te hamani maitai e te mana o te Atua.” Eaha te auraa?

5 Te taˈo Heleni hurihia ei ‘hamani maitai o te Atua,’ ua huri-atoa-hia ei “aau maitai.” E nehenehe iho â e parau e taata mǎrû e te maitai o Setephano i au ai te taata ia ˈna. Ia paraparau o ˈna, e faaroo iho â te taata ia ˈna a putapû ai ratou i ta ˈna e haapii ra. Ua î o ˈna i te mana, e ma te haehaa, ua vaiiho o ˈna ia aratai to Iehova varua ia ˈna. Aita ïa o ˈna i faatietie i to ˈna mau aravihi, ua faahanahana râ o ˈna ia Iehova e ua faaite e te tâuˈa ra o ˈna i te taata. Te taa ˈtura ia tatou no te aha te feia patoi i mǎtaˈu ai ia ˈna!

6-8. (1) Eaha na pariraa e piti ta te feia patoi i parau e no te aha? (2) No te aha mea faufaa to Setephano hiˈoraa no tatou i teie mahana?

6 Tamata aˈera te tahi feia patoi i te mârô ia Setephano, “aita râ i û ia ratou to ˈna paari e te varua moˈa tei tauturu ia ˈna ia paraparau.” a No to ratou inoino, ua turai ratou i te tahi atu feia ia pari haavare i teie pǐpǐ a Iesu. “Faahuehue atoa ˈtura ratou i te mau taata,” te mau aratai ati Iuda e te mau papai parau, i reira iho to Setephano haruraahia e arataihia ˈtu ai i mua i te Sunederi. (Ohi. 6:9-12) I muri iho, ua pari te feia patoi e ua faaino o ˈna i te Atua e ia Mose. Mea nafea ra?

7 Ua pari teie feia patoi e ua faaino Setephano i te Atua ma te parau i teie mau mea ino no nia “i teie vahi moˈa,” oia hoi te hiero i Ierusalema. (Ohi. 6:13) Ua parau ratou e ua taui o ˈna i te mau tutuu ta Mose i haapii i te nunaa e ma te na reira, ua faaino oia i te Ture e ia Mose atoa. E pariraa fifi mau teie, i tera tau mea faufaa roa no te ati Iuda te hiero, te Ture a Mose e te tutuu ta ratou i tuu i roto i tera Ture. No reira te feia pari i parau ai, mea atâta o Setephano e mea tano ia haapohehia o ˈna!

8 E ere ïa i te mea maere ia faaohipa te feia faaroo i teie mau huru ravea no te faahuehue i te mau tavini a te Atua. E i teie mahana, e turai te mau tia faaroo i te mau faatereraa ia hamani ino i te mau Ite no Iehova. Eaha ïa to tatou huru ia pari-haavare-hia tatou? E ite mai ïa tatou i to Setephano hiˈoraa.

Poro ma te itoito no nia i “te Atua hanahana” (Ohi. 7:1-53)

9, 10. Ua haapapu te faainoraa a te tahi i te aha no nia i te vauvauraa a Setephano i mua i te Sunederi, e eaha ta tatou e haamanaˈo?

9 Mai ta tatou i ite, e au te hohoˈa mata o Setephano i te melahi, a faaroo ai o ˈna i te mau pariraa. Na ô atura Kaiapha ia ˈna: “Tera iho â anei?” (Ohi. 7:1) Poro atura ïa Setephano ma te itoito!

10 Noa ˈtu te roa o te vauvauraa a Setephano, ua faaino te tahi i te reira, no te mea aita o ˈna i patoi i te mau pariraa. Mea papu râ, ua faaite Setephano i te hiˈoraa maitai i to ˈna patururaa i te parau apî oaoa. (Pet. 1, 3:15) A haamanaˈo ua parihia o ˈna i te faaino i te Atua ma te haafaufaa ore i te hiero e i te faaino ia Mose ma te faatura ore i te Ture. Ua pahono ra Setephano na roto e toru tupuraa o te aamu o Iseraela, ma te haafaufaa i te tahi mau manaˈo. E hiˈo anaˈe ïa i na toru tupuraa o tera aamu.

11, 12. (1) Mea nafea Setephano i te haafaufaaraa i to Aberahama hiˈoraa? (2) No te aha ua tano Setephano i te faahitiraa ia Iosepha?

