Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 23

“A faaroo mai ia faataa ˈtu vau”

“A faaroo mai ia faataa ˈtu vau”

Te paturu ra Paulo i te parau mau i mua i te nahoa tei riri e i te Sunederi

Niuhia i nia i te Ohipa 21:18–23:10

1, 2. No te aha Paulo i haere ai i Ierusalema e eaha te mau fifi ta ˈna i ite?

 TE HAERE atura Paulo na roto i te mau aroâ tei î i te taata i Ierusalema. E rave rahi hanere matahiti, ua riro Ierusalema ei pu no te haamoriraa ia Iehova i te fenua nei. E rave rahi taata tei teoteo no te aamu o to ratou oire e no to ratou nunaa. Ua ite Paulo e rave rahi Kerisetiano o tei haafaufaa faahou i te Ture a Mose e aita ratou i farii i te faanahoraa apî ta Iehova i horoa e nafea ia haamori ia ˈna. No reira, i te taime tei Ephesia Paulo, ua hinaaro o ˈna e haere i Ierusalema no te tauturu i te mau Kerisetiano. Ua hinaaro o ˈna e hopoi eiaha noa te moni no te mau taeae no Ierusalema oia atoa râ no te faaafaro i to ratou feruriraa. (Ohi. 19:21) Noa ˈtu te fifi e tiai mai ra ia ˈna ua faaoti oia i te haere i Ierusalema.

2 Mea rahi te fifi ta Paulo i ite i Ierusalema. Ua tiaturi vetahi mau taeae i ǒ i te mau parau haavare no nia ia Paulo. Ua fifi atu â Paulo i te feia tei riri ia Iesu. Ua pari haavare ratou no nia ia Paulo, ua tairihia oia e ua haamǎtaˈu ratou i te haapohe ia ˈna. No teie mau tupuraa, ua nehenehe Paulo e paturu i to ˈna faaroo. Ua riro to ˈna haehaa, to ˈna itoito e to ˈna faaroo i roto i teie mau tupuraa e hiˈoraa no te mau Kerisetiano i teie mahana.

“Faahanahana aˈera ratou i te Atua” (Ohi. 21:18-20a)

3-5. (1) Teihea putuputuraa ta Paulo i apiti i Ierusalema e eaha tei paraparauhia? (2) Eaha te haapiiraa e huti mai i to Paulo farereiraa i te mau matahiapo no Ierusalema?

3 I te mahana i muri aˈe i to ratou taeraa ˈtu i Ierusalema, ua haere Paulo e to ˈna nau hoa e farerei i te mau matahiapo o te haapao ra i te amuiraa. Aita hoê aˈe aposetolo, tei ora noa ra, i faahitihia i roto i te aamu, peneiaˈe ua haere ratou e tavini i tahi atu fenua. Tera râ, to reira noa â Iakobo te taeae o Iesu. (Gal. 2:9) E au ra na Iakobo i aratai i te putuputuraa, “to reira pauroa te matahiapo” e o Paulo atoa.—Ohi. 21:18.

4 Aroha ˈtura Paulo pauroa te mau matahiapo “e faatia maite atura i te mau mea atoa ta te Atua i rave i rotopu i te mau nunaa ěê maoti ta ˈna taviniraa.” (Ohi. 21:19) Eita e ore ua itoitohia te mau taeae i te faarooraa ia ˈna. I teie mahana, te oaoa atoa ra tatou i te faaroo e te haere ra te ohipa pororaa i mua i te tahi mau fenua.—Mas. 25:25.

5 I te hoê taime, ua faahiti Paulo i te mau ô ta ˈna i afai, mai Europa mai. Ua oaoa e ua mauruuru roa teie mau taeae i te iteraa e te haapeapea ra to ratou mau taeae na te mau vahi atea ia ratou. I to te mau taeae faarooraa i ta Paulo i parau, “faahanahana aˈera ratou [te mau matahiapo] i te Atua”! (Ohi. 21:20a) Te oaoa e te mauruuru atoa ra to tatou mau taeae i teie mahana o tei atihia aore ra o tei maˈihia, ia tauturuhia e ia tamahanahanahia ratou e te mau taeae.

