Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 2

“E riro outou ei ite no ˈu”

“E riro outou ei ite no ˈu”

Nafea Iesu i te faaineineraa i ta ˈna mau aposetolo ia aratai i te ohipa pororaa?

Niuhia i nia i te Ohipa 1:1-26

1-3. Mea nafea Iesu i te vaiihoraa i ta ˈna mau aposetolo e eaha te mau uiraa e hiti mai?

 AITA te mau aposetolo i hinaaro ia vaiiho Iesu ia ratou. Ua au roa ratou i te mau hebedoma hopea e o ˈna. Ua itoito faahou mai te mau aposetolo i te faatiaraahia mai Iesu. A 40 mahana i teie nei, e rave rahi taime to Iesu faraa mai no te haapii e no te faaitoito atu â i ta ˈna mau pǐpǐ. I teie nei râ, tera te taime hopea e fa mai ai Iesu ia ratou.

2 A tia noa ˈi ratou i te mouˈa Oliveta, ua faaroo maite te mau aposetolo i te mau parau atoa a Iesu. Ua hinaaro noa ratou ia paraparau noa Iesu, ua faaea râ oia. Hopoi atura o ˈna i to ˈna rima i nia e haamaitai maira ia ratou. I muri aˈe, haamata ˈtura Iesu i te afaihia i nia i te raˈi a hiˈo noa ˈi ta ˈna mau pǐpǐ ia ˈna. Tapoihia ˈtura oia e te hoê ata, aita ˈtura ratou i ite faahou ia ˈna. Ua moˈe Iesu, o ratou râ, ua tamau i te hiˈo i te raˈi.—Luka 24:50; Ohi. 1:9, 10.

3 E taime faufaa mau te reira o tei taui i te oraraa o te mau aposetolo a Iesu. Eaha ta ratou e rave i teie nei? Inaha, ua reva to ratou Fatu o Iesu Mesia i te raˈi. Ua papu ia tatou e ua faaineine Iesu ia ratou no te ohipa ta ˈna i haamata. Mea nafea to ˈna faaineineraa ia ratou no teie hopoia faufaa e eaha ta ratou i rave? E eaha ta te mau Kerisetiano no teie mahana e haapii mai i teie mau tupuraa? E itehia te mau pahonoraa faaitoito mau i roto i te pene hoê o te buka Ohipa.

“Ia papu maitai” (Ohi. 1:1-5)

4. Mea nafea Luka i te haamataraa i te buka Ohipa?

4 Ua haamata Luka i ta ˈna faatiaraa ma te faahiti ia Teophilo, taua noa â taata ta ˈna i faahiti na i roto i ta ˈna evanelia. a Ma te haapapu e aita ta ˈna faatiaraa i oti atura, haamata ˈtura Luka i te haamanaˈo i te mau tupuraa tei faahitihia i te pae hopea o ta ˈna evanelia, ma te faaohipa i te tahi mau taˈo ê e te tahi atu mau faataaraa.

5, 6. (1) Na te aha e haapuai i te faaroo o te mau pǐpǐ a Iesu? (2) Mea nafea te mau Kerisetiano mau i teie mahana i te niuraa i to ratou faaroo i nia e rave rahi haapapuraa?

5 Na te aha e haapuai i te faaroo o te mau pǐpǐ a Iesu? I roto i te Ohipa 1:3, te parauhia ra no nia ia Iesu: “Ua fa ˈtu oia e rave rahi taime ia ratou ia papu maitai ia ratou e te ora ra oia.” I roto i te Bibilia, o Luka anaˈe “te taote here” tei faaohipa i te parau “papu maitai.” (Kol. 4:14) E parau teie ta te mau taote e faaohipa no te haapapu maitai i te hoê ohipa. Ua horoa Iesu i tera mau haapapuraa. Ua fa ˈtu Iesu e rave rahi taime i ta ˈna mau pǐpǐ, i te tahi taime, hoê aore ra e piti o ratou aore ra i te taatoaraa o te mau aposetolo e i te hoê taime i e 500 taata tei riro mai ei pǐpǐ na ˈna. (Kor. 1, 15:3-6) Tera te haapapuraa e ua ora mau oia!