11 Te tau o te mau upoo utuafare. (Ohi. 7:1-16) Ua haamata Setephano na nia ia Aberahama o ta te ati Iuda i faatura no to ˈna faaroo. Ma te na reira, ua faaite Setephano e ua fa na mua roa Iehova “te Atua hanahana” ia Aberahama i Mesopotamia. (Ohi. 7:2) Oia mau, e taata ê Aberahama i te Fenua tǎpǔhia. Aita ta Aberahama e hiero e aita atoa ta ˈna e Ture a Mose. No reira, aita hoê e nehenehe e parau e titauhia te hoê hiero e te tahi mau ture no te vai taiva ore i te Atua.

12 Mea faatura rahi atoa na te feia e faaroo ra ia Setephano ia Iosepha, ua haamanaˈo râ Setephano ia ratou e ua hamani ino to ˈna iho mau taeae, te mau upoo o te utuafare o Iseraela, ia Iosepha e ua hoo ia ˈna ei tîtî. Ua faaohipa râ te Atua ia ˈna no te faaora ia Iseraela i te oˈe. Ua papu ia Setephano te vai ra te tuatiraa i rotopu ia Iosepha e Iesu Mesia, ua tapea râ o ˈna i tera manaˈo ia faaroo noa mai ratou ia ˈna.

13. Nafea Setephano i te pahonoraa i te pariraa maoti te aamu o Mose, e eaha te manaˈo faufaa ta ˈna i haapapu?

13 Te tau o Mose. (Ohi. 7:17-43) Mea rahi te parau a Setephano no Mose. Tano maitai, e Sadukea te tahi o te mau mero o te Sunederi tei farii i ta Mose i papai eiaha râ i te toea o te mau buka Bibilia. A haamanaˈo atoa, ua parihia Setephano e ua faaino o ˈna ia Mose. Ua pahono râ oia i teie mau pariraa ma te faaite i to ˈna faatura ia Mose e i te Ture. (Ohi. 7:38) Ua parau oia e 40 matahiti to Mose a patoi ai to ˈna mau taeae ia ˈna, noa ˈtu ua tamata Mose i te faaora ia ratou. I muri iho hau atu 40 matahiti, ua orure hau ratou ia ˈna e rave rahi taime. b I reira to ˈna haapapuraa i te hoê manaˈo faufaa: Ua patoi noa te nunaa o te Atua i te feia ta ˈna i faatoroa no te aratai ia ratou.

14. Eaha te tahi manaˈo faufaa ta Setephano i faahiti maoti te aamu o Mose?

14 Ua haamanaˈo Setephano i te feia e faaroo ra ia ˈna e ua tohu Mose e tia mai te hoê peropheta mai ia ˈna i Iseraela. O vai e mea nafea o ˈna e fariihia ˈi? Aita Setephano i pahono oioi i teie uiraa. Ua faahiti râ o ˈna i te tahi atu manaˈo faufaa: Ua haapii Mose e nehenehe te repo e riro mai ei mea moˈa, mai tei tupu no te raau taratara i reira Iehova i te faraa ia ˈna. No reira, e nehenehe anei e taotia i te haamoriraa ia Iehova i roto noa i te tahi tahua fare, mai te hiero i Ierusalema? Pahono anaˈe i teie uiraa.

15, 16. (1) No te aha mea faufaa te tiahapa i roto i te vauvauraa a Setephano? (2) No te aha o ˈna i faahiti ai i te hiero o Solomona?

15 Te tiahapa e te hiero. (Ohi. 7:44-50) Ua haamanaˈo Setephano i te tiripuna hou a patuhia ˈi te hiero i Ierusalema, ua faaue te Atua ia Mose ia faatia i te hoê tiahapa: Mai te hoê fare ie ra te huru, faaohipahia no te haamoriraa. O vai te nehenehe e parau mea faufaa ore te tiahapa i te hiero i reira hoi Mose i te haamoriraa ia Iehova?

16 I muri iho, i to Solomona paturaa i te hiero i Ierusalema, ua parau o ˈna i te tahi mea faufaa i roto i ta ˈna pure. Mai ta Setephano i parau: “Eita . . . Tei Teitei Roa ˈˈe e parahi i roto i te fare hamanihia e te rima taata.” (Ohi. 7:48; Par. 2, 6:18) E nehenehe Iehova e faaohipa i te hoê hiero no ta ˈna mau opuaraa, eita râ o ˈna e parahi i roto. Eiaha ïa ta ˈna mau tavini e manaˈo e nehenehe ratou e tavini noa ia ˈna i te hoê vahi taa maitai. Ua faaoti Setephano i teie manaˈo faufaa ma te faahiti i te buka Isaia: “O te raˈi to ˈu terono e o te fenua to ˈu taahiraa avae. Teihea huru fare ta outou e hamani no ˈu? ta Iehova ïa e parau ra. Teihea to ˈu vahi faaearaa? E ere anei na to ˈu rima i hamani i teie mau mea atoa?”—Ohi. 7:49, 50; Isa. 66:1, 2.

