Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 5

“O te Atua ta matou e auraro e tia ˈi ei faatere no matou”

“O te Atua ta matou e auraro e tia ˈi ei faatere no matou”

Ua horoa te mau aposetolo i te hiˈoraa maitai no te mau Kerisetiano mau

Niuhia i nia i te Ohipa 5:12–6:7

1-3. (1) No te aha te mau aposetolo i tia ˈi i mua i te Sunederi, e eaha te uiraa e hiti mai? (2) No te aha mea faufaa ia ite eaha ta te mau aposetolo i rave?

 EAHA te tumu i riri roa ˈi te mau haava o te Sunederi i te mau aposetolo e tia ra i mua ia ratou? Ua parau maitai hoi o Iosepha Kaiapha te tahuˈa rahi e tiaau o te Sunederi: “Ua faaue maitai atu matou eiaha e haapii faahou i te taata na nia i teie nei iˈoa,” oia hoi te iˈoa o Iesu. Ua parau atoa Kaiapha: “Ua î Ierusalema ia outou i ta outou haapiiraa, e te hinaaro ra outou e tuu mai i te toto o teie taata i nia ia matou.” (Ohi. 5:28) Mea papu maitai ta ˈna poroi: Eiaha e haere e poro, aita anaˈe, e faautuahia outou!

2 Ua aha te mau aposetolo? No ǒ mai hoi te faaueraa ia Iesu ra, e na Iehova i horoa i te mana ia ˈna. (Mat. 28:18-20) E mǎtaˈu anei ra te mau aposetolo i te taata a faaea ˈi ratou i te poro? Aore ra e mau papu anei ratou a tamau noa ˈi i te poro? Te uiraa mau râ e hiti mai: E auraro anei ratou i te Atua aore ra i te taata? Ma te mǎtaˈu ore, aita Petero i tiai, ua paraparau o ˈna no te mau aposetolo.

3 Ei Kerisetiano mau, mea faufaa ia ite eaha mau na ta te mau aposetolo i rave i mua i te haamǎtaˈuraa a te Sunederi. No tatou atoa te faaueraa e haere e poro. Ia haapao tatou i teie faaueraa, e patoi-atoa-hia paha tatou. (Mat. 10:22) Eaha ta tatou e rave ia tapea aore ra ia opani te feia patoi i ta tatou ohipa pororaa? No reira mea faufaa no tatou ia ite i ta te mau aposetolo i rave e te tumu i tia ˈi ratou i mua i te Sunederi. a

“Tatara ihora te melahi a Iehova i te mau uputa” (Ohi. 5:12-21a)

4, 5. No te aha Kaiapha e te Sadukea i pohehae ai?

4 I te faaueraahia Petero e Ioane ia faaea i te poro, ua parau raua: ‘Eita e tia ia ore e parau i te mau mea ta mâua i ite e i faaroo.’ (Ohi. 4:20) I muri aˈe i te ohipa i tupu i te Sunederi, ua tamau Petero e Ioane e te toea o te mau aposetolo i te poro i te hiero. Ua faatupu te mau aposetolo i te mau semeio, mai te faaoraraa i te maˈi e te tiavaruraa i te mau demoni. Ua rave ratou i te reira i “te Anairaa pou a Solomona,” i te pae hitia o te râ o te hiero i te vahi e putuputu ai te rahiraa o te ati Iuda. Maoti noa te ata o Petero, ua ora mai te taata! E e rave rahi tei farii i te parau apî oaoa. Eaha tei itehia? “Mea rahi atu â te tane e te vahine tei tiaturi i te Fatu e tei riro ei pǐpǐ.”—Ohi. 5:12-15.

5 “Pohehae rahi” ihora Kaiapha e te Sadukea te pǔpǔ faaroo amaha, e tuu ihora i te mau aposetolo i roto i te tapearaa. (Ohi. 5:17, 18) No te aha ua riri roa te Sadukea? No ta te mau aposetolo i haapii e ua faatiahia mai Iesu, aita hoi ratou i tiaturi i te tia-faahou-raa. Ua parau te mau aposetolo, maoti noa i te faatupuraa i te faaroo ia Iesu e ora ˈi te taata. Tera râ, ua riaria te Sadukea i ta Roma e nehenehe e rave ahani te mau taata e farii ia Iesu mai to ratou Aratai. (Ioa. 11:48) Aita ïa tatou e maere e ua hinaaro te Sadukea ia faaea roa te mau aposetolo i te poro!