6 I teie mahana, ua niu atoa te mau Kerisetiano mau i to ratou faaroo i nia e rave rahi haapapuraa. Te vai ra anei te mau haapapuraa e ua ora mau Iesu i nia i te fenua, ua pohe o ˈna no ta tatou mau hara e ua faatiahia mai oia? E, te vai ra! E itehia i roto i te Parau a te Atua te mau faatiaraa o te feia o tei ite mata roa i te mau tupuraa o tei haapapu mai e ua tupu mau te reira. Ia haapii tatou i nia i teie mau faatiaraa e ia pure tatou ia Iehova ia tauturu mai ia taa i ta tatou e taio ra, e haapuai mau â te reira i to tatou faaroo. A haamanaˈo, e hinaaro tatou i te mau haapapuraa mau ia noaa mai te hoê faaroo mau. E titau-atoa-hia te hoê faaroo mau no te fanaˈo i te ora mure ore.—Ioa. 3:16.

7. Eaha te poroi ta Iesu i poro e eaha te hiˈoraa ta ˈna i vaiiho mai i ta ˈna mau pǐpǐ?

7 Ua ‘faataa atoa Iesu no nia i te Faatereraa arii a te Atua.’ Ei hiˈoraa, ua faahiti oia i te mau parau tohu o te faaite ra e haamauiuihia e e haapohehia te Mesia. (Luka 24:13-32, 46, 47) I to Iesu faataaraa i to ˈna tiaraa ei Mesia, ua parau o ˈna no nia i te Faatereraa arii a te Atua no te mea o ˈna te Arii maitihia. O te Faatereraa arii te manaˈo tumu o ta Iesu pororaa, e te poro atoa ra ta ˈna mau pǐpǐ i te hoê â poroi i teie mahana.—Mat. 24:14; Luka 4:43.

“E tae noa ˈtu i te hopea o te fenua” (Ohi. 1:6-12)

8, 9. (1) Eaha ta te mau aposetolo a Iesu i manaˈo? (2) Mea nafea Iesu i te faaafaroraa i te manaˈo o te mau aposetolo e eaha te haapiiraa no te mau Kerisetiano i teie mahana?

8 I te putuputuraa te mau aposetolo i te mouˈa Oliveta, tera te taime hopea e ite ai ratou ia Iesu i nia i te fenua. Ua ui ïa ratou ia ˈna: “E te Fatu, i teie nei oe e haamau faahou ai i te faatereraa arii i Iseraela?” (Ohi. 1:6) Te faaite ra teie uiraa e piti manaˈo hape o te mau aposetolo. A tahi, ua manaˈo ratou e e haamau-faahou-hia te Faatereraa arii a te Atua i te nunaa Iseraela i te fenua nei. A piti, ua manaˈo atoa ratou e e haamata te Faatereraa arii i te faatere mai “i teie nei.” Mea nafea Iesu i te faatanoraa i to ratou feruriraa?

9 Ua ite Iesu e mea tia ia faaafaro oioi i to ratou manaˈo. Inaha, ahuru mahana i muri iho, e ite ta ˈna mau pǐpǐ e ua maiti te Atua i te hoê nunaa apî, oia hoi, te Iseraela pae varua. E ere faahou te Iseraela i te pae tino i te nunaa ta te Atua i maiti. No te faaafaro i te piti o te manaˈo hape o te mau aposetolo, ua haamanaˈo Iesu ia ratou: “E ere tei ia outou te iteraa i te hora aore ra te tau ta te Metua i faaoti.” (Ohi. 1:7) Tei ia Iehova anaˈe te mana no te faaoti afea o ˈna e faatupu ai i to ˈna hinaaro. Hou Iesu a pohe ai, ua parau o ˈna e aita atoa te Tamaiti i ite i ‘te mahana e te hora’ e tae mai ai te hopea, “o te Metua anaˈe râ.” (Mat. 24:36) I teie atoa mahana, ia haamata te mau Kerisetiano i te haapeapea afea te hopea o teie ao ino e tae mai ai, te haapeapea ra ïa ratou no te mau mea aita e faufaa ia ratou ia ite.

10. Eaha te huru feruriraa te tia ia tatou ia faatupu e no te aha?

10 Noa ˈtu te mau manaˈo hape o te mau aposetolo, eiaha roa ˈtu tatou e haava ia ratou. E mau taata hoi teie o tei faaite i te faaroo rahi. Ua farii ratou ma te haehaa i te aˈoraa. Hau atu â, noa ˈtu ua hape to ratou manaˈo, te faaite atoa ra ta ratou uiraa e e haerea maitai to ratou. Ua aˈo pinepine Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ: “A ara noa.” (Mat. 24:42; 25:13; 26:41) Ua vai ara noa ratou a tiai noa ˈi i te mau haapapuraa e fatata Iehova i te ohipa mai. Tera te huru feruriraa te tia ia tatou ia faatupu. Mea faufaa roa ˈtu â ia vai ara tatou no te mea te ora nei tatou “i te mau mahana hopea.”—Tim. 2, 3:1-5.