17. Nafea te vauvauraa a Setephano (1) i faaite ai i te haerea o te feia e faaroo ra ia ˈna e (2) i haapapu ai aita o ˈna i rave i te ohipa ino?

17 Ia feruri tatou i te mau mea ta Setephano i parau tae roa i teie taime, te ite ra tatou e ua haapapu o ˈna e haerea ino to teie feia pari. Ua faaite o ˈna e e manaˈo au noa to Iehova e e manuïa iho â ta ˈna opuaraa noa ˈtu te mau tupuraa aore ra tutuu. Mea au roa na te feia e faaroo ra ia Setephano i te hiero i Ierusalema e te tutuu ta te mau taata i tuu i roto i te Ture a Mose. Aita râ ratou i taa no te aha Iehova i horoa ˈi i te Ture e i patu ai i te hiero! Ua faahiti ïa te vauvauraa a Setephano i te hoê uiraa faufaa: Mea au aˈe anei e faatura i te Ture e te hiero i te auraroraa ia Iehova? Ua haapapu te vauvauraa a Setephano aita o ˈna i rave i te ohipa ino, no ˈna, mea au aˈe ia auraro ia Iehova.

18. Eaha te titauhia ia tatou ia rave no te pee i to Setephano hiˈoraa?

18 Eaha ta tatou e huti mai i te vauvauraa a Setephano? Mea ite roa o ˈna i te mau Papai. Titau-atoa-hia ia tatou ia riro ei piahi no te Parau a te Atua no te “faaohipa maitai i te parau o te parau mau.” (Tim. 2, 2:15) E haapii atoa mai tatou no nia i te aau maitai e te hamani maitai o Setephano. E nehenehe teie feia e riri ia ˈna, tera râ, ua tamata oia i te paraparau atu no nia i te mau mea ta ratou e farii ra, no ratou mea faufaa hoi te reira. Ua faaite atoa o ˈna i te faatura ma te parau atu “e te mau metua.” (Ohi. 7:2) No reira, ia poro tatou i te parau apî oaoa, ia faaite atoa tatou i te “mǎrû e te faatura rahi.”—Pet. 1, 3:15.

19. Mea nafea Setephano i te faaiteraa i te poroi haavaraa a Iehova i te Sunederi?

19 Eiaha râ tatou e faaea i te poro i te pue parau mau Bibilia no te mea noa e inoino te taata, eiaha atoa tatou e taui i te poroi haavaraa a Iehova no te faaoaoa ia vetahi ê. E hiˈoraa maitai Setephano no tatou. Ua ite o ˈna aita te mau haapapuraa ta ˈna i horoa i taui noa ˈˈe i te manaˈo o te mau haava o te Sunederi. No reira, maoti te varua moˈa ua faaoti o ˈna i ta ˈna vauvauraa ma te faaite atu mai to ratou tupuna ratou, tei patoi ia Iosepha, Mose e te mau peropheta atoa. (Ohi. 7:51-53) Oia mau, ua haapohe teie mau haava o te Sunederi i te Mesia, ta Mose e ta te mau peropheta i tohu. Aita iho â ïa ratou i auraro i te Ture a Mose!

“To ˈu Fatu Iesu, te tuu atu nei au i to ˈu ora ia oe ra” (Ohi. 7:54–8:3)

“I to ratou faarooraa i teie mau parau, riri roa aˈera ratou e hinaaro atura e hamani ino ia ˈna.”—Ohipa 7:54

20, 21. Eaha te huru o te Sunederi i te mau parau a Setephano, e mea nafea Iehova i te faaitoitoraa ia ˈna?

20 Mea papu, ua riri roa te mau haava i te mau parau a Setephano. Aita ratou i tamǎrû ia ratou e mauu aˈera to ratou niho. I tera taime ua taa ia Setephano aita o ˈna e fanaˈo i to ratou aroha hamani maitai, mai ia Iesu to ˈna Fatu.