6. I teie mahana o vai te feia matamua o te hamani ino ra i te tavini a Iehova, e no te aha aita tatou e maere?

6 Hoê â huru i teie mahana, o te mau tia haapaoraa te feia matamua o te hamani ino ra i te tavini a Iehova. E faaohipa ratou i to ratou mana no te turai i te mau faatereraa e te ravea haaparareraa parau no te tapea i ta tatou pororaa. Maere anei tatou no te reira? Aita. Te faaite ra ta tatou poroi i ta ratou haavare. Ma te farii i te mau pue parau mau Bibilia, ua tiamâ mai te feia aau tae i ta ratou mau tiaturiraa e peu hape. (Ioa. 8:32) No reira te mau tia haapaoraa e hae ai i ta tatou poroi e e hamani ino ai ia tatou.

7, 8. Eaha ta te mau aposetolo i rave maoti te faaueraa a te melahi, e eaha te uiraa ta tatou e ui?

7 A tiai noa ˈi te mau aposetolo i ta ratou haavaraa, te uiui nei ratou e haapohe anei to ratou mau enemi ia ratou. (Mat. 24:9) I te po râ, ua tupu te hoê ohipa maere mau, ua ‘tatara te melahi a Iehova i te mau uputa o te tapearaa.’ b (Ohi. 5:19) Horoa ˈtura te melahi i te hoê aratairaa taa maitai ia ratou: “A haere i te hiero e a tamau i te parau.” (Ohi. 5:20) No teie faaueraa, aita te mau aposetolo i taiâ faahou i te poro. Ua faaitoito atoa teie faaueraa ia ratou ia mau papu noa ˈtu eaha te tupu mai. Ma te mǎtaˈu ore, “haere atura ratou i te hiero i te aahiata e haapii atura i te taata.”—Ohi. 5:21.

8 Mea tia ia ui tatou tataitahi: ‘I mua i te hoê â tupuraa, e taiâ anei au i te tamau i te poro ma te itoito?’ E tamau tatou i te ‘faataa maitai i te parau o te Faatereraa arii a te Atua,’ no te mea ua ite tatou e te turu ra te mau melahi i teie ohipa faahiahia.—Ohi. 28:23; Apo. 14:6, 7.

“O te Atua ta matou e auraro e tia ˈi ei faatere no matou, eiaha te taata” (Ohi. 5:21b-33)

“Aratai maira ratou i te mau aposetolo i mua i te Sunederi.”—Ohipa 5:27

9-11. Eaha ta te mau aposetolo i parau i te faaueraa te Sunederi e faaea i te poro, e nafea te reira i te riroraa ei hiˈoraa no te mau Kerisetiano mau?

9 I teie nei ua ineine Kaiapha e te mau haava o te Sunederi i te haava i te mau aposetolo. Ma te ore i ite eaha tei tupu i te fare tapearaa, ua faaue ratou i te mau tiai ia haere e tii i te feia mau auri. Noa ˈtu mea ponao-maitai-hia te tapearaa e “te tia noa ra te mau tiai i mua i te mau uputa,” aita faahou te mau aposetolo i roto i te fare tapearaa. (Ohi. 5:23) Ua ite te raatira o te hiero e ua hoˈi mai te mau aposetolo i te hiero no te poro no nia ia Iesu, noa ˈtu tera te tumu i tapeahia ˈi ratou. Haere oioi atura te raatira e te mau tiai i te hiero no te tii i te mau aposetolo no te afai ia ratou i te Sunederi.

10 Mai tei faataahia i te omuaraa o teie pene, ua parau maitai te mau tia faaroo i te mau aposetolo ia faaea i te poro. Aita Petero i tiai ua pahono oia no te mau aposetolo: “O te Atua ta matou e auraro e tia ˈi ei faatere no matou, eiaha te taata.” (Ohi. 5:29) I tera taime, ua horoa te mau aposetolo i te hiˈoraa maitai no te mau Kerisetiano mau. Noa ˈtu ua parau te Atua ia tatou ia auraro te feia mana, aita râ to ratou e mana no te tapea ia tatou ia rave i to te Atua hinaaro. No reira i teie mahana, ia tapea “te feia mana” i ta tatou ohipa pororaa, e tamau tatou i te auraro i ta te Atua faaueraa e haere e poro. (Roma 13:1) E imi ïa tatou i te tahi atu mau ravea ia nehenehe tatou e faataa maitai i te parau o te Faatereraa arii a te Atua.