E rave rahi â “mea haapao roa . . . i te Ture” (Ohi. 21:20b, 21)

6. Eaha te fifi ta Paulo i faaroo?

6 Ua parau te mau matahiapo ia Paulo, e te haapeapea ra te mau taeae no Iudea no te hoê ohipa ta ratou i faaroo no nia ia ˈna. Ua parau ratou: “Ua ite oe taeae, e rave rahi tausani ati Iuda tei tiaturi ia Iesu e mea haapao roa ratou pauroa i te Ture. Teie râ, ua faarooroo ratou e te haapii ra oe i te ati Iuda atoa i rotopu i te mau nunaa ěê ia taiva ia Mose, a parau atu ai e eiaha e peritome i ta ratou mau tamarii e eiaha atoa e haapao i te mau peu matauhia.” aOhi. 21:20b, 21.

7, 8. (1) Eaha ta te mau Kerisetiano e rave rahi i Iudea i ore i taa maitai? (2) Noa ˈtu aita te mau Kerisetiano ati Iuda i taa maitai i te reira, te auraa anei ua taiva ratou i te Atua?

7 No te aha te mau Kerisetiano i auraro noa ˈi i te Ture a Mose? Inaha, ua faaorehia te reira era aˈe hau atu 20 matahiti. (Kol. 2:14) I 49 muri aˈe te tau o Iesu, ua hapono te mau aposetolo e te mau matahiapo i Ierusalema i te hoê rata i te mau amuiraa no te faataa i te mau taeae o te mau nunaa ěê aita e faufaa ia peritome ia ratou e ia pee i te Ture a Mose. (Ohi. 15:23-29) Tera râ, aita teie rata e faahiti ra i te mau Kerisetiano ati Iuda, e rave rahi hoi tei ore i taa aita e faufaa ia pee faahou i te Ture a Mose.

8 Noa ˈtu aita te mau Kerisetiano ati Iuda i taa maitai i te reira, ua vai taiva ore noa ratou. Hou ratou a riro mai ai ei Kerisetiano, aita ratou i haamori i te mau atua hape, i muri aˈe atoa i to ratou riroraa mai ei Kerisetiano aita ratou i pee i te mau peu tumu o te haapaoraa hape. Te Ture ta teie mau Kerisetiano i haafaufaa, na Iehova i horoa mai, aita ïa e parau demoni aore ra parau hape i roto. Tera râ, ua tuati teie Ture i te faufaa tahito, area no te mau Kerisetiano, tei raro aˈe ratou i teie nei i te faufaa apî. No reira, aita Iehova i titau ia ratou ia auraro i te Ture ia farii o ˈna i ta ratou haamoriraa. No te mau Kerisetiano Hebera o tei haapao noa i te Ture aita ratou i taa e i tiaturi i te amuiraa Kerisetiano. Ua faaite Iehova i te mau mea apî e mea nafea ia haamori ia ˈna e mea titauhia ia ratou ia farii i te reira. bIer. 31:31-34; Luka 22:20.

“E ere ta ratou i faarooroo . . . i te parau mau” (Ohi. 21:22-26)

9. Eaha ta Paulo i haapii no nia i te Ture a Mose?

9 Eaha ˈtura no te parau e te haapii ra Paulo i te mau ati Iuda i rotopu i te mau nunaa ěê e “eiaha e peritome i ta ratou mau tamarii e eiaha atoa e haapao i te mau peu matauhia”? E aposetolo Paulo tei tonohia ˈtu i te mau nunaa ěê, no ratou ua haapapu o ˈna e aita e faufaa no te mau nunaa ěê ia auraro i te Ture. E ua haapapu atoa o ˈna e ua hape te feia o tei onoono ia peritome te feia e ere i te ati Iuda e ia auraro ratou i te Ture a Mose. (Gal. 5:1-7) Ua poro atoa Paulo i te mau ati Iuda i roto i te oire ta ˈna i haere. Ua faataa atoa o ˈna i te mau ati Iuda tei faaroo ia ˈna, e na te pohe o Iesu i faaore i te Ture e aita te Atua i titau faahou ia auraro i te Ture no te riro mai ei taata parau-tia.—Roma 2:28, 29; 3:21-26.

