Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 24

“A faaitoito!”

“A faaitoito!”

Ua ora mai Paulo i te hoê opuaraa ino e ua faataa i tei tupu ia Fesito

Niuhia i nia i te Ohipa 23:11–24:27

1, 2. No te aha aita Paulo i maere i te faaruru i te hamani-ino-raa i Ierusalema?

 I MURI iho i to Paulo faaoraraahia mai te hoê nahoa tei riri i Ierusalema, ua tapea-faahou-hia o ˈna. Aita Paulo i maere i te faaruru i te hamani-ino-raa i Ierusalema. Ua parauhia ia ˈna ‘e tuuhia o ˈna i roto i te tapearaa e e faaruru o ˈna i te ati’ i tera oire. (Ohi. 20:22, 23) Noa ˈtu aita Paulo i ite eaha te tupu no ˈna, ua taa ia ˈna e faaruru noa o ˈna i te hamani-ino-raa no te iˈoa o Iesu.—Ohi. 9:16.

2 Ua faaara-aˈena-hia Paulo na te mau peropheta Kerisetiano e taamuhia e e tuuhia oia “i te rima o te feia o te mau nunaa ěê.” (Ohi. 21:4, 10, 11) Aita i maoro aˈenei, ua tamata te nahoa ati Iuda i te haapohe ia ˈna e tau taime i muri iho, ua fatata Paulo ‘e haapohehia’ na te mau mero o te Sunederi tei amahamaha no ta Paulo i parau. I teie nei, ua tapeahia Paulo e na te faehau Roma e tiai ra ia ˈna e e faaruru oia i te tahi mau fifi e te pariraa. (Ohi. 21:31; 23:10) Eita e ore, ua hinaaro te aposetolo Paulo i te mau faaitoitoraa!

3. Ihea tatou e fanaˈo ai i te mau faaitoitoraa no te tamau i te poro?

3 I te hopea o teie nei ao, ua ite tatou “te feia atoa e hinaaro e haamori i te Atua anaˈe ma te hoê e te Mesia ra o Iesu, e hamani-ino-atoa-hia ïa.” (Tim. 2, 3:12) No reira, e hinaaro tatou i te mau faaitoitoraa no te tamau i te poro. E mauruuru rahi to tatou i te fanaˈo i te mau parau tamahanahana no roto mai i te mau papai e te mau putuputuraa faanahohia na “te tavini haapao maitai e te paari”! (Mat. 24:45) Ua fafau mai Iehova aita hoê aˈe enemi e nehenehe e haamou i ta ˈna mau tavini ei pǔpǔ e aita atoa ratou e nehenehe e tapea i ta tatou ohipa pororaa. (Isa. 54:17; Ier. 1:19) I teie nei râ, eaha tei tupu no te aposetolo Paulo? Ua fanaˈo anei oia i te faaitoitoraa no te tamau i te poro noa ˈtu te patoiraa? Mai te peu e e, eaha te faaitoitoraa ta Paulo i fanaˈo, e to ˈna huru?

Aita hoê “horeo mai teie” i manuïa (Ohi. 23:11-34)

4, 5. Eaha te faaitoitoraa ta Paulo i fanaˈo e no te aha te reira i tae mai ai i te taime tano?

4 Ua fanaˈo Paulo i te mau faaitoitoraa i te po i muri aˈe i to ˈna faaoraraahia mai te Sunederi. Te parau ra te aamu: “Tia maira te Fatu i pihai iho ia Paulo e na ô maira: ‘A faaitoito! Mai ia oe i faataa maitai i te parau no ˈu i Ierusalema, e na reira atoa oe i Roma.’” (Ohi. 23:11) No tera mau parau faaitoito no ǒ mai ia Iesu, ua papu ia Paulo e faaorahia o ˈna. Ua ite o ˈna e ora noa oia i te roaraa o to ˈna tere i Roma e e taime â to ˈna no te poro no nia ia Iesu.