11 Ua riri roa te mau haava no ta te mau aposetolo i parau. E ua faaoti ratou i te “haapohe i te mau aposetolo.” (Ohi. 5:33) E au ra e, aita e hororaa to ratou, ua tauturu râ Iehova ia ratou, nafea ra?

‘Eita e mou ia outou’ (Ohi. 5:34-42)

12, 13. (1) Eaha te aˈoraa ta Gamaliela i horoa e eaha tei ravehia? (2) Nafea Iehova i te tautururaa i to ˈna nunaa i teie mahana, e ua papu ia tatou i te aha ia ‘mauiui tatou no te parau-tia’?

12 Eaha ta Gamaliela te taata ‘haapii i te Ture e mea faaturahia e te taata atoa’ i rave? c Ua tauturu o ˈna i te mau aposetolo ma te horoa i te aˈoraa ‘ia tuuhia ratou i rapaeau maa taime.’ (Ohi. 5:34) Ua faahiti Gamaliela i te mau faahuehueraa tei tupu e to Roma. Ua parau atoa oia, i muri iho i te poheraa te mau aratai o tera mau faahuehueraa, oioi te reira i te faaearaa. No reira oia i faaitoito ai ia ratou ia faaoromai i te mau aposetolo e eiaha e tapea ia ratou, aita hoi i maoro ua pohe to ratou Aratai o Iesu. Mea papu te parau a Gamaliela: “Eiaha e hauti i tena mau taata, a tuu atu râ ia ratou. Mai te peu na te taata teie opuaraa aore ra ohipa, e mou ïa. Mai te peu râ na te Atua, eita ïa e mou ia outou. Haapao maitai a aro outou i te Atua.” (Ohi. 5:38, 39) Ua farii te mau haava i tera aˈoraa. Ua hui râ ratou i te mau aposetolo ma te faaue atu “eiaha e poro faahou ma te iˈoa o Iesu.”—Ohi. 5:40.

13 I teie atoa mahana, e nehenehe Iehova e faaohipa i te mau taata e mana to ratou, mai ia Gamaliela, no te tauturu i to ˈna nunaa. (Mas. 21:1) E nehenehe atoa Iehova e faaohipa i to ˈna varua ia ohipa te mau faatere, haava aore ra te iriti ture ia au i to ˈna hinaaro. (Neh. 2:4-8) Ia farii râ Iehova ‘ia mauiui tatou no te parau-tia’ ua papu ia tatou e piti tumu. (Pet. 1, 3:14) A tahi, e horoa mai te Atua i te puai no te faaoromai. (Kor. 1, 10:13) A piti, ‘eita e mou’ i te feia patoi te parau a te Atua.—Isa. 54:17.

14, 15. (1) Eaha ta te mau aposetolo i rave i to ratou huiraahia e no te aha? (2) A horoa i te hoê hiˈoraa o te faaite ra e te faaoromai ra te nunaa o Iehova ma te oaoa.

14 Ua toaruaru aore ra ua paruparu anei te mau aposetolo i to ratou huiraahia? Aita roa ˈtu! Ua ‘faarue ratou i te Sunederi ma te oaoa.’ (Ohi. 5:41) No te aha ratou i oaoa ˈi? E ere no te huiraahia ratou, no te mea râ ua hamani-ino-hia ratou no to ratou hapa ore ia Iehova e peeraa i te hiˈoraa o Iesu.—Mat. 5:11, 12.

15 Mai to tatou mau taeae i te senekele matamua, e faaoromai tatou ma te oaoa ia haamauiuihia tatou no te parau apî oaoa. (Pet. 1, 4:12-14) Eita tatou e au i te mau haamǎtaˈuraa, hamani-ino-raa e ia tuuhia tatou i te fare tapearaa, tera râ, e ite tatou i te oaoa ia vai taiva ore tatou ia Iehova. Ei hiˈoraa, ua faaoromai Henryk Dornik i te hamani-ino-raa a te mau faatereraa haavî. Te haamanaˈo ra o ˈna i Atete 1944, ua faaoti te feia mana e afai ia raua to ˈna taeae i te aua haavîraa. Ua parau te feia patoi: “E pau te taime no te haamǎtaˈu ia raua, na te reira hoi e faaoaoa ia raua.” Te faataa ra taeae Dornik: “Aita vau i hinaaro e pohe. I roto râ i to ˈu mauiui, ua vai taiva ore au ia Iehova ma te tapea i to ˈu itoito e ua faaoaoa te reira ia ˈu.”—Iak. 1:2-4.