10. Mea nafea Paulo i te faaiteraa i te manaˈo au noa no nia i te Ture e te peritomeraa?

10 Aita Paulo i haava i te feia o tei tamau i te pee i te mau peu tumu ati Iuda mai te oreraa e rave i te ohipa i te Sabati aore ra ia amu i te tahi mau maa. (Roma 14:1-6) Aita o ˈna i haamau i te mau ture no nia i te peritomeraa. Ua ani Paulo ia Timoteo ia peritomehia o ˈna. Aita Paulo i hinaaro ia patoi te mau ati Iuda ia Timoteo no te mea e metua tane Heleni to ˈna. (Ohi. 16:3) Na te taata tataitahi e faaoti no ˈna iho e peritome anei ia ˈna aore ra aita. Ua parau Paulo i to Galatia: “O te faaroo ïa e faaitehia ra na roto i te here, eiaha râ te peritomeraa e te peritome-ore-raa.” (Gal. 5:6) Tera râ, mea ino ia peritome te hoê taata ia ˈna no te auraro i te Ture aore ra no te parau mea faufaa ia peritome no te fanaˈo i te farii maitai a Iehova. Te haapapu ra te reira aita ratou i tiaturi faahou i te Atua.

11. Eaha te aratairaa ta te mau matahiapo i horoa ia Paulo, eaha râ ta ˈna e ore e rave? (A hiˈo atoa i te nota.)

11 No reira, noa ˈtu te mau parau tano ore ta te mau taeae i faaroo no nia ia Paulo, te haapeapea noa râ te mau Kerisetiano ati Iuda. No reira te mau matahiapo i horoa ˈi i teie aratairaa ia Paulo: “E maha taata i ǒ matou nei e euhe ta ratou. A rave i taua mau taata ra, a tamâ ia oe ia au i te peu a te ati Iuda e o ratou atoa e na oe e aufau i ta ratou mau haamâuˈaraa, ia hahuhia to ratou upoo. E ite ïa te taata atoa e ere ta ratou i faarooroo no nia ia oe i te parau mau, mea afaro râ to oe haerea e te haapao atoa ra oe i te Ture.” cOhi. 21:23, 24.

12. Mea nafea Paulo i te faaiteraa e ua ineine oia i te pee i te aratairaa a te mau matahiapo no Ierusalema?

12 E nehenehe Paulo e parau, te fifi e ere te mau parau i faahitihia no nia ia ˈna, no te mau Kerisetiano ati Iuda râ tei haapao noa i te Ture a Mose. Tera râ, ua ineine oia i te rave mai ta te mau matahiapo i ani ia ˈna, ma te ore e ofati i te mau faaueraa tumu a te Atua. Na mua ˈtu ua papai oia: “I te feia e auraro i te ture, noa ˈtu aita vau e auraro ra i te ture, ua riro vau mai te huru ra e te auraro ra vau i te ture ia noaa ia ˈu te feia e auraro i te ture.” (Kor. 1, 9:20) I tera taime, ua ohipa amui Paulo e te mau matahiapo no Ierusalema e ua riro mai oia ei taata “e auraro ra i te ture.” Ma te na reira, ua horoa mai oia i te hoê hiˈoraa maitai ia ohipa amui tatou e te mau matahiapo e ia ore e onoono no te rave i te mau ohipa mai ta tatou e manaˈo.—Heb. 13:17.

Aita anaˈe te faaueraa Bibilia i ofatihia, ua farii Paulo. E outou?

“Eita . . . e tano ia ora o ˈna!” (Ohi. 21:27–22:30)

13. (1) No te aha teie mau ati Iuda i faahuehue ai i te hiero? (2) Mea nafea Paulo i te oraraa mai?