“Ua hau atu . . . i te 40 o to ratou mau tane te tamoemoe ra ia Paulo.”​—Ohipa 23:21

5 Ua fanaˈo ïa Paulo i te faaitoitoraa i te taime tano. I te mahana i muri iho, ‘ua opua e ua horeo aˈera na hau atu 40 ati Iuda e eita ratou e tamaa e eita atoa e inu e ia haapohe noa ˈtu ratou ia Paulo.’ Te faaite ra te reira e ua faaoti papu te mau ati Iuda i te haapohe ia Paulo. Mai te peu aita ta ratou opuaraa e manuïa, e manaˈo ratou e tupu te hoê ohipa ino i nia ia ratou. (Ohi. 23:12-15) Ta ratou fa, turuhia na te tiaau e te mau aratai ati Iuda, ia faahoˈihia Paulo i te Sunederi no te uiui ia ˈna, mai te mea ra te anaanatae ra ratou ia ˈna. Tera râ i nia i te eˈa e tae atu i te Sunederi, te tiai ra teie mau taata ia Paulo no te haapohe ia ˈna.

6. Mea nafea te opuaraa e haapohe ia Paulo i te iteraahia e eaha te hiˈoraa ta te feia apî i teie mahana e ite mai i roto i teie tupuraa?

6 Ua faaroo râ te hoê tamaiti fetii a Paulo i teie opuaraa e ua faatia oia ia Paulo. Ua parau Paulo ia haere e faatia i te reira i te raatira faehau Roma Kalaudio Lusia. (Ohi. 23:16-22) Mea papu, mea here na Iehova i te feia apî, mai te tamaiti fetii a Paulo, o tei haafaufaa i te maitai o te nunaa o te Atua na mua roa e o tei turu ma te taiva ore i te ohipa a te Faatereraa arii.

7, 8. Eaha ta Kalaudio Lusia i rave no te paruru ia Paulo?

7 I te taime a faaarahia ˈi Kalaudio Lusia o tei faatere 1 000 faehau, no tera opuaraa, ua faaue o ˈna ia putuputu mai 470 faehau, tane faahoro puaahorofenua e tane e omore ta ratou. Titauhia ia faarue ratou ia Ierusalema i tera po no te aratai ia Paulo i Kaisarea i ǒ te tavana Felisi. a Noa ˈtu mea rahi te mau ati Iuda i Kaisarea, te oire pu i reira te hau Roma e faatere ai, te rahiraa râ o te taata e ora ra i ǒ o te feia nunaa ěê ïa. Te hau itehia i Kaisarea mea taa ê roa i te huehue e vai nei i Ierusalema. I ǒ, e manaˈo oti noa to te rahiraa o te taata a tupu roa ˈi te patoiraa uˈana e te tahi atu mau haapaoraa. O Kaisarea atoa te vahi nohoraa a te nuu Roma i Iudea.

8 Ia au i te ture Roma, ua hapono Lusia i te hoê rata na Felisi no te faaite i te tupuraa. Te faatia ra Lusia, i to ˈna faarooraa e taata Roma o Paulo, ua faaora o ˈna ia Paulo i te taime “mai pohe o ˈna” i te mau ati Iuda. Ua parau Lusia aita o ˈna i ite hoê noa ˈˈe ohipa “e tano ai ia pohe o ˈna aore ra ia tuuhia i roto i te tapearaa.” Tera râ, no te opuaraa ino i nia ia Paulo, ua tono Lusia ia ˈna i te tavana Felisi ia nehenehe o ˈna e faaroo i te feia tei pari ia Paulo e ia rave i te hoê faaotiraa.—Ohi. 23:25-30.

9. (1) Mea nafea te tiaraa o Paulo ei taata Roma i te ofatiraahia? (2) No te aha tatou e faaohipa ˈi i te mau ture i to tatou fenua?

9 Ua faaite anei Lusia i te parau mau i roto i ta ˈna rata? Te tahi tuhaa noa. Ua hinaaro o ˈna ia hiˈo-maitai-hia o ˈna e te tavana Felisi. Inaha, aita o ˈna i faaora ia Paulo no te mea e taata Roma o ˈna. Hau atu â, aita Lusia i faahiti e na ˈna i faaue “ia taamuhia o ˈna i e piti fifi auri” e i muri iho, “ia uiuihia o ˈna ma te hui ia ˈna.” (Ohi. 21:30-34; 22:24-29) Ma te na reira, ua ofati ïa Lusia i te tiaraa Roma o Paulo. I teie mahana, te faaohipa ra Satani i te feia e turu ra i te haapaoraa hape ia hamani ino i te nunaa o te Atua e ia tamata i te tapea i to ratou tiamâraa no te haamori i te Atua. Tera râ mai ia Paulo, te faaohipa ra te mau tavini a te Atua i te mau ture a to ratou fenua no te paruru ia ratou.

