Eaha to roto?

Tapura tumu parau

PENE 25

“Na Kaisara e haava ia ˈu!”

“Na Kaisara e haava ia ˈu!”

Te horoa ra Paulo i te hiˈoraa ma te paturu i te parau apî oaoa

Niuhia i nia i te Ohipa 25:1–26:32

1, 2. (1) Tei roto Paulo i teihea mau tupuraa? (2) Eaha te uiraa e hiti mai no te faaotiraa a Paulo e haere i mua ia Kaisara?

 TE HAAPAO maite ra te mau faehau ia Paulo i te fare tapearaa i Kaisarea. Piti matahiti na mua ˈtu i to ˈna hoˈiraa i Iudea, tau mahana i muri aˈe ua tamata te mau ati Iuda i te haapohe ia ˈna e toru taime. (Ohi. 21:27-36; 23:10, 12-15, 27) Tae roa mai i teie nei, aita to ˈna mau enemi i manuïa, aita râ ratou i tuu. I to Paulo iteraa e nehenehe oia e faahoˈihia i to ˈna mau enemi ra, ua parau oia i te tavana Roma Fesito: “Na Kaisara e haava ia ˈu!”—Ohi. 25:11.

2 Ua turu anei Iehova i te faaotiraa a Paulo e haere i mua ia Kaisara? Mea faufaa te pahonoraa no tatou o te poro ra i te Faatereraa a te Atua i teie anotau hopea. E hinaaro tatou e ite ua vaiiho mai anei Paulo i te hoê hiˈoraa ia pee tatou “i te patururaa e te haapapuraa i te parau apî oaoa i mua i te ture.”—Phil. 1:7.

“Tia . . . i mua i te vahi haavaraa” (Ohi. 25:1-12)

3, 4. (1) Eaha to muri i te aniraa a te mau ati Iuda e faahaere ia Paulo i Ierusalema, nafea o ˈna i te oraraa mai i ta ratou opuaraa? (2) Nafea Iehova e turu ai i ta ˈna mau tavini i teie mahana mai ta ˈna i na reira no Paulo?

3 Toru mahana i muri iho, i to Fesito riroraa mai ei tavana Roma apî i Iudea, ua haere oia i Ierusalema. a I reira faaroo atura oia i te mau tahuˈa tiaau e te mau raatira ati Iuda e pari ra ia Paulo i te raveraa i te mau ohipa ino. Ua ite ratou e te haapeapea ra te tavana apî ia vai te hau i rotopu ia ratou e te mau ati Iuda taatoa. Teie ïa ta ratou aniraa ia Fesito: Afai ia Paulo i Ierusalema e a haava ia ˈna i ǒ. Tera râ, e opuaraa ino to muri i teie aniraa. Ua opua to ˈna mau enemi e haapohe ia Paulo i nia i te purumu mai Kaisarea tae atu i Ierusalema. Aita o Fesito i farii e ua parau: “Ia pou atoa . . . te feia mana i rotopu ia outou na muri ia ˈu [i Kaisarea] e ia pari ia ˈna mai te peu iho â râ e ohipa ino ta tera taata i rave.” (Ohi. 25:5) Ua ora faahou mai ïa Paulo i te pohe.

4 Ua faaohipa Iehova ia Iesu Mesia no te faaitoito ia Paulo i roto i to ˈna mau fifi. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê orama ua parau Iesu i ta ˈna aposetolo: “A faaitoito!” (Ohi. 23:11) I teie mahana, te faaruru atoa ra te mau tavini a te Atua i te mau haafifiraa e te mau haamǎtaˈuraa. Eita Iehova e paruru ia tatou i te mau fifi atoa, tera râ e horoa mai oia i te paari e te puai no te faaoromai. E nehenehe tatou e tamau i te tiaturi i “te puai o te hau ê i to te taata nei” ta te Atua î i te here e horoa mai.—Kor. 2, 4:7.