11, 12. (1) Eaha te hopoia ta Iesu i horoa i ta ˈna mau pǐpǐ? (2) No te aha Iesu i faahiti ai i te varua moˈa no te haere e poro?

11 Ua haamanaˈo Iesu i te mau aposetolo eaha ta ratou haapeapearaa matamua. Ua parau oia: “E noaa . . . ia outou te puai ia tae mai te varua moˈa i nia iho ia outou, e e riro outou ei ite no ˈu na Ierusalema, na Iudea taatoa, na Samaria e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.” (Ohi. 1:8) E titauhia ia poro na mua te mau aposetolo no nia i te tia-faahou-raa o Iesu i Ierusalema, te oire tei haapohe ia Iesu. Mai reira ˈtu, e poro ratou na Iudea taatoa, na Samaria e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua.

12 Hou Iesu a tono ai i ta ˈna mau pǐpǐ no te haere e poro, ua haamanaˈo oia ia ratou e e fanaˈo ratou i te tauturu a te varua moˈa. E itehia hau atu 40 taime te parau “varua moˈa” i roto i te buka Ohipa. Ua faahiti pinepine teie buka e eita ta tatou e nehenehe e rave i te hinaaro o Iehova aita anaˈe te tauturu a te varua moˈa. Mea faufaa ïa ia pure tamau tatou no te ani i tera varua moˈa! (Luka 11:13) E hinaaro iho â tatou i te varua moˈa i teie nei â e i mua nei.

13. I teie mahana, eaha te tuhaa fenua ta te nunaa o te Atua e poro ra e no te aha tatou e tamau noa ˈi i roto i teie ohipa pororaa?

13 No te mau aposetolo, ua taotiahia te parau “e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua” i te tahi noa mau tuhaa fenua. I teie mahana, te poro nei tatou na te ao taatoa. Tera râ, mai ta te pene na mua ˈtu e faataa ra, ua farii te mau Ite no Iehova ma te aau tae i teie hopoia e haere e poro, te hinaaro ra hoi te Atua ia faaroo te mau taata atoa i te parau apî oaoa o ta ˈna Faatereraa arii. (Tim. 1, 2:3, 4) Te tamau noa ra anei outou i roto i teie ohipa o te faaora i te taata? Teie te ohipa faahiahia mau ta outou e nehenehe e rave! E horoa iho â Iehova i te puai ta outou e hinaaro no te rave i te reira. E horoa mai te buka Ohipa e rave rahi ravea ta outou e nehenehe e faaohipa e te huru ta outou e faaite no te rave maite i tera ohipa.

14, 15. (1) Eaha ta te mau melahi i parau no nia i te hoˈiraa mai o te Mesia e eaha te auraa? (A hiˈo atoa i te nota.) (2) No te aha tatou e parau ai e e hoˈi mai te Mesia mai ia ˈna i reva i nia i te raˈi?

14 Mai tei faahitihia i te omuaraa o teie pene, ua haamata Iesu i te afaihia i nia i te raˈi e aita o ˈna i ite-faahou-hia. Ua faaea noa râ na 11 aposetolo i reira a hiˈo noa ˈi i te raˈi. Fa mai nei e piti melahi e parau atura ia ratou: “Outou to Galilea, eaha outou e hiˈo noa ˈi i te raˈi? O Iesu tei ravehia iho nei i nia i te raˈi mai rotopu ia outou, e haere mai ïa mai ta outou i ite ia ˈna i te revaraa i nia i te raˈi.” (Ohi. 1:11) Ua parau anei te mau melahi e hoˈi mai Iesu i roto i te hoê tino taata, mai ta te tahi mau haapaoraa e haapii ra? Aita, e ere roa ˈtu tera ta te mau melahi i parau. E nafea tatou e ite ai i te reira?

15 Ua parau te mau melahi eita Iesu e hoˈi mai i roto i te hoê tino taata, e haere mai râ o ˈna “mai ta outou i ite.” b Mea nafea oia i te revaraa? Ua moˈe aˈena Iesu a paraparau ai te mau melahi i te mau aposetolo. O te mau aposetolo anaˈe tei ite e tei taa e ua reva Iesu i nia i te raˈi i pihai iho i to ˈna metua. Hoê â huru no te hoˈiraa mai o te Mesia. E tera tei tupu. I teie mahana, o te feia noa o tei haapii i te mau Papai tei taa e te faatere ra Iesu i teie nei ei Arii no te Faatereraa arii a te Atua. (Luka 17:20) Mea faufaa ia ite tatou i te haapapuraa e te faatere ra Iesu ei Arii e ia tauturu ia vetahi ê ia taa atoa e mea titauhia ia ratou ia tavini i te Atua i teie nei â.