“Oaoa . . . vau i te paraparau atu ia oe no te faataa i te ohipa i tupu” (Ohi. 23:35–24:21)

10. Eaha te mau pariraa ino no nia ia Paulo?

10 I Kaisarea, ua “tapeahia Paulo i roto i te aorai o Heroda” a tiai noa ˈtu ai i te feia pari no Ierusalema. (Ohi. 23:35) Ua tae mai ratou e pae mahana i muri iho, te tahuˈa rahi Anania, te hoê auvaha o Teretulo te iˈoa e te hoê pǔpǔ aratai ati Iuda. Ua haamata Teretulo i te arue ia Felisi no ta ˈna i rave no te mau ati Iuda, ua na reira o ˈna no te faateitei ia Felisi e ia fanaˈo i ta ˈna farii maitai. b I muri iho, ua parau Teretulo no nia ia Paulo “e imi hara teie taata, e te orure hau i rotopu i te ati Iuda atoa e ati aˈe te fenua, e aratai atoa i te pǔpǔ faaroo amaha a to Nazareta. Ua tamata atoa o ˈna i te haaviivii i te hiero, no reira matou i haru ai ia ˈna.” E “faahapa atoa ˈtura te ati Iuda ia Paulo, a haapapu ai e e parau mau iho â.” (Ohi. 24:5, 6, 9) E taata faatupu orure hau, aratai i te pǔpǔ faaroo amaha, e haaviivii i te hiero: No tera mau pariraa ino o te pohe ïa te faautuaraa.

11, 12. Mea nafea Paulo i te patoiraa i te pariraa i nia ia ˈna?

11 I muri iho, ua faatiahia ia paraparau Paulo. Ua haamata o ˈna ma te parau: “Oaoa . . . vau i te paraparau atu ia oe no te faataa i te ohipa i tupu.” Ua patoi oia i te mau pariraa. Aita te aposetolo i haaviivii i te hiero, aita atoa o ˈna i faatupu i te orure-hau-raa. Inaha, ua faarue o ˈna ia Ierusalema “e rave rahi matahiti” e ua hoˈi mai râ o ˈna e “te ô aroha hamani maitai,” na te mau Kerisetiano ua vevehia no te oˈe e te hamani-ino-raa. Ua haapapu Paulo hou o ˈna a haere ai i te hiero, ‘ua mâ o ˈna ia au i te peu a te ati Iuda’ e ua faaitoito o ˈna i te “tapea noa i te hoê manaˈo haava maitai i te aro o te Atua e o te taata.”—Ohi. 24:10-13, 16-18.

12 Tera râ, ua faˈi Paulo e pûpû o ˈna i te hoê taviniraa moˈa i te Atua o to ˈna mau tupuna ma “te ora . . . ia au i te eˈa ta ratou e parau ra e e pǔpǔ faaroo amaha.” Ua haapapu atoa râ o ˈna e te tiaturi ra oia “i te mau mea atoa e vai ra i roto i te Ture e te mau papai a te mau peropheta.” E mai to ˈna feia pari, ua tiaturi o ˈna “e tia-faahou-raa to te feia parau-tia e to te feia parau-tia ore.” I muri iho, parau atura Paulo ia ratou: “Ia parau mai teie mau taata i ǒ nei eaha ta ˈu hara i rave a haava ˈi ratou ia ˈu i mua i te Sunederi. Hoê noa mea ta ratou e nehenehe e pari mai ia ˈu, to ˈu ïa tuôraa a tia noa ˈi au i rotopu ia ratou: ‘Te haavahia nei au i mua ia outou no te tia-faahou-raa o te feia pohe!’”—Ohi. 24:14, 15, 20, 21.

13-15. No te aha e hiˈoraa maitai o Paulo ia afaihia tatou i mua i te feia mana?

13 Ua vaiiho mai Paulo i te hoê hiˈoraa maitai ia afaihia tatou i mua i te feia mana no ta tatou haamoriraa, no te pariraa haavare e faatupu i te orure-hau-raa aore ra e mero tatou no “te pǔpǔ faaroo amaha.” Aita Paulo i faahanahana te tavana ma te faaohipa i te mau parau faatietie mai ia Teretulo. Ua vai hau râ e ua faatura o ˈna. Ua faaite o ˈna i te parau mau ma te papu e te tura. Ua faahiti Paulo aita te mau “ati Iuda no te fenua Asia” o tei pari ia ˈna i te haaviivii i te hiero i tia mai, ia nehenehe o ˈna ia au i te ture e paraparau ia ratou e e faaroo i ta ratou mau pariraa.—Ohi. 24:18, 19.

