Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 10

“Atutu atura te parau a Iehova”

“Atutu atura te parau a Iehova”

Ua matara mai Petero i te fare tapearaa, e ua tamau te mau Kerisetiano i te poro i te parau apî oaoa noa ˈtu te hamani-ino-raa

Niuhia i nia i te Ohipa 12:1-25

1-4. Eaha te tupuraa fifi ta Petero i ite, e eaha to tatou huru mai te peu o tatou aˈe tera?

 I TE tamauraa te faehau i te opani auri rarahi o te fare tapearaa i muri mai ia Petero, faaroohia ˈtura te maniania o te opani. Ua taamuhia to ˈna rima e te fifi auri arataihia e piti faehau i roto i te piha tapearaa. I reira, ua tiai oia e rave rahi hora e peneiaˈe e rave rahi mahana hou a ite ai eaha te tupu no ˈna. I tera taime, o ˈna noa ˈtura i roto i tera piha e na faehau e piti.

2 I muri iho i te toparaa mai te faautuaraa a Petero, e ere roa ˈtu i te parau apî no te mea ua faaoti Heroda Ageripa I e haapohe ia Petero. a Ua hinaaro Heroda ia tia Petero i mua i te nunaa i muri aˈe i te Pasa e e haapohe ia ˈna no te faaoaoa i te nunaa. E ere teie i te parau hauti. Aita i maoro aˈenei ua haapohe atoa Heroda, ia Iakobo te tahi atu aposetolo.

3 I te mahana na mua ˈtu hou oia a haapohehia ˈi, te feruri noa ra o Petero, e tau matahiti na mua ˈtu ua faaite Iesu e taamuhia e e haapohehia oia. (Ioa. 21:18, 19) Peneiaˈe ua manaˈo Petero teie to taime ra.

4 Mai te peu o outou aˈe tera, eaha to outou huru? E haaparuparu paha tera tupuraa ia outou, a manaˈo atu ai aita e ravea faahou. Tera râ, no te mau pǐpǐ mau a Iesu te vai ra te ravea. E hiˈo mai ïa tatou i to Petero e to to ˈna nau hoa Kerisetiano huru i mua i te hamani-ino-raa.

“Tamau noa ˈtura te amuiraa i te pure” (Ohi. 12:1-5)

5, 6. (1) No te aha e eaha ta te arii Heroda Ageripa I i rave i nia i te amuiraa Kerisetiano? (2) No te aha te amuiraa i oto roa ˈi a pohe ai Iakobo?

5 Ua haapii mai tatou i roto i te pene na mua ˈtu, i to Korenelio e to ˈna utuafare riroraa mai ei Kerisetiano, e tupuraa faufaa mau te reira no te amuiraa Kerisetiano. Ua huru ê râ te mau ati Iuda aita e tiaturi ra ia Iesu i to ratou iteraa e e rave rahi Kerisetiano ati Iuda o te haamori nei e te tahi atu mau taata e ere i te ati Iuda.

6 Ua manaˈo Heroda ia na reira o ˈna e fanaˈo oia i te farii maitai a te mau ati Iuda, haamata ˈtura oia i te hamani ino i te mau Kerisetiano. Ua faarooroo paha oia mea piri roa Iakobo ia Iesu. ‘Haapohe ihora Heroda ia Iakobo, te taeae o Ioane i te ˈoˈe.’ (Ohi. 12:2) Ua oto roa te amuiraa! O Iakobo hoê o tei ite i te faahuru-ê-raahia Iesu e te tahi atu mau semeio aita i faaitehia i te tahi atu mau aposetolo. (Mat. 17:1, 2; Mar. 5:37-42) Ua pii Iesu ia Iakobo e to ˈna taeae ra Ioane “Tamaiti a te patiri” no to raua huru e au i te auahi. (Mar. 3:17) Ua ere ïa te amuiraa i te tahi aposetolo itoito, taiva ore e herehia.

7, 8. Eaha ta te amuiraa i rave a tapeahia ˈi Petero?

7 Ua manuïa Heroda! I to ˈna iteraa ua oaoa te ati Iuda i te poheraa Iakobo, ua na reira atoa oia i nia ia Petero. Te faataahia ra i roto i te mau paratarafa matamua o teie pene mea nafea Petero i te tapearaahia. Ua haamanaˈo râ Heroda, ma te hoê semeio ua matara mai te mau aposetolo, i rapae i te fare tapearaa mai ta te pene 5 o teie buka e faahiti ra. Ua faaoti ïa Heroda e taamu ia Petero e te mau fifi auri arataihia e piti tiai. E ohipa 16 tiai i te po e te ao ia ore Petero ia horo ê. Ia ore anaˈe, o ratou te faautuahia. Eaha râ ta te mau hoa Kerisetiano o Petero i rave i roto i teie tupuraa fifi mau?