“Faaite mai na o vai . . . ta oe i maiti” (Ohi. 1:13-26)

16-18. (1) Ia au i te Ohipa 1:13, 14, eaha ta tatou e haapii mai no nia i te mau putuputuraa Kerisetiano? (2) Eaha te haapii mai i te hiˈoraa o Maria, te metua vahine o Iesu? (3) No te aha mea faufaa roa te mau putuputuraa Kerisetiano i teie mahana?

16 Eita tatou e maere no te aha te mau aposetolo i ‘hoˈi ai i Ierusalema ma te oaoa rahi.’ (Luka 24:52) Eaha to ratou huru i mua i te aratairaa e faaueraa a te Mesia? I roto i te Ohipa 1:13, 14, te taio ra tatou e ua haere ratou i “te piha i nia” e e ite mai tatou i te tahi mau faataaraa no nia i tera mau putuputuraa. I tera tau i Paretetina, pinepine e itehia te hoê piha i nia i te tafare o te mau fare, e eˈa to rapaeau i te fare no te pauma i nia. Peneiaˈe tera “te piha i nia” o te fare o te metua vahine o Mareko tei faahitihia i roto i te Ohipa 12:12. Noa ˈtu râ, e vahi noa teie e nehenehe ai te mau pǐpǐ a Iesu e putuputu. O vai râ tei putuputu mai i reira e eaha ta ratou i rave?

17 A tapao na, e ere no te mau aposetolo aore ra no te mau tane noa teie putuputuraa, ua apiti atoa mai râ “te tahi mau vahine” mai ia Maria, te metua vahine o Iesu. Tera te taime hopea i faahitihia ˈi Maria i roto i te Bibilia. Mea faaitoito mau ia ite ia ˈna i teie putuputuraa e haamori ra na muri i to ˈna mau taeae e tuahine Kerisetiano. Aita o ˈna i manaˈo e mea hau aˈe o ˈna ia vetahi ê. Ua oaoa paha o ˈna i te iteraa i ta ˈna e maha tamaiti, tei ore i tiaturi ia Iesu i te omuaraa, i te apitiraa na muri ia ˈna. (Mat. 13:55; Ioa. 7:5) I muri aˈe i te poheraa e te tia-faahou-raa o to ratou taeae o Iesu, ua taui roa ratou.—Kor. 1, 15:7.

18 A tapao atoa na no te aha te mau pǐpǐ i putuputu ai: “Ma te hoê â manaˈo, tamau noa ˈtura ratou i te pure.” (Ohi. 1:14) E tuhaa faufaa te putuputu-amui-raa no te haamoriraa Kerisetiano. E putuputu tatou no te faaitoito te tahi e te tahi, no te fanaˈo i te mau aratairaa e te mau aˈoraa, e te mea faufaa ˈtu â, no te haamori amui i to tatou Metua i te raˈi ra o Iehova. E mea au roa na Iehova i ta tatou mau pure e himene arueraa i te putuputuraa e mea faufaa atoa te reira no tatou. Eiaha roa ˈtu tatou e faaea i te apiti i teie mau putuputuraa moˈa e te faaitoito mau!—Heb. 10:24, 25.

19-21. (1) Eaha te haapii mai i te tuhaa a Petero i roto i te amuiraa? (2) No te aha mea tia ia monohia Iuda e e eaha te haapii mai i te huru raveraa a te mau aposetolo?

19 E titauhia i te mau pǐpǐ a Iesu i teie nei ia faaafaro i te hoê fifi e na te aposetolo Petero i haapao i te reira. (Irava 15-26) Mea tamahanahana mau ia ite e ua faaohipa faahou Iehova ia Petero noa ˈtu e toru taime to ˈna haavare-ite-raa ia Iesu! (Mar. 14:72) E rave iho â tatou i te hara, e haamanaˈo ïa tatou e ‘mea maitai hoi Iehova, e ua ineine o ˈna i te faaore i te hara’ a te feia o te tatarahapa mau ra.—Sal. 86:5.