21 Titauhia ia Setephano te itoito no te mea e tiai ra ia ˈna, aita râ o ˈna i toaruaru no te orama ta Iehova i faaite ia ˈna. Ua ite Setephano i te hanahana o te Atua e ia Iesu e tia ra i te pae atau o Iehova! I to Setephano faaiteraa i ta ˈna e ite ra, aita ratou i haapao atu. No te aha? Tera hoi ta Iesu i parau atu ia ratou o ˈna te Mesia, e e fatata o ˈna i te parahi i te rima atau o to ˈna Metua. (Mar. 14:62) Ua haapapu te reira e ua faaite iho â Iesu i te parau mau. Ua taiva e ua haapohe teie Sunederi i te Mesia! I te hoê â taime, pehi ihora ratou ia Setephano i te ofai. c

22, 23. (1) No te aha mai to Iesu te pohe o Setephano? (2) No te aha e nehenehe te mau Kerisetiano no teie mahana e tiaturi ia Iehova mai ia Setephano i na reira?

22 Ua pohe Setephano mai to ˈna Fatu ra ma te hau, ua tiaturi oia ia Iehova e na Iehova e faaore i te hara a te feia tei haapohe ia ˈna. Ua parau oia: “To ˈu Fatu Iesu, te tuu atu nei au i to ˈu ora ia oe ra.” Peneiaˈe te ite orama ra o ˈna i te Tamaiti a te taata e o Iehova. Ua ite iho â Setephano i ta Iesu i parau: “O vau te tia-faahou-raa e te ora.” (Ioa. 11:25) Pure ihora Setephano i te Atua ma te reo puai: “Iehova, eiaha oe e faautua ia ratou no teie hara.” I muri iho, pohe atura oia.—Ohi. 7:59, 60.

23 O Setephano te pǐpǐ matamua tei hamani-ino-rahi-hia na te feia patoi. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Eaha te auraa ‘hamani-ino-rahi-hia’?”) Aita te hamani-ino-raa i faaea noa i reira. Tae roa i to tatou nei tau, ua haapohehia te tahi o te mau tavini taiva ore a Iehova na te mau tia haapaoraa, poritita e te tahi atu feia patoi. Mai ia Setephano, e tiaturi tatou ia Iehova. Te faatere ra Iesu ei Arii maoti te mana ta to ˈna Metua i horoa ia ˈna. Aita hoê aˈe tupuraa e tapea ia ˈna ia faatia faahou mai i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore.—Ioa. 5:28, 29.

24. Eaha ta Saulo i rave i to Setephano haapoheraahia, e eaha ta te reira i faatupu?

24 Ua ite Saulo i tei tupu. Ua turu oia i te haapoheraahia o Setephano, e ua haapao o ˈna i te mau ahu o te feia e pehi ra i te ofai. I muri iti noa, ua haamata oia i te hamani-ino-rahi i te mau pǐpǐ a Iesu. Ua haapuai râ to Setephano pohe i te tahi atu mau Kerisetiano ia vai taiva ore ia Iehova e tae roa i te pohe. Ua tatarahapa atoa Saulo tei piihia i muri iho Paulo i to ˈna apitiraa i te pohe o Setephano. (Ohi. 22:20) Ua tauturu oia no teie faautuaraa, i muri iho râ, ua parau oia: “E taata faaino vau i te Atua e te hamani ino i te taata e te faateitei.” (Tim. 1, 1:13) Papu maitai, aita roa ˈtu Paulo i haamoˈe ia Setephano e ta ˈna vauvauraa. Oia mau, ua faaohipa Paulo i te tahi tuhaa o te vauvauraa a Setephano i roto i ta ˈna i papai. (Ohi. 7:48; 17:24; Heb. 9:24) A mairi ai te tau, ua pee Paulo i te faaroo e te itoito o Setephano “tei î i te hamani maitai e te mana o te Atua.” E naea anei ia tatou tera fa?

a No te Sunago o te feia Tiamâ te tahi o teie feia patoi. Peneiaˈe ua haruhia ratou na to Roma, e i muri iho ua tiamâ mai ratou, peneiaˈe e tîtî faatiamâhia o tei riro mai ei ati Iuda tei farii i te haapaoraa ati Iuda. No Kilikia te tahi o ratou, mai ia Saulo no Tareso. Aita te aamu e parau ra tei roto atoa Saulo ia ratou no te aro ia Setephano.

b Te vai ra i roto i te vauvauraa a Setephano te mau haamaramaramaraa eita e itehia i roto i te tahi atu tuhaa o te Bibilia, mai te haapiiraa ta Mose i fanaˈo i Aiphiti, te matahiti i horo ê ai oia ia Aiphiti e te taime i faaea ˈi oia i Midiana.

c I raro aˈe i te ture a Roma, aita e mana to te Sunederi e horoa i te faaueraa e haapohe. (Ioa. 18:31) E au ra e e ere te pohe o Setephano i te hoê faautuaraa no ǒ mai i te haava, na te riri râ o te taata i tupu ai te reira.