5. Eaha ta Fesito i rave i te omuaraa a paraparau ai oia ia Paulo?

5 Tau mahana i muri iho, parahi atura Fesito “i te vahi haavaraa” i Kaisarea. b Te tia ra o Paulo e te feia tei pari ia ˈna i mua ia Fesito. Ua pari ratou ia ˈna i te raveraa i te mau ohipa ino ta ˈna i ore i rave, no reira Paulo i parau ai: “Aita ta ˈu e hara i rave i te ture a te ati Iuda, aita atoa i te hiero e aita hoi ia Kaisara.” Aita e hara a Paulo e e titauhia ia tiamâ mai oia. Eaha ïa te faaotiraa a Fesito? No to ˈna hinaaro e faaoaoa i te mau ati Iuda, ani atura oia ia Paulo: “Hinaaro anei oe e pauma i Ierusalema ia haavahia oe i mua ia ˈu no nia i teie mau pariraa?” (Ohi. 25:6-9) Auê ïa aniraa maamaa! Ahani Paulo i faahoˈihia i Ierusalema, e riro mai ïa to ˈna mau taata pari ei haava no ˈna e mea papu o te pohe te tiai mai ra ia ˈna. Mea haapeapea aˈe na Fesito i te faaoaoa i te taata i te rave i te mea tia. Ua na reira atoa to na mua ˈtu tavana o Ponotio Pilato no nia i te tupuraa o Iesu. (Ioa. 19:12-16) I teie mahana, e nehenehe atoa te mau haava e hema i mua i te faaheporaa poritita. No reira, eita tatou e maere ia rave te mau tiripuna i te mau faaotiraa tano ore no te tupuraa o te mau tavini a te Atua.

6, 7. No te aha Paulo i ani ai ia haavahia o ˈna e Kaisara, e eaha ta te reira e faaite ra no te mau Kerisetiano mau i teie mahana?

6 E nehenehe te hinaaro o Fesito e faaoaoa i te mau ati Iuda e aratai ia Paulo i te pohe. Tera râ, ua faaohipa Paulo i to ˈna tiaraa Roma. Ua parau oia ia Fesito: “Te tia nei au i mua i te vahi haavaraa a Kaisara, i ǒ nei au e haavahia ˈi. Aita ta ˈu e hara i rave i te ati Iuda, ua ite maitai hoi oe. . . . Na Kaisara e haava ia ˈu!” Mai tei matauhia, eita tera aniraa e nehenehe e taui. Na ô atura Fesito: “Na Kaisara e haava ia oe, ia Kaisara ïa oe e haere ai.” (Ohi. 25:10-12) I to ˈna aniraa ia haavahia o ˈna na Kaisara, te faaite ra o Paulo i te mau Kerisetiano mau no teie mahana i ta ratou e nehenehe e rave i roto i te hoê â tupuraa. No reira, ia tamata te feia patoi i te faaohipa i te mau ture no te tapea i ta tatou ohipa, e imi tatou i te tauturu a te mau tiripuna no te paturu i to tatou tiaraa no te poro. cSal. 94:20.

7 No reira, i muri aˈe e piti matahiti tapearaa no te hara ta ˈna i ore i rave, ua nehenehe Paulo e faaite i to ˈna tupuraa i Roma. Tera râ, hou o ˈna a reva ˈi ua hinaaro te tahi taata faatere e farerei ia ˈna.

E ani tatou i te horo-faahou-raa no te hoê faaotiraa tano ore

“Ua rave au i ta Iesu i faaue mai” (Ohi. 25:13–26:23)

8, 9. No te aha te arii Ageripa i haere mai ai i Kaisarea?

8 Tau mahana i muri aˈe i to Fesito faarooraa i te aniraa a Paulo ia farerei ia Kaisara, ua haere mai te arii Ageripa e to ˈna tuahine o Bereni “no te aroha” i te tavana apî. d I Roma, e peu matauhia i te haere e farerei i te mau tavana no faatoroa-noa-hia ˈtura. Ma te haapopou ia Fesito no to ˈna toroa apî, te tamata ra Ageripa i te faatupu i te hoê auhoaraa e o ˈna o te riro mai ei mea faufaa no ˈna i muri aˈe ei arii.—Ohi. 25:13.

9 Paraparau atura Fesito i te arii no Paulo, hinaaro roa ˈtura Ageripa e paraparau ia Paulo. I te mahana i muri iho, parahi atura na faatere e piti i te vahi haavaraa. Tera râ, mea puai aˈe te mau parau ta Paulo i faahiti i te haereraa mai Ageripa e Fesito no te faaroo i te tupuraa o Paulo.—Ohi. 25:22-27.

10, 11. Mea nafea Paulo i te faaiteraa i te faatura ia Ageripa, eaha ta ˈna i faatia ˈtu no to ˈna oraraa na mua ˈˈe?

10 Ma te faatura, haamauruuru atura Paulo i te arii Ageripa ia nehenehe o ˈna e faaite i to ˈna tupuraa. Ua ite o ˈna e arii aravihi no nia i te mau peu tumu e te mau aimârôraa i rotopu i te mau ati Iuda. Faataa ˈtura Paulo i to ˈna oraraa na mua ˈˈe: “E Pharisea vau na mua ˈˈe, te pǔpǔ faaroo amaha etaeta roa ˈˈe o ta tatou haamoriraa.” (Ohi. 26:5) Ei Pharisea, ua tiaturi Paulo i te hoˈiraa mai o te Mesia. I teie nei ei Kerisetiano, ua poro oia ma te itoito e o Iesu te Mesia fafauhia. No reira Paulo i faataa ˈi ia Ageripa e ua haavahia oia no te mea ua poro oia e te tupu ra te parau tohu a te Atua, ta ˈna e ta te feia patoi i tiaturi. I muri aˈe i te faarooraa ia Paulo, anaanatae roa ˈtura Ageripa i ta Paulo i parau. e

11 Ma te haamanaˈo i te mau hamani-ino-raa ta ˈna i rave i nia i te mau Kerisetiano ua parau Paulo: “No ˈu nei, ua manaˈo roa vau e tia ia ˈu ia faaohipa i te mau ravea atoa no te patoi i te iˈoa o Iesu no Nazareta. . . . E no to ˈu riri rahi ia ratou [te mau pǐpǐ a te Mesia], ua tae roa vau i roto i te tahi atu mau oire no te hamani ino ia ratou.” (Ohi. 26:9-11) E parau mau iho â ta Paulo i faahiti. E rave rahi taata tei ite i to ˈna ino i nia i te mau Kerisetiano. (Gal. 1:13, 23) Peneiaˈe ua ui Ageripa: ‘No te aha hoê taata mai ia ˈna i riro mai ai ei Kerisetiano?’

12, 13. (1) Eaha ta Paulo i faatia i to ˈna riroraa mai ei Kerisetiano? (2) Mea nafea Paulo i te ‘paturaa i te patia’?

12 E itehia te pahonoraa i roto i te mau parau a Paulo: “I to ˈu haereraa i Damaseko ma te mana e ma te faauehia mai e te mau tahuˈa tiaau. I te avatea, ite ihora vau, e te arii e, i te maramarama anaana aˈe i to te mahana no te raˈi mai e ati aˈe ia ˈu e i te feia tei na muri mai ia ˈu. Topa ihora matou pauroa e faaroo atura vau i te hoê reo i te parauraa mai na roto i te reo Hebera: ‘Saulo, Saulo, eaha oe e hamani ino mai ai ia ˈu? Ia patu noa oe i te patia, e pepe oe.’ Teie râ, na ô atura vau: ‘O vai oe e te Fatu?’ Na ô maira te Fatu: ‘O Iesu ta oe e hamani ino nei.’” fOhi. 26:12-15.

13 Hou teie mau ohipa a tupu ai, e au Paulo i te hoê animara e ‘patu noa i te patia.’ Mai te hoê animara o te haapepe faufaa ore noa ia ˈna ma te patu i te patia oeoe, ua pepe atoa Paulo i to ˈna tuinoraa i to ˈna auhoaraa e te Atua ma te patoi i te hinaaro o te Atua. I to Iesu faraa ia Paulo i nia i te purumu no Damaseko, ua taui Iesu tei faatiahia mai, i te feruriraa o teie taata.—Ioa. 16:1, 2.

14, 15. Eaha ta Paulo i parau no nia i te mau tauiraa ta ˈna i rave i roto i to ˈna oraraa?

14 Ua faataa Paulo e ua taui mau â o ˈna i to ˈna oraraa. Teie ta ˈna i parau ia Ageripa: “Ua rave au i ta Iesu i faaue mai i roto i taua orama ra. Ua poroi au i to Damaseko na mua e to Ierusalema i muri iho, to Iudea taatoa e te mau nunaa ěê atoa, ia tatarahapa e ia fariu i te Atua ma te rave i te mau ohipa e faaite ra i to ratou tatarahapa.” (Ohi. 26:19, 20) E rave rahi matahiti ua rave Paulo i ta Iesu Mesia i faaue ia ˈna i roto i tera orama i te hoê avatea. Eaha tei itehia? Ua tatarahapa te feia o tei faaroo i te parau apî oaoa a Paulo ma te taui i to ratou haerea tia ore e haavarevare a rave ai i te hinaaro o te Atua. Ua auraro ratou i te mau ture e ua faatupu i te hau i te mau vahi i ora ˈi ratou.

15 Aita te mau ati Iuda i haapeapea mea nafea te mau taata i faufaahia ˈi i te poroi ta Paulo i poro ia ratou. Teie ta Paulo i parau: “Tera te tumu i haru ai te ati Iuda ia ˈu i roto i te hiero e i tamata ˈi i te haapohe ia ˈu. Ma te tauturuhia mai râ e te Atua, te tamau noa ra vau e tae mai i teie mahana i te faataa i te parau apî oaoa i te feia rii e te feia tiaraa teitei.”—Ohi. 26:21, 22.

16. Nafea tatou e pee ai i te hiˈoraa o Paulo ia paraparau tatou i te mau haava e te feia mana no nia i ta tatou mau tiaturiraa?

16 Ei Kerisetiano mau, titauhia ‘ia ineine noa tatou i te paturu’ i to tatou faaroo. (Pet. 1, 3:15) Ia paraparau tatou i te mau haava e te feia mana no ta tatou mau tiaturiraa, e tauturu mai te peeraa i te huru raveraa a Paulo no te paraparau ia Ageripa e ia Fesito. E faataa tatou ia ratou ma te faatura mea nafea te pue parau mau Bibilia i te haamaitairaa, i to tatou oraraa e to te feia tei farii i ta tatou poroi, e nehenehe te reira e haaputapû i te aau o te mau taata haava e te feia mana.

“Fatata vau i te riro ia oe ei Kerisetiano” (Ohi. 26:24-32)

17. Eaha ta Fesito i rave i mua i te mau parau a Paulo, eaha te huru e ite-atoa-hia ra i teie mahana?

17 Aita Fesito e Ageripa i nehenehe e ape i ta Paulo i parau. A tapao na i tei tupu: “A paraparau noa ˈi râ Paulo, tuô maira Fesito: ‘Ua maamaahia oe, Paulo! Ua ino to oe upoo no to oe ite rahi!’” (Ohi. 26:24) Te itehia ra i teie mahana tera huru to Fesito. No te taata e rave rahi, mea maamaa te feia e haapii mau ra i ta te Bibilia e parau ra. Mea fifi atoa no te feia e manaˈo ra mea maramarama ratou ia farii i te haapiiraa o te tia-faahou-raa.

18. Mea nafea Paulo i te pahonoraa ia Fesito, e eaha ta Ageripa i manaˈo i muri aˈe i te reira?

18 Teie râ ta Paulo i pahono i te tavana: “Aita vau i maamaahia, Tavana rahi Fesito, te parau nei râ vau i te parau mau e te tano. Inaha, ua ite maitai te arii i teie mau mea, o ˈna hoi ta oe e paraparau roa ˈtu nei . . . Te tiaturi ra oe, e te arii Ageripa e, i te mau peropheta? Ua ite au e te tiaturi ra oe.” Na ô maira Ageripa: “Fatata vau i te riro ia oe ei Kerisetiano.” (Ohi. 26:25-28) Noa ˈtu aita Ageripa i manaˈo i ta ˈna i parau ua feruri maite râ oia i nia i te mau parau a Paulo.

19. Eaha te faaotiraa ta Fesito e Ageripa i rave no Paulo?

19 Tia ˈtura Ageripa e Fesito no te faaite ua oti te aparauraa. “A haere ai . . . ratou i rapae, parau aˈera te tahi i te tahi: ‘Aita tera taata e rave nei i te ohipa e tano ai ia pohe o ˈna aore ra ia tapeahia.’ Na ô maira Ageripa ia Fesito: ‘E nehenehe tera taata e tuuhia ahani aita o ˈna i ani e na Kaisara e haava ia ˈna.’” (Ohi. 26:31, 32) Ua ite raua e taata hapa ore tei tia i mua ia raua. Peneiaˈe e taa maitai ia raua i teie nei i te mau Kerisetiano e e maitai atu â raua i nia ia ratou.

20. Eaha ta te pororaa a Paulo i faatupu i nia i te feia mana?

20 E au ra aita hoê aˈe faatere puai o teie aamu i farii te parau apî oaoa o te Faatereraa arii a te Atua. Ua faufaahia anei Paulo i te paraparauraa i mua i teie mau taata? E. Ua poro Paulo i “te mau arii e te mau tavana” i Iudea, o tei ore i faaroo aˈenei i te poroi a te tahi atu taata. (Luka 21:12, 13) Hau atu â, ua faaitoito to ˈna tupuraa e to ˈna taiva ore i mua i te fifi i to ˈna mau taeae e tuahine Kerisetiano.—Phil. 1:12-14.

21. A tamau noa ˈi i te poro no nia i te Faatereraa arii eaha te mau haamaitairaa ta tatou e ite?

21 Hoê â huru i teie mahana. A tamau noa ˈi i te poro noa ˈtu te mau fifi e te mau patoiraa, e nehenehe tatou e ite i te mau haamaitairaa. E nehenehe tatou e poro i te feia mana mea fifi ia paraparau ia ratou i roto i te taviniraa. E nehenehe to tatou faaoromai taiva ore e riro ei faaitoitoraa no to tatou mau taeae e tuahine, a turai atu ai ia ratou ia poro ma te mǎtaˈu ore no nia i te Faatereraa arii a te Atua.

a A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te tavana Roma Porio Fesito.”

b Te “vahi haavaraa” o te hoê ïa tahua parahurahu faateiteihia e parahiraa to nia iho i reira te haava e parahi ai. E faaite te reira i te taata mea faufaa e eita e nehenehe e taui i te mau faaotiraa hopea e ravehia ra. Tei tera vahi haavaraa Pilato a haava ˈi oia no te mau pariraa no nia ia Iesu.

c A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te mau hororaa no te haamoriraa i teie mahana.”

d A hiˈo i te tumu parau tarenihia “ Te arii Heroda Ageripa II.”

e Ei Kerisetiano, ua farii Paulo ia Iesu mai te Mesia. No te mau ati Iuda o te patoi ia Iesu, ua faariro ratou ia Paulo mai te hoê apotata.—Ohi. 21:21, 27, 28.

f No nia i te parau ta Paulo i faahiti e haere oia “i te avatea,” te faataa ra te hoê aivanaa Bibilia: “Mai te peu aita te hoê taata ratere e ru, e faafaaea ïa o ˈna i te avatea no te veavea. Te ite ra ïa tatou to ˈna hinaaro ru e hamani ino i te mau Kerisetiano.”