Mai te mau aposetolo, te poro ra tatou “i tera e tera fare”

16. Eaha ta te mau aposetolo i faaoti papu i te rave no te faataa maitai i te parau a te Atua, e nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o te mau aposetolo?

16 Oioi te mau aposetolo i te rave faahou i ta ratou ohipa pororaa. “Pauroa te mahana i roto i te hiero e i tera e tera fare,” ua tamau ratou i te “poro i te parau apî oaoa no nia i te Mesia ra o Iesu.” d (Ohi. 5:42) Ua faaoti papu teie feia poro e faataa maitai i te parau a te Atua ma te poro i tera e tera fare mai ta Iesu i faaue ia ratou. (Mat. 10:7, 11-14) No reira, i î ai Ierusalema i ta ratou haapiiraa. I teie mahana, ua matauhia te mau Ite no Iehova i te poro mai ta te mau aposetolo i rave. Ia poro tatou i tera e tera fare, te hinaaro atoa ra tatou e faataa maitai i te parau apî oaoa ia faaroo te taata i te reira. Ua haamaitai anei Iehova i ta tatou pororaa? E! E mirioni tei farii i te poroi i teie tau hopea, e e rave rahi a tahi ra ratou a faaroo ai i te parau apî oaoa i to te mau Ite no Iehova pororaa ia ratou.

Tane faatoroahia no te haapao i te mau “ohipa faufaa” (Ohi. 6:1-6)

17-19. Eaha te fifi tei tupu, e eaha te aratairaa ta te mau aposetolo i horoa no te faatitiaifaro i te reira?

17 Te faaruru ra te amuiraa Kerisetiano apî i te tahi atu fifi. Eaha tera fifi? E rave rahi o tei riro mai ei pǐpǐ tei haere i Ierusalema no te haapii atu â hou a hoˈi ai i ǒ ratou. I Ierusalema noa, ua ineine te tahi atu mau pǐpǐ i te turu ia ratou ma te horoa i te moni no te maa e no te mau mea hinaarohia. (Ohi. 2:44-46; 4:34-37) Ua tupu te hoê fifi i tera taime, aita te mau vahine ivi reo Heleni “i haapaohia a operehia ˈi te maa i te mau mahana atoa.” (Ohi. 6:1) Area râ te mau vahine ivi reo Hebera, aita ratou i haamoˈehia. Te fifi, ua haapao-noa-hia te vahine ivi reo Hebera e ua faatupu te reira i te amahamaharaa i roto i te amuiraa.

18 Ei tino aratai o te amuiraa, ua taa i te mau aposetolo e ere i te mea tano ‘ia vaiiho ratou i te parau a te Atua no te opere i te maa.’ (Ohi. 6:2) Ua faaue ïa ratou i te mau pǐpǐ ia maiti e hitu tane “tei î i te varua moˈa e te paari,” o ta te mau aposetolo e faatoroa no te haapao i “taua ohipa faufaa nei.” (Ohi. 6:3) Ta ratou ohipa, e ere noa i te opereraa i te maa, oia atoa râ te haapaoraa i te moni, hooraa i te mau mea hinaarohia e te tapaoraa i te mau haamâuˈaraa atoa. Te mau tane tei maitihia e iˈoa Heleni to ratou, e ohie aˈe ïa no te mau vahine ivi reo Heleni aita i haapaohia ia farii ia ratou. I muri aˈe e na roto i te pure, ua hiˈopoa te mau aposetolo e ua faaî anei teie mau tane i te mau titauraa. E faatoroahia ˈtura na hitu tane no te haapao i “taua ohipa faufaa.” e

19 Ua faatoroahia na hitu tane no te opere i te maa, te auraa anei aita ta ratou e tuhaa i roto i te pororaa? Aita roa ˈtu! I rotopu i teie mau tane, te vai ra o Setephano te hoê taata poro itoito i te parau apî oaoa. (Ohi. 6:8-10) Te vai atoa ra o Philipa, piihia “te taata poro evanelia.” (Ohi. 21:8) Mea papu, ua tamau teie na hitu tane i te poro ma te itoito rahi.