13 Ua tupu te hoê ohipa i te hiero. Ua tae te taime e hope ai te euhe a teie nau taata i te ravehia, ua ite atu te mau ati Iuda no Asia ia Paulo e ua pari ratou ia ˈna i te afairaa mai i te mau nunaa ěê i te hiero e ua faatupu te reira i te faahuehueraa. Ahani aita te raatira o te nuu ua pohe ia Paulo. Ua tuu te raatira ia ˈna i roto i te fare tapearaa. Mai tera mahana, ua tiai Paulo maha matahiti e matara mai ai o ˈna i te fare tapearaa. E ere râ tera anaˈe te fifi ta Paulo e faaruru. I to te raatira aniraa i te mau ati Iuda no te aha ratou i aro ai ia Paulo, mea rahi ta ratou pariraa. No te rahi o te maniania aita te raatira i taa i ta ratou i parau. Faaatea ê atura te mau faehau ia Paulo i teie nahoa taata ino. I te taime a tomo ai Paulo e te mau faehau Roma i te nohoraa o te mau faehau, parau atura Paulo i te raatira: ‘Te ani atu nei au ia oe i te parau faatia no te paraparau i teie mau taata.’ (Ohi. 21:39) Farii atura te raatira, e paturu ihora Paulo i to ˈna faaroo ma te itoito.

14, 15. (1) Eaha ta Paulo i faataa i te mau ati Iuda? (2) Eaha ta te raatira Roma i rave ia itehia te tumu i riri ai te mau ati Iuda?

14 Ua haamata Paulo ma te parau: “A faaroo mai ia faataa ˈtu vau.” (Ohi. 22:1) Ua mǎrû mai te nahoa i to Paulo paraparauraa na roto i te reo Hebera. Ua horoa oia i te tumu i riro mai ai oia ei pǐpǐ na te Mesia. Ua faataa Paulo i te tahi mau tuhaa o ta te mau ati Iuda e nehenehe e hiˈopoa. Ua haapii Paulo i pihai iho ia Gamaliela e ua hamani ino i te mau pǐpǐ a te Mesia mai ta vetahi i reira i ite. Tera râ, i nia i te eˈa o Damaseko, ua ite orama oia i te Mesia tei faatiahia mai, o tei paraparau ia ˈna. Ua ite te mau hoa tei na muri ia Paulo i te hoê maramarama e ua faaroo i te hoê reo, aita râ ratou i taa eaha tei parauhia ra. (Ohi. 9:7; 22:9) I muri iho, ua aratai te mau hoa ia Paulo i Damaseko no te mea ua matapohia o ˈna. I reira ua haere mai Anania, te hoê taata matauhia e te mau ati Iuda no tera vahi, e ma te hoê semeio ua ite faahou Paulo.

15 Ua faataa faahou Paulo i muri aˈe i to ˈna hoˈiraa i Ierusalema, ua fa ˈtu Iesu ia ˈna i te hiero. A faaroo ai te mau ati Iuda i te reira, riri roa aˈera ratou e tuô atura: “A haapohe i tena taata, eita hoi e tano ia ora o ˈna!” (Ohi. 22:22) No te faaora ia Paulo, faaue atura te raatira ia afai ia ˈna i te nohoraa o te mau faehau. Ua hinaaro te raatira e ite no te aha te mau ati Iuda i riri ai ia Paulo. Faaue atura o ˈna i te mau faehau ia rutu ia Paulo ia itehia ta ˈna i rave. Tera râ, a haamata ˈi te mau faehau i te rutu ia ˈna, parau atura Paulo ia ratou e tiaraa Roma to ˈna e e tia anei ia ratou ia rutu ia au i te ture Roma. I teie mahana, te faaohipa atoa nei te mau tavini a Iehova e rave rau ture no te paturu i to ratou faaroo. (A hiˈo i te mau tumu parau tarenihia “ Te ture Roma e te tiaraa Roma” e “ Te mau haavaraa no teie mahana.”) Ma te ite i te tiaraa Roma o Paulo, ua taa i te raatira e titauhia ia ˈna e imi i te tahi atu ravea ia noaa mai te tahi atu mau haamaramaramaraa. I te mahana i muri iho, ua ani oia i te mau mero o te Sunederi, te tiripuna teitei a te ati Iuda, ia putuputu ia itehia te tumu i parihia ˈi Paulo.