14 Tera râ, te mea faufaa roa, aita Paulo i riaria i te paraparau no nia i ta ˈna mau tiaturiraa. Ma te itoito rahi, ua faahiti faahou o ˈna i ta ˈna tiaturiraa no te tia-faahou-raa, te tumu ïa i huehue ai i te Sunederi. (Ohi. 23:6-10) I to ˈna paraparauraa, ua haapapu o ˈna i te tiaturiraa o te tia-faahou-raa. No te aha? No te mea te faaite ra Paulo i te parau mau no nia ia Iesu e to ˈna tia-faahou-raa, ta te feia pari ïa i ore i farii. (Ohi. 26:6-8, 22, 23) Oia mau, o te tia-faahou-raa no nia iho â ra ia Iesu te tumu i tupu ai te aimârôraa.

15 Mai ia Paulo, e nehenehe tatou e faaite i te parau mau ma te itoito e ia puai atu â i roto i ta Iesu i parau i ta ˈna mau pǐpǐ: “E hae te taata atoa ia outou no to ˈu nei iˈoa. Te taata râ tei faaoromai tamau e tae noa ˈtu i te hopea, e ora ïa.” E tia anei ia haapeapea eaha ta tatou e parau? Aita, ua fafau Iesu: “Ia afaihia outou i te haavaraa, eiaha e haapeapea eaha ta outou e parau, a parau râ i tei horoahia ˈtu i taua hora ra, e ere hoi o outou te paraparau ra, o te varua moˈa râ.”—Mar. 13:9-13.

“Mehameha ihora Felisi” (Ohi. 24:22-27)

16, 17. (1) Eaha ta Felisi i rave no te tupuraa o Paulo? (2) Eaha te tumu i mehameha ˈi Felisi, e no te aha o ˈna i tamau ai i te farerei ia Paulo?

16 E ere a tahi ra te tavana Felisi i faaroo ai i te mau tiaturiraa a te mau Kerisetiano. Te parau ra te aamu: “Faaue ihora ratou e Felisi tei ite maitai i te parau o teie nei Eˈa [te hoê taˈo e faaohipahia no te mau Kerisetiano matamua], ia hoˈi mai i te tahi atu mahana e na ô atura: ‘Ia pou mai Lusia te raatira o te nuu e rave ai au i ta ˈu faaotiraa no nia i teie ohipa.’ Faaue atura oia i te raatira faehau ia tapea noa ia Paulo, ma te haamâmâ râ i to ˈna tapearaa, e ia faatia i to ˈna mau hoa ia aupuru ia ˈna.”—Ohi. 24:22, 23.

17 Tau mahana i muri iho, ua faaue Felisi raua Derusila, ta ˈna vahine faaipoipo ati Iuda, ia tii ia Paulo e “faaroo atura ia ˈna ia paraparau no nia i te tiaturiraa i te Mesia ra o Iesu.” (Ohi. 24:24) Tera râ, i to Paulo paraparauraa no nia i “te parau-tia e te haavîraa ia ˈna iho e te haavaraa e tupu a muri aˈe, mehameha ihora Felisi,” peneiaˈe ua hauti to ˈna manaˈo haava no te mau ohipa ino ta ˈna i rave i roto i to ˈna oraraa. Pahono atura ïa Felisi ia Paulo: “A haere râ, e tii atu â vau ia oe i te tahi atu taime ia vata vau.” E rave rahi iho â taime ua farerei Felisi ia Paulo, e ere no te ite hau atu â no nia i te parau mau, ua tiaturi râ o ˈna e peta Paulo ia ˈna.—Ohi. 24:25, 26.