20 Ua taa ia Petero e mea tia ia monohia Iuda, te aposetolo tei taiva ia Iesu. Na vai râ e mono ia ˈna? E tia ia monohia oia e te hoê taata tei pee ia Iesu i roto i ta ˈna taviniraa e o tei ite mata i to Iesu tia-faahou-raa. (Ohi. 1:21, 22) Ua tuati te reira i ta Iesu i fafau: “I reira outou o tei pee mai ia ˈu e parahi ai i nia 12 terono, a haava ˈi i na opu 12 o Iseraela.” (Mat. 19:28) E au ra e ua hinaaro Iehova 12 aposetolo o tei pee ia Iesu i te roaraa o ta ˈna taviniraa i te fenua nei no te riro mai ei “12 ofai niu” o te Ierusalema apî. (Apo. 21:2, 14) Ua tauturu te Atua ia Petero ia taa i teie parau tohu “ia riro ta ˈna hopoia tiaau ia vetahi ê,” no Iuda ïa.—Sal. 109:8.

21 E nafea te reira i te raveraahia? Te tuu-kelero-raa, hoê raveraa matauhia teie i tera tau. (Mas. 16:33) Tera ïa te taime hopea e faahiti ai te Bibilia i tera huru raveraa. I muri aˈe i te niniiraahia te varua moˈa, aita ˈtura e faufaa ia faaohipa i te tuu kelero. A tapao na no te aha i faaohipahia ˈi te reira. Ua pure te mau aposetolo: “Iehova, oe tei ite i te aau o te taata atoa, faaite mai na o vai o teie na taata e piti ta oe i maiti.” (Ohi. 1:23, 24) Ua hinaaro ratou e na Iehova e maiti. O Matatia tei maitihia, peneiaˈe hoê o na 70 pǐpǐ ta Iesu i tono no te haere e poro. Riro mai nei o Matatia hoê o “na 12.” cOhi. 6:2.

22, 23. No te aha mea faufaa ia pee e ia auraro tatou i te mau taeae e tiaau ra i te amuiraa i teie mahana?

22 Te haamanaˈo mai ra teie tupuraa e te hinaaro ra te Atua ia naho maitai to ˈna nunaa. I teie mahana, e maitihia te mau taeae no te tavini ei tiaau i roto i te mau amuiraa. E hiˈopoa maite te mau matahiapo i te mau titauraa ta te Bibilia e horoa ra no te mau tiaau e e pure ratou no te ani i te aratairaa a te varua moˈa. E farii ïa te amuiraa e na te varua moˈa i faatoroa i teie mau taeae. Ia pee e ia auraro tatou i ta ratou aratairaa, e tauturu tatou i te taatoaraa i roto i te amuiraa ia ohipa amui.—Heb. 13:17.

Mea faufaa ia pee e ia auraro tatou i te aratairaa a te mau tiaau tei faatoroahia

23 Ua itoitohia te mau pǐpǐ a Iesu i to ratou iteraa ia ˈna i muri aˈe i to ˈna tia-faahou-raa e no te mau tauiraa i ravehia no te faanaho maitai i te ohipa pororaa. Ua ineine maite ïa ratou no te ohipa e tiai mai ra ia ratou. E faataa mai to muri iho pene i teie tupuraa faufaa mau.

a I roto i ta ˈna evanelia, ua pii Luka i teie taata “Teophilo faatura-rahi-hia.” No reira te tahi mau taata i manaˈo ai e ua riro mai Teophilo ei taata tiaraa teitei, aita râ o ˈna i riro mai atura ei pǐpǐ na te Mesia. (Luka 1:3) I roto râ i te buka Ohipa, ua faahiti noa Luka ia ˈna ma teie mau parau “ia oe Teophilo.” Te parau ra te tahi mau aivanaa e te tumu i ore ai Luka i pii ia Teophilo ma teie tiaraa iˈoa “faatura-rahi-hia” no te mea paha ua riro mai Teophilo ei Kerisetiano i muri aˈe i to ˈna taioraa i te evanelia a Luka.

b Te faaohipa ra te Bibilia i ǒ nei i te taˈo Heleni teropo, “mai ta outou i ite” te auraa, eiaha râ te taˈo morephe, “tino taata” te auraa.

c Ua faatoroahia Paulo i muri aˈe ei “aposetolo . . . i tonohia ˈtu i te mau nunaa ěê,” aita râ o ˈna i taiohia i rotopu i na 12. (Roma 11:13; Kor. 1, 15:4-8) Aita o ˈna i faatoroahia no teie hopoia taa ê no te mea aita o ˈna i pee ia Iesu i te roaraa o ta ˈna taviniraa i nia i te fenua.