“E Pharisea vau” (Ohi. 23:1-10)

16, 17. (1) A faataa i tei tupu i to Paulo paraparauraa i te Sunederi. (2) I to ˈna pâˈiraahia, mea nafea Paulo i te faaiteraa i te haehaa?

16 A haamata ˈi o ˈna i te paraparau i mua i te Sunederi, ua parau Paulo: “Taeae ma, i ora noa na vau ma te hoê manaˈo haava maitai roa i te aro o te Atua e tae roa mai i teie mahana.” (Ohi. 23:1) Aita ta ˈna parau i oti, te na ô ra te aamu: “Faaue ihora te tahuˈa rahi o Anania i te feia e tia ra i pihai iho ia Paulo ia pâˈi i to ˈna vaha.” (Ohi. 23:2) Mea huru rahi tera! Te faaite ra te reira i te manaˈo oti noa o Anania. Ua haava aˈena ïa o ˈna ia Paulo ei taata haavare hou a faaroo ai i ta Paulo i parau. No reira iho â Paulo i parau ai: “E tairi te Atua ia oe, haavarevare. Te parahi nei oe no te haava ia ˈu ia au i te Ture e te ofati atoa nei oe i taua Ture ra ma te faaue ia pâˈihia vau.”—Ohi. 23:3.

17 Ua huru ê roa te feia i reira, eiaha no tei tupu no Paulo, no ta ˈna râ i parau! Ua ani ratou ia ˈna: “Te faaino nei oe i te tahuˈa rahi a te Atua.” Ua faaite oioi Paulo i te haehaa e te faatura no te Ture e ua parau: “Taeae ma, aita vau i ite e o te tahuˈa rahi o ˈna. Ua papaihia hoi: ‘Eiaha roa oe e faaino i te hoê raatira o to oe nunaa.’” d (Ohi. 23:4, 5; Exo. 22:28) Haamata ˈtura ïa Paulo i te haaferuri ia ratou ma te tahi atu ravea. Ua tapao Paulo e Pharisea e e Sadukea te mau mero o te Sunederi, parau atura o ˈna: “Taeae ma, e Pharisea vau, e tamaiti na te Pharisea. Te haavahia nei au no te tiaturiraa o te tia-faahou-raa o te feia pohe.”—Ohi. 23:6.

Mai ia Paulo, e poro tatou ia anaanatae te feia no te tahi atu haapaoraa

18. No te aha Paulo i parau ai e Pharisea o ˈna e e nafea atoa tatou e haaferuri i te taata i roto i te tahi mau tupuraa?

18 No te aha Paulo i parau ai e Pharisea o ˈna? No te mea “e tamaiti na te Pharisea,” ua paari ïa oia i roto i te hoê utuafare pǔpǔ faaroo amaha Pharisea. Tera te manaˈo o te rahiraa no nia ia ˈna. e Tera râ, nafea Paulo e nehenehe ai e parau e Pharisea o ˈna, e tiaturiraa hape hoi ta te mau Pharisea no nia i te tia-faahou-raa? Te tiaturi ra te mau Pharisea e ora te tahi tuhaa o te hoê taata ia pohe o ˈna e e haere te varua o te taata tia i roto i te tahi atu tino. Aita râ Paulo i tiaturi i tera mau haapiiraa. Ua tiaturi oia i te tia-faahou-raa ta Iesu i haapii. (Ioa. 5:25-29) Ua farii râ Paulo i te manaˈo o te mau Pharisea e tiaturiraa to a muri aˈe ia pohe te hoê taata, aita hoi te mau Sadukea i tiaturi i te reira. Nehenehe atoa tatou e haaferuri i te mau Katolika aore ra Porotetani ia poro tatou ia ratou. E nehenehe tatou e parau atu e te tiaturi ra tatou i te Atua mai ia ratou. Tera râ no ratou o te Toru tahi area no tatou o te Atua o te Bibilia ïa. Inaha mai ia ratou, te tiaturi ra tatou e te vai ra te hoê Atua.