8 Ua ite te amuiraa eaha ta ratou e rave. I roto i te Ohipa 12:5 te taiohia ra: “A tiaihia ˈi Petero i roto i te tapearaa, tamau noa ˈtura te amuiraa i te pure i te Atua no ˈna.” Ua pure uˈana ratou no Petero. Aita te pohe o Iakobo i faaiti i to ratou faaroo. Ua papu râ ia ratou e te faaroo ra Iehova i ta ratou pure, mai te peu ua tuea te reira i to ˈna hinaaro, e pahono oia. (Heb. 13:18, 19; Iak. 5:16) Ia huti atoa mai te mau Kerisetiano no teie mahana i te haapiiraa o to ratou hiˈoraa.

9. Eaha te haapiiraa ta te mau hoa Kerisetiano o Petero i vaiiho mai no nia i te pure?

9 Ua matau paha ia outou te tahi mau Kerisetiano o te faaruru ra i te hamani-ino-raa, te opaniraa a te mau tia mana aore ra te ati natura. E nehenehe outou e pure no ratou. Ua matau atoa paha ia outou te tahi mau Kerisetiano o te faaruru ra te tahi atu mau haafifiraa mai te patoiraa i roto i te utuafare, te haaparuparuraa aore ra te tahi atu mau tamataraa. E nehenehe outou e faahiti roa i to ratou iˈoa ia pure outou ia Iehova, “Tei faaroo i te pure.” (Sal. 65:2) O outou aˈe tera, aita anei outou e hinaaro ia pure to outou mau taeae e tuahine no outou ia faaruru outou i te fifi? Oia ïa!

E pure tatou no to tatou mau taeae i te fare tapearaa no to ratou faaroo

“A pee mai ia ˈu” (Ohi. 12:6-11)

10, 11. A faataa i ta te melahi a Iehova i rave no te faahaere ia Petero i rapae i te fare tapearaa.

10 Ua mǎtaˈu anei Petero i te pohe? Aita e haapapuraa no nia i te reira. Te mea papu râ i tera po hopea, te topa maitai ra to ˈna taoto i ropu na faehau e piti o te tiai ra ia ˈna. Ua tiaturi papu Petero ia Iehova, ua ite o ˈna e noa ˈtu eaha te tupu mai no ˈna e haamanaˈo iho â Iehova ia ˈna. (Roma 14:7, 8) Aita râ Petero i manaˈo e tupu mai te tahi tupuraa faahiahia. Maramarama taue mai nei te piha tapearaa. Te tia ra te hoê melahi i reira, aita te mau faehau i aueue aˈe, faaara oioi atura o ˈna ia Petero e marua atoa ˈtura te fifi auri i to ˈna rima.

“Tae atura raua i te uputa auri mea na reira ia haere atu i te oire, e te matara noa ra taua uputa ra i mua ia raua.”—Ohipa 12:10

11 Ua horoa te melahi i te aˈoraa poto ia Petero: “A tia haaviti! . . . A faaineine ia oe e a oomo i to oe tiaa. . . . A oomo i to oe ahu tapoˈi.” Ua farii Petero i te aˈoraa. Parau atura te melahi ia ˈna: “A pee mai ia ˈu,” o ta Petero ïa i rave. Faarue atura raua i te piha e na mua ˈtura raua i te mau tiai e tia ra i rapae i te piha. E haere atura raua i te opani auri rarahi. Mai te peu ua ui maere Petero nafea raua e haere ai i rapae na tera opani, aita to ˈna taime no te feruri i nia i te reira. No te mea i to raua taeraa ˈtu i te opani auri, “te matara noa ra taua uputa ra i mua ia raua.” Haere atura raua i rapae, pou atura na roto i te hoê aroâ, e faarue mai nei te melahi ia ˈna. I tera taime, taa ˈtura ia Petero i te ohipa e tupu ra. E ere i te moemoeâ, tei rapae iho â oia!—Ohi. 12:7-11.

12. No te aha mea tamahanahana ia ite i to Iehova mana no te faaora ia Petero?

12 Mea tamahanahana mau ia ite i te mana otia ore o Iehova no te faaora i to ˈna nunaa. Ua tapeahia Petero na te hoê arii o te turuhia ra e te mau hau faatere puai aˈe aita i itehia aˈenei. Tera râ, ua matara mai Petero i te fare tapearaa! Ua ite ra tatou eita Iehova e rave i teie mau semeio i nia i to ˈna mau tavini taatoa. Aita Iehova i na reira no Iakobo e aita atoa oia i na reira no Petero i muri aˈe i te tupuraa te parau tohu a Iesu no nia i teie aposetolo. I teie atoa mahana, eiaha tatou e tiai e faaora-semeio-hia tatou. Tera râ, ua papu ia tatou aita Iehova i taui. (Mal. 3:6) Fatata Iehova i te faaohipa i ta ˈna Tamaiti no te faaora mai i na mirioni taata tei tapeahia i roto i te pohe. (Ioa. 5:28, 29) E nehenehe teie mau parau tohu e tauturu mai ia tatou ia faaite i te itoito i mua i te fifi.