20. Mea nafea te nunaa o Iehova i te peeraa i te hiˈoraa o te mau aposetolo?

20 I teie mahana, te pee ra te nunaa o Iehova i te hiˈoraa o te mau aposetolo. Titauhia i te mau tane e hopoia ta ratou i roto i te amuiraa ia faaite i te paari no ǒ mai ia Iehova ra e ia faaite i te mau huru maitatai i roto i to ratou oraraa. I raro aˈe i te aratairaa a te Tino aratai, no te mau tane o te faaî ra i te mau titauraa, e faatoroahia ratou ei matahiapo aore ra ei tavini tauturu i roto i te amuiraa. f (Tim. 1, 3:1-9, 12, 13) Nehenehe ïa e parau na te varua moˈa o te Atua i faatoroa ia ratou. E rave rahi ohipa ta teie mau tane e rave ra, mai te raveraa i te faanahoraa no te feia paari taiva ore o te hinaaro ra i te tauturu. (Iak. 1:27) Te apiti atoa ra te tahi mau matahiapo i roto i te ohipa paturaa i te mau Piha a te Basileia, te faanaho ra i te mau tairururaa aore ra te ohipa ra e te Tomite tuatiraa e te fare maˈi. E turu te mau tavini tauturu i te amuiraa i roto i te tahi atu tuhaa, area te mau matahiapo e haapao ratou i te aratairaa e te haapiiraa. Noa ˈtu e hopoia ta teie mau taeae i roto i te amuiraa, mea titauhia ia ratou ia haafaufaa i te ohipa pororaa.—Kor. 1, 9:16.

“Tamau noa ˈtura ïa te parau a te Atua i te parare” (Ohi. 6:7)

21, 22. Na te aha e faaite e ua haamaitai Iehova i te amuiraa apî?

21 Maoti te turu a Iehova, ua mau papu te amuiraa apî i te hamani-ino-raa a te feia patoi e te fifi tei tupu i roto i te amuiraa. Ua itehia ta Iehova haamaitairaa, te parauhia ra: “Tamau noa ˈtura ïa te parau a te Atua i te parare e te mau pǐpǐ i te rahi roa i Ierusalema. E rave rahi atoa tahuˈa tei tiaturi.” (Ohi. 6:7) Teie hoê o te mau haamaitairaa papaihia i roto i te buka Ohipa. (Ohi. 9:31; 12:24; 16:5; 19:20; 28:31) I teie mahana, e ere anei i te mea faaitoito ia faaroo i te maraaraa o te ohipa pororaa na te ao nei?

22 I te senekele matamua, aita te mau tia haapaoraa i faaea i ta ratou hamani-ino-raa. Fatata râ te reira i te rahi mai. E ite mai tatou te reira i to muri nei pene i to Setephano faarururaa i te patoiraa uˈana.

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Te Sunederi: Te tiripuna teitei a te ati Iuda.”

b E 20 taime to te buka Ohipa faahitiraa i te melahi, teie te faahitiraa matamua. I roto i te Ohipa 1:10, te faaauhia ra te mau melahi i na e “piti tane e ahu uouo to raua.”

c A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Gamaliela: Faatura-rahi-hia i rotopu i te mau Rabi.”

d A hiˈo i te tumu parau tarenihia “Pororaa ‘i tera e tera fare.’

e Peneiaˈe ua faaî teie mau tane i te mau titauraa no te mau matahiapo, e ere hoi i te ohipa nainai ia haapao i taua “ohipa faufaa.” Tera râ, aita te Bibilia e haapapu roa ra afea ratou i te faatoroaraahia ei matahiapo aore ra ei tiaau i roto i te amuiraa Kerisetiano.

f I te senekele matamua, na te mau tane faatoroahia e maiti i te mau tane no te riro mai ei matahiapo. (Ohi. 14:23; Tim. 1, 5:22; Tito 1:5) I teie mahana, na te Tino aratai e faatoroa i te mau tiaau haaati e na te tiaau haaati e faatoroa i te mau matahiapo e te mau tavini tauturu.