19. No te aha te putuputuraa i huehue roa ˈi i te Sunederi?

19 Ua faaamahamaha te mau parau a Paulo i te Sunederi. Te parau ra te aamu: “Tutuô aˈera te taata, tia maira te tahi mau papai parau o te pǔpǔ a te Pharisea e mârô etaeta maira a na ô ai: ‘Aita matou i ite noa ˈˈe i te tahi hara a teie taata, peneiaˈe ua paraparau te hoê varua aore ra te hoê melahi ia ˈna.’” (Ohi. 23:9) Aita te mau Sadukea e tiaturi i te mau melahi, i to ratou faarooraa, ua riri roa ratou. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te mau Sadukea e te mau Pharisea.”) No te rahi o te tutuô, faaora faahou atura te raatira faehau Roma ia Paulo. (Ohi. 23:10) No matara noa maira hoi o ˈna i te tahi atu fifi. Eaha râ te tiai mai ra ia ˈna i teie nei? E ite mai tatou i roto i to muri nei pene.

a E putuputu te mau amuiraa e rave rahi i te fare o te mau taeae no te haapao i te pae varua e rave rahi Kerisetiano ati Iuda.

b Tau matahiti i muri iho, ua faataa Paulo i roto i ta ˈna rata i to Hebera, e mea hau aˈe te faufaa apî i te mea tahito. I roto i teie rata, ua faataa maitai oia e mono te faufaa apî i te faufaa tahito. Ua tauturu te mau parau ta Paulo i papai i te mau Kerisetiano ia haaferuri i te mau ati Iuda o tei patoi ia ratou. I te hoê â taime, ua haapuai teie mau parau i te faaroo o te tahi mau Kerisetiano o tei haapao roa i te Ture a Mose.—Heb. 8:7-13.

c Ua manaˈo te mau aivanaa e ua rave teie mau taata i te euhe Nazira. (Num. 6:1-21) Parau mau, teie euhe i ravehia i raro aˈe i te Ture a Mose ua faaorehia. Nehenehe râ Paulo e manaˈo mea tano ia rave teie mau taata i te hoê euhe ia Iehova e ia aufau o ˈna i ta ratou mau haamâuˈaraa e ia haere na muri ia ratou. Aita râ tatou i taa maitai eaha ta teie mau taata i euhe. E pinepine râ te mau Nazira e pûpû i te hoê animara no te tamâ i ta ratou hara e mea papu eita Paulo e farii ia na reirahia. I muri aˈe i to Iesu pûpûraa i to ˈna tino tia roa ei tusia, eita te mau tusia animara e tapoˈi faahou i te mau hara. Noa ˈtu eaha ta ˈna i rave, ua papu ia tatou aita Paulo i farii i te mau ohipa atoa o te haafifi i to ˈna manaˈo haava.

d Ua parau vetahi peneiaˈe aita Paulo i ite e tahuˈa rahi teie o tei parau i te mau taata ia pâˈi no te mea ua mohimohi to ˈna mata. Aore ra mea maoro paha to ˈna faarueraa ia Ierusalema, aita ˈtura o ˈna i ite e tahuˈa rahi apî teie. Aore ra peneiaˈe aita oia i ite, no teie rahiraa taata, na vai i faaue ia pâˈi ia ˈna.

e I 49 muri aˈe te tau o Iesu, i to te mau aposetolo e matahiapo aparauraa no te ite e titauhia anei te feia nunaa ěê ia auraro i te Ture a Mose, ua piihia vetahi o te mau Kerisetiano tei putuputu i reira “te pǔpǔ faaroo amaha Pharisea tei tiaturi i te Mesia.” (Ohi. 15:5) E au ra e Pharisea ratou na mua ˈˈe hou a riro mai ai ei Kerisetiano.