“Ite maira ia ˈna e maere aˈera” (Ohi. 12:12-17)

13-15. (1) Ua aha te mau mero o te amuiraa i to ratou iteraa ia Petero? (2) Eaha ta te buka Ohipa e faahiti mai i teie nei e eaha ta Petero i tamau i te rave no te mau taeae e tuahine?

13 Te tia ra Petero i te hoê aroâ poiri, a feruri noa ˈi ihea oia e haere ai. Faaoti atura oia e haere i ǒ Maria hoê vahine Kerisetiano ivi e e oraraa fanaˈo to ˈna. E fare rahi to ˈna e e nehenehe ta ˈna e farii i te hoê amuiraa. E metua vahine o ˈna no Ioane Mareko, e a tahi ra Mareko a faahitihia ˈi. E i muri iho, ua riro mai oia mai te hoê tamaiti na Petero. (Pet. 1, 5:13) I tera po a matara mai ai Petero, e rave rahi mero o te amuiraa i ǒ Maria o te pure noa ra ia matara mai Petero i te fare tapearaa. Ua maere roa râ ratou i te iteraa mea nafea Iehova i te pahonoraa ia ratou!

14 Patoto atura Petero i te opani o te fare o Maria, haere mai ra o Roda, o “Roti” to ˈna iˈoa Heleni, i te opani. E au ra ua faaroo o ˈna i te reo o Petero. No to ˈna oaoa rahi, aita o ˈna i tatara i te opani. Horo atura o ˈna e parau i te mau taeae e tei te uputa o Petero. Ua manaˈo ratou ua maamaahia o ˈna, ua onoono noa ra o ˈna i te parau e o Petero iho â tera. Ua na ô ra vetahi, ua faaroo o ˈna i te reo o te hoê melahi. (Ohi. 12:12-15) I tera roaraa taime, tia noa ihora Petero i te uputa a patoto noa ˈi, i muri iho, haere mai nei ratou i te uputa e tatara aˈera i te opani.

15 I te uputa, ‘ite maira ratou ia ˈna e maere aˈera’! (Ohi. 12:16) No to ratou oaoa rahi, ua ani Petero ia ratou ia mamû ia nehenehe oia e faataa ˈtu ia ratou eaha tei tupu, ua ani atoa oia ia ratou ia faaara i te pǐpǐ Iakobo e to ˈna mau taeae i tei tupu. E faarue atura oia i tera vahi hou te mau faehau a Heroda a ite ai ia ˈna. Ua tamau ra Petero i te tavini ia Iehova ma te taiva ore i te tahi atu vahi papu no ˈna. Te tahi atu taime i faahitihia ˈi oia, tei roto ïa i te Ohipa pene 15, i reira to ˈna faataaraa i ta ˈna i rave no te faaafaro i te parau o te peritomeraa. I teie nei, e faahiti mai te buka Ohipa i ta Paulo i rave e to ˈna mau tere. Te mea papu râ, ua haapuai mau â Petero i te faaroo o to ˈna mau taeae e tuahine i te mau vahi i haere ai oia. I to Petero faarueraa i te fare o Maria, ua oaoa roa oia.

16. No te aha e papu ai ia tatou e e ite noa tatou i te oaoa?

16 E horoa atoa Iehova i te tahi mau taime na ta ˈna mau tavini hau atu i ta ratou i manaˈo, a maere roa ˈtu ai ratou. Tera atoa te huru o te mau taeae e tuahine Kerisetiano i to ratou iteraa ia Petero i tera po. E ite atoa tatou i te reira ia fanaˈo tatou i ta Iehova mau haamaitairaa i teie mahana. (Mas. 10:22) E ite mai tatou i mua nei, i te tupuraa o te mau parau tohu a Iehova i nia i te fenua taatoa. Tei mua roa ˈtu ïa te mau haamaitairaa ta tatou e fanaˈo i ta tatou i manaˈo. No reira, ia vai taiva ore tatou ia Iehova, mea papu e ite noa tatou i te oaoa.

“Tairi ihora te melahi a Iehova ia ˈna” (Ohi. 12:18-25)

17, 18. Na te aha i aratai ai ia Heroda ia faateitei ia ˈna?

17 Ua maere e ua riri atoa Heroda, aita faahou Petero i te fare tapearaa. Faaue atura Heroda ia paimi ia Petero e ua uiui atoa o ˈna i te mau tiai e ‘faautuahia ˈtura ratou,’ peneiaˈe i te utua pohe. (Ohi. 12:19) E ere roa ˈtu Heroda Ageripa i te hoê taata aumihi e te hamani maitai. Ua faautua-aˈena-hia anei teie taata ino?