18. No te aha Paulo i paraparau ai no nia i “te parau-tia e te haavîraa ia ˈna iho e te haavaraa e tupu a muri aˈe”?

18 No te aha Paulo i paraparau ai ia Felisi e ta ˈna vahine no nia i “te parau-tia e te haavîraa ia ˈna iho e te haavaraa e tupu a muri aˈe”? A haamanaˈo, ua hinaaro raua e ite eaha te titauhia ia rave no te tiaturi i te Mesia ra o Iesu. Ua ite Paulo e feia faaturi, ino e te parau-tia ore raua, no reira o ˈna i faataa maitai ai eaha te titauhia ia rave no te riro ei pǐpǐ a Iesu. Ua ite-atoa-hia te taa-ê-raa i rotopu i te mau ture aveia a te Atua e te huru oraraa o Felisi e ta ˈna vahine. Mea tia e mea faufaa aˈe ia taa ia raua e i mua i te Atua e hopoia ta te taata no ta ratou e manaˈo, e parau aore ra e rave i te haavaraa ta Felisi e horoa no Paulo. E ere ïa i te mea maere i ‘mehameha ˈi Felisi’!

19, 20. (1) I roto i ta tatou taviniraa, eaha te rave ia anaanatae te taata i te parau mau aita râ e hinaaro e taui? (2) Nafea tatou e ite ai e ere roa ˈtu Felisi i te hoa no Paulo?

19 I roto i ta tatou taviniraa, e farerei atoa tatou i te mau taata mai ia Felisi. I te omuaraa, e anaanatae paha ratou i te parau mau, tera râ, aita ratou e hinaaro e faaroo i te Atua e e taui i to ratou oraraa. E vai ara noa tatou i tera huru taata. Teie nei râ mai ia Paulo, e nehenehe tatou e faataa ma te tura eaha ta ratou e rave no te faaoaoa i te Atua. Peneiaˈe e haaputapû te parau mau i to ratou aau. Tera râ, ia ite tatou eita ratou e hinaaro e taui, e vaiiho tatou ia ratou no te imi i te feia e hinaaro mau ra i te parau mau.

20 No te tupuraa o Felisi, te faaite ra te aamu eaha mau na to roto i to ˈna aau: “E piti . . . matahiti i muri iho, mono maira Porio Fesito ia Felisi. No to Felisi hinaaro ia farii-maitai-hia o ˈna e te ati Iuda, vaiiho noa ˈtura oia ia Paulo i roto i te tapearaa.” (Ohi. 24:27) E ere roa ˈtu Felisi i te hoa no Paulo. Ua ite maitai o ˈna e ere te mau pǐpǐ o “Te Eˈa” i te feia orure hau. (Ohi. 19:23) Ua ite atoa o ˈna aita roa ˈtu Paulo i ofati hoê noa ˈˈe ture Roma, tera râ, ua vaiiho noa Felisi ia Paulo i roto i te tapearaa “ia farii-maitai-hia o ˈna e te ati Iuda.”

21. Eaha tei tupu no Paulo i te taime a riro mai ai Porio Fesito ei tavana, eaha tei turai ia Paulo ia haapuai i to ˈna faaroo?

21 Mai tei faaitehia i roto i te hopea o te irava o te Ohipa pene 24, tei roto noa â Paulo i te fare tapearaa i te taime a riro mai ai Porio Fesito ei tavana no te mono ia Felisi. I reira ïa Paulo i te afai-pinepine-raahia i mua e rave rau taata haava. Eita e ore ua afaihia teie aposetolo itoito mau “i mua i te mau arii e te mau tavana.” (Luka 21:12) Mai ta tatou e ite mai, e faaite Paulo i te parau mau i te taata faatere puai roa ˈˈe o to ˈna tau. I te roaraa o ta ˈna i faaruru, aita roa ˈtu Paulo i fati. Mea papu, ua tamau noa o ˈna i te haapuai i to ˈna faaroo na roto i te parau a Iesu: “A faaitoito!”

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Felisi: Te tavana no Iudea.”

b Ua haamauruuru Teretulo ia Felisi no te “hau rahi” ta ˈna i hopoi na te nunaa. Tera râ, mea iti te hau itehia i Iudea a faatere ai Felisi, i te tahi atu mau tavana tae roa i te orure-hau-raa tei tupu i Roma. Hau atu â, aita o Teretulo i faaite i te parau mau a parau ai oia e “mauruuru rahi” te mau ati Iuda no te mau tauiraa ta Felisi i rave. Inaha, mea hae roa na te mau ati Iuda ia Felisi, no te mea te faateimaha ra o ˈna i to ratou oraraa e mea ino roa o ˈna ia tapea-anaˈe-hia ta ratou ohipa orure hau.—Ohi. 24:2, 3.