18 Haama roa o Ageripa no te mea aita oia i manuïa i nia ia Petero, tera râ ua itehia mai ia ˈna te tahi ravea o tei faaoaoa faahou ia ˈna. Ua haere mai te tahi o to ˈna mau enemi e farerei ia ˈna no te faatupu i te hau e o ˈna. Ua faaohipa ïa oia i tera taime no te horoa i te hoê orero i mua i te nahoa. Te faataa ra o Luka, hou Ageripa a horoa ˈi i ta ˈna orero: “Oomo ihora Heroda i te ahu arii.” Ua papai te hoê aivanaa ati Iuda Josèphe, ua hamanihia to ˈna ahu i te ario e ia fa te hihi mahana i nia i te arii e purapura roa o ˈna a manaˈo ai te taata e au o ˈna i te atua. Horoa ˈtura teie arii teoteo i ta ˈna orero. Ua arue te nahoa ia Heroda: “E reo atua, e ere i te reo taata!”—Ohi. 12:20-22.

19, 20. (1) No te aha Iehova i faautua ˈi ia Heroda? (2) No te aha mea tamahanahana ia ite i tei tupu no Heroda Ageripa?

19 O te Atua anaˈe te tia ia aruehia mai tera, tera râ te hiˈo noa mai ra Iehova! E nehenehe ta Heroda eiaha e haere i nia i tera faito aore ra e aˈo i te nahoa eiaha e na reira. Ua tano te reira i ta te parau paari e faahiti ra: “Hou te ati, o te teoteo ïa.” (Mas. 16:18) “Tairi ihora te melahi a Iehova” i teie taata teoteo i te hoê pohe hairiiri mau. “Ua amuhia [Heroda] e te toˈe e ua pohe.” (Ohi. 12:23) Ua nota atoa Josèphe i te tairiraahia Ageripa, ua taa i te arii e pohe o ˈna, ua farii hoi o ˈna i te arueraa a te nahoa. Ua papai Josèphe e hou oia a pohe ai ua maˈihia Ageripa e pae mahana. b

20 I te tahi taime e au ra e nehenehe te feia ino e rave i te ohipa ino ma te ore e faautuahia. Eita iho â tatou e maere no te mea “te vai nei . . . to te ao atoa i raro aˈe i te mana o te varua ino.” (Ioa. 1, 5:19) Tera râ, te huru ê nei te mau tavini taiva ore a te Atua, ia ore anaˈe te feia ino e haavahia. Teie hoê tumu e tamahanahana ˈi teie aamu ia tatou no te mea e haava Iehova i te feia ino. Te haamanaˈo mai ra te reira i ta ˈna mau tavini i to ˈna here ia ratou. (Sal. 33:5) Ua ite râ tatou e haa oia ma te parau-tia.

21. Eaha te haapiiraa faufaa e itehia i roto i te Ohipa pene 12 e no te aha mea tamahanahana te reira no tatou i teie mahana?

21 Ua faaoti teie aamu ma teie haapiiraa itoito mau: “Atutu atura te parau a Iehova e tiaturi aˈera e rave rahi.” (Ohi. 12:24) Te faaite ra teie faataaraa no nia i te parareraa o te ohipa pororaa, i ta Iehova i rave no te haamaitai i ta tatou ohipa i teie mahana. Te mea papu, aita te aamu o te Ohipa pene 12 e parau noa ra ua pohe hoê aposetolo e ua matara mai te tahi mai te fare tapearaa. Te haapii mai ra te reira no nia ia Iehova e no ta ˈna i rave ia ore Satani e faaore i te amuiraa Kerisetiano e e tapea i ta ratou ohipa pororaa. Aita o Satani i manuïa, e eita atoa te feia e tapea i te ohipa pororaa e manuïa. (Isa. 54:17) Area râ te feia o te faaoti i te haamori ia Iehova e i te pee ia Iesu Mesia e tuhaa ta ratou i roto i te ohipa pororaa o te ore roa ˈtu e mou. E ere anei i te mea faaitoito mau ia apiti i te atuturaa i “te parau a Iehova” i teie mahana?

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te arii Heroda Ageripa I.”

b Ua papai te hoê taote te mau tapao o te maˈi ta Josèphe e Luka i faataa, o te mau toˈe te tumu tei î roa i roto i to ˈna opu i pohe ai oia. I te tahi mau taime e pihaˈe te taata maˈi i te toˈe aore ra e nee te toˈe i rapae i te tino pohe. Te faataa ra te hoê buka: “No te mea e taote o Luka, ua faataa oia ma te tano i tei tupu no Heroda, e tauturu mai te reira ia taa i te pohe ino mau o